Tencuiala

1. Denumire data stratului de mortar cu care se acopera, in scop de protectie sau de infrumusetare, elementele de constructie ce nu trebuie sa ramana aparente. 2. Denumire data mortarului cu care se executa aceasta lucrare. Termen echivalent: mortar de tencuiala.

Tencuiala decorativa - denumire data mai multor tipuri de tencuieli a caror caracteristici (granulozitate, culoare, stralucire) rezultand atat din compozitie cat si din modul de realizare (spalare si periere inainte de intarire, periere si buceardare dupa intarire) dau un aspect deosebit fatadelor.
Tencuiala uscata - denumire data unui placaj din elemente turnate sau laminate din ipsos, cu sau fara agregate sau elemente de armare, folosit uneori la finisarea interioara a cladirilor.
Tencuieli in evantai - aceste tencuieli se obtin prelucrand tinciul aplicat, cu ajutorul mistriei, care prin apasari repetate si rotiri pe un sfert de cerc, formeaza aspectul in evantai. Grosimea stratului de tinci aplicat trebuie sa fie de circa 10 mm.
Tencuieli pieptanate - sunt acele tencuieli care au o fata vazuta, brazdata in forma de linii paralele (hasuri). Grosimea tinciului aplicat trebuie sa fie de circa 10 mm. Prelucrarea se face cand mortarul aplicat este la inceputul intaririi, cu ajutorul unui pieptene metalic sau cu o perie de sarma. Pieptenele se tine inclinat in jos la 45 de grade.