De ce se aude zgomotul prin prize și golurile din pereți? Greșeli care compromit izolarea fonică

Prizele electrice, dozele de conexiune, golurile pentru conducte, rosturile neetanșate și îmbinările executate necorespunzător pot reduce performanța acustică a unui perete. Chiar și un sistem de fonoizolare realizat cu materiale performante poate avea rezultate sub așteptări dacă aceste detalii sunt ignorate.

În izolarea fonică, continuitatea și etanșeitatea sistemului sunt la fel de importante ca materialele utilizate.

Cum poate trece zgomotul printr-o priză electrică?

Pentru a înțelege fenomenul, trebuie să analizăm modul în care sunt montate instalațiile electrice în pereții despărțitori.

În cazul pereților din cărămidă sau BCA, pentru instalarea prizelor și întrerupătoarelor se realizează goluri în zidărie, în care sunt introduse dozele electrice. Aceste intervenții reduc local grosimea și masa peretelui, iar în anumite situații pot crea căi de transmitere a sunetului.

Problema devine mai importantă atunci când prizele sunt montate pe ambele fețe ale aceluiași perete, în poziții apropiate sau chiar spate în spate.

Dacă zidăria dintre cele două doze este foarte subțire sau dacă există goluri neetanșate, sunetul poate traversa mai ușor această zonă.

În cazul pereților din gips-carton, situația poate fi și mai sensibilă. O doză electrică montată într-o placă de gips-carton reprezintă o întrerupere a stratului de placare, iar spațiul din interiorul peretelui poate facilita propagarea zgomotului dacă nu sunt utilizate detalii constructive corespunzătoare.

O priză electrică nu transmite automat zgomotul, însă o doză montată necorespunzător poate deveni unul dintre punctele vulnerabile ale unui perete fonoizolat.

De ce contează atât de mult etanșeitatea unui perete?

Zgomotul aerian, precum vorbirea, muzica sau sunetul televizorului, se propagă prin aer și poate traversa inclusiv deschideri foarte mici.
Din acest motiv, un perete destinat izolării fonice trebuie să formeze o separare cât mai continuă între cele două încăperi.

Rosturile dintre plăcile de gips-carton, spațiile de la întâlnirea peretelui cu pardoseala sau tavanul și golurile din jurul instalațiilor pot deveni căi de transmitere a zgomotului.

Chiar dacă aceste deschideri sunt greu de observat după finalizarea lucrărilor, efectul lor acustic poate fi important.

De exemplu, un perete placat cu două straturi de gips-carton și membrană acustică poate avea o performanță bună în zona sa continuă, însă o deschidere neetanșată în jurul unei conducte poate reduce izolarea fonică a întregului ansamblu.

Sunetul nu traversează doar materialele. El poate ocoli straturile de fonoizolare prin orice cale de comunicare aeriană rămasă necontrolată.

Acesta este motivul pentru care etanșarea acustică trebuie tratată ca parte integrantă a sistemului, nu ca o operațiune secundară realizată la finalul lucrării.

Prizele montate spate în spate – o greșeală frecventă

În multe apartamente, instalațiile electrice sunt proiectate astfel încât prizele din două încăperi alăturate să fie amplasate în aceeași zonă a peretelui.

Această soluție poate simplifica traseele electrice, însă necesită atenție atunci când peretele are și rol de separare acustică.

Dacă dozele sunt montate spate în spate, iar între ele rămâne o grosime redusă de material, se poate crea o zonă cu izolare fonică inferioară restului peretelui.

În cazul pereților ușori, cu structură metalică și plăci de gips-carton, amplasarea dozelor pe fețe opuse, în aceeași poziție, poate afecta continuitatea straturilor de placare.

O abordare mai bună este decalarea pozițiilor prizelor și utilizarea unor soluții de montaj care păstrează etanșeitatea acustică a ansamblului.

În proiectele cu cerințe ridicate de izolare fonică pot fi utilizate doze sau accesorii cu caracteristici acustice adecvate, compatibile cu sistemul constructiv.

Este important ca aceste intervenții să respecte și cerințele de securitate electrică și de protecție la incendiu.

Cum afectează conductele și instalațiile izolarea fonică?

Problemele nu se limitează la prizele electrice.

Conductele de alimentare cu apă, țevile de încălzire, instalațiile de climatizare și cablurile care traversează pereții pot crea puncte vulnerabile în sistemele de separare acustică.

În jurul acestor elemente trebuie realizate deschideri, iar dacă spațiile rămase nu sunt tratate corespunzător, sunetul poate trece dintr-o încăpere în alta.

În plus, unele instalații pot transmite vibrații direct către structura peretelui.

De exemplu, o conductă fixată rigid de zidărie poate transmite vibrațiile produse de circulația apei către elementele constructive. În această situație, problema nu mai este doar transmiterea zgomotului prin aer, ci și transmiterea structurală.

Pentru reducerea acestor efecte trebuie analizate atât etanșarea traversărilor, cât și modul de fixare a conductelor.

Materialele utilizate trebuie să fie compatibile cu instalația și cu cerințele constructive ale peretelui, inclusiv în ceea ce privește mișcările termice, siguranța la incendiu și accesul pentru întreținere.

De ce nu este suficient să montezi materiale fonoizolante performante?

În proiectele de renovare, proprietarii acordă adesea cea mai mare atenție alegerii materialelor.

Sunt analizate grosimile, densitățile, fișele tehnice și performanțele declarate ale produselor, însă detaliile de montaj pot fi tratate superficial.

În realitate, izolarea fonică este rezultatul comportamentului întregului sistem constructiv.

De exemplu, un perete existent poate fi îmbunătățit prin utilizarea unui material acustic precum ACUSTIDAN 16/4, completat cu o structură metalică, material fibros absorbant și o placare dublă din gips-carton.

Pentru creșterea masei placării poate fi integrată și o membrană M.A.D. 4 mm între cele două plăci de gips-carton.

La contactul profilelor metalice cu pardoseala, tavanul și pereții laterali pot fi utilizate benzi acustice FONODAN 50 sau FONODAN 70, pentru limitarea transmiterii vibrațiilor prin conexiunile structurii.

Toate aceste materiale îndeplinesc roluri diferite și contribuie la funcționarea sistemului complet.

Totuși, dacă în placarea finală sunt realizate goluri neetanșate pentru prize sau instalații, performanța obținută poate fi inferioară celei urmărite.

Pentru astfel de intervenții pot fi analizate sistemele complete de fonoizolare DANOSA, în funcție de tipul peretelui și de zgomotul care trebuie redus.

Cum se tratează corect prizele într-un perete fonoizolat?

În cazul unui perete nou, cea mai bună abordare este integrarea instalațiilor electrice încă din etapa de proiectare.

Pozițiile prizelor trebuie stabilite astfel încât să se evite, pe cât posibil, amplasarea dozelor față în față, iar golurile realizate în placare trebuie să fie cât mai bine controlate.

În cazul sistemelor cu structură metalică și gips-carton, este importantă păstrarea continuității straturilor de izolare și utilizarea unor soluții de etanșare compatibile cu ansamblul.

Pentru pereții cu cerințe acustice ridicate pot fi prevăzute detalii speciale de protecție a dozelor sau zone tehnice dedicate instalațiilor, astfel încât perforarea stratului principal de izolare să fie redusă.

În cazul renovărilor, situația trebuie evaluată în funcție de poziția instalațiilor existente și de posibilitatea modificării traseelor electrice.

Nu este recomandată umplerea improvizată a dozelor electrice cu spumă, adezivi sau alte materiale care nu sunt destinate acestei utilizări.

Intervențiile trebuie realizate cu produse compatibile și de către personal autorizat, respectând cerințele instalației electrice.

Rosturile perimetrale pot compromite izolarea fonică

O altă zonă sensibilă este reprezentată de întâlnirea peretelui cu pardoseala, tavanul și pereții laterali.

În cazul placărilor suplimentare din gips-carton, aceste îmbinări trebuie realizate astfel încât să fie limitată transmiterea vibrațiilor și să fie păstrată etanșeitatea acustică.

Benzile FONODAN utilizate la contactul profilelor perimetrale cu suportul contribuie la reducerea conexiunilor rigide, însă nu înlocuiesc etanșarea corespunzătoare a rosturilor.

Cele două măsuri au roluri complementare: una urmărește limitarea transmiterii vibrațiilor prin contactele constructive, iar cealaltă reduce posibilitatea trecerii zgomotului aerian prin deschideri.

În plus, rosturile dintre straturile succesive de gips-carton trebuie decalate și tratate conform detaliilor sistemului.

O execuție atentă a acestor zone poate avea o contribuție importantă la performanța finală.

Ce faci dacă auzi deja conversațiile vecinilor prin perete?

Într-un apartament existent, identificarea exactă a traseului zgomotului poate fi dificilă.

Uneori, proprietarii observă că sunetul televizorului sau conversațiile vecinilor sunt mai clare în apropierea unei prize, a unei doze electrice sau a unei traversări de instalații.

Acesta poate fi un indiciu al existenței unei căi locale de transmitere, însă nu demonstrează automat că întreaga problemă este cauzată de acea deschidere.

Zgomotul poate ajunge în încăpere și prin peretele propriu-zis, prin planșee sau prin pereții laterali, fenomen cunoscut sub denumirea de transmisie laterală.

Din acest motiv, înainte de realizarea unei placări suplimentare, este utilă verificarea zonelor vulnerabile și evaluarea modului în care zgomotul se propagă.

Dacă problema este cauzată în principal de o neetanșeitate locală, tratarea corectă a acesteia poate aduce o îmbunătățire.

Dacă însă peretele existent are o izolare fonică insuficientă, poate fi necesară realizarea unui sistem complet de placare, adaptat tipului de zidărie și spațiului disponibil.

Pentru aceste situații pot fi consultate soluțiile de izolare fonică pentru pereți, care includ configurații pentru diferite aplicații constructive.

Greșeli frecvente care reduc performanța unui perete fonoizolat

Una dintre cele mai întâlnite greșeli este ignorarea instalațiilor electrice și sanitare în momentul proiectării sistemului de fonoizolare.

Un perete poate fi placat cu materiale performante, dar ulterior perforat pentru montarea prizelor, a traseelor de cabluri sau a conductelor, fără refacerea corespunzătoare a etanșeității.

O altă problemă este utilizarea unor materiale de umplere care nu au fost alese pentru aplicația respectivă. Nu orice spumă sau material de etanșare oferă performanțe acustice adecvate și nu orice produs este compatibil cu cerințele de securitate la incendiu ale peretelui.

De asemenea, montarea rigidă a profilelor metalice, lipsa benzilor de separare acustică sau realizarea necorespunzătoare a rosturilor dintre plăcile de gips-carton pot afecta rezultatul final.

Trebuie evitată și presupunerea că un material performant poate compensa orice greșeală de execuție.

Un sistem de fonoizolare trebuie să fie continuu, etanș și executat conform detaliilor constructive. Orice punct slab poate limita performanța întregului ansamblu.

De ce trebuie analizat peretele ca sistem complet?

Atunci când se urmărește îmbunătățirea izolării fonice, este important să nu fie analizată exclusiv suprafața vizibilă a peretelui.

Zidăria existentă, placarea suplimentară, structura de susținere, materialele acustice, prizele, instalațiile și rosturile perimetrale trebuie tratate împreună.

În cazul unui sistem cu ACUSTIDAN, FONODAN și M.A.D., fiecare material contribuie la un mecanism diferit de reducere a transmiterii zgomotului.

ACUSTIDAN este utilizat pentru tratarea acustică a suportului, M.A.D. contribuie la creșterea masei și la comportamentul acustic al placării, iar FONODAN limitează transmiterea vibrațiilor prin anumite contacte constructive.

În paralel, continuitatea și etanșeitatea sistemului trebuie păstrate în toate zonele în care apar instalații sau îmbinări.

Pentru aprofundarea principiilor de funcționare a sistemelor acustice poate fi consultat și Knowledge Hub Fonoshop, unde sunt prezentate informații despre zgomotul aerian, zgomotul structural și soluțiile constructive de fonoizolare.