De ce se aud atât de puternic pașii de la etaj?

Și tot aici apare una dintre cele mai frecvente așteptări:

„Vreau să fonoizolez tavanul, dar pot pierde maximum 2–3 cm.”

Din păcate, pentru zgomotul de impact o astfel de soluție nu este realistă dacă ne dorim o reducere serioasă. Motivul ține de modul în care pașii se transmit prin clădire: nu avem doar sunet care trece prin tavan, ci vibrații introduse direct în structura de rezistență.

De aceea, înainte să alegem materialele, trebuie să înțelegem ce se întâmplă de fapt în planșeul dintre cele două apartamente.

De ce pașii se aud diferit față de voce sau televizor?

Nu toate zgomotele se transmit în același mod.

Vocea, muzica sau televizorul produc în principal zgomot aerian. Sunetul se propagă prin aer, ajunge la planșeu, îl pune în vibrație și o parte din energie este transmisă în apartamentul de dedesubt.

Pașii și loviturile funcționează diferit.

Atunci când vecinul calcă pe pardoseală, trage un scaun sau scapă un obiect, energia este introdusă mecanic direct în pardoseală și apoi în planșeu.

Avem astfel zgomot de impact și vibrații structurale.

De aceea, pașii nu sunt percepuți doar ca un sunet. Uneori îi simțim ca pe niște bubuituri joase care par să vină din tavan, pereți sau chiar din întreaga structură a camerei.

Problema începe, de multe ori, de la pardoseala apartamentului de sus

Din punct de vedere acustic, cea mai bună metodă de a controla zgomotul de impact este să îl tratăm la sursă, înainte ca energia să intre în planșeu.

Asta înseamnă intervenție asupra pardoselii apartamentului superior.

Într-o construcție corect proiectată acustic, între șapă și planșeul structural se introduce un strat elastic pentru reducerea transmiterii vibrațiilor. Șapa trebuie separată inclusiv de pereții perimetrali, astfel încât să nu existe contacte rigide prin care vibrația să intre din nou în structură.

Obținem ceea ce numim o pardoseală flotantă.

Problema este că în multe clădiri acest detaliu fie nu a fost prevăzut, fie nu a fost executat corect, fie soluția utilizată nu este suficientă pentru nivelul de confort dorit.

Iar proprietarul apartamentului de dedesubt descoperă problema abia după ce clădirea este locuită.

De ce este mai eficient să tratăm zgomotul la sursă?

Să ne imaginăm un obiect care cade pe pardoseala vecinului.

Dacă există un strat elastic corect dimensionat sub șapă, o parte importantă din energia impactului este amortizată înainte să ajungă în structura portantă.

Dacă pardoseala este conectată rigid de planșeu, impactul ajunge direct în beton.

Din acel moment, problema devine mai dificilă.

Planșeul poate transfera vibrația către grinzi, pereți structurali, stâlpi și alte elemente conectate. Energia nu mai circulă pe un singur traseu pe care îl putem întrerupe ușor.

Acesta este motivul pentru care spunem clienților că, pentru pași și bubuituri, intervenția ideală se face în apartamentul în care se produce zgomotul.

Nu pentru că nu există soluții pentru apartamentul de dedesubt, ci pentru că este mult mai eficient să împiedicăm vibrația să intre în structură decât să încercăm să o controlăm după ce s-a propagat prin aceasta.

Dar eu nu am acces în apartamentul vecinului. Ce pot face?

Aceasta este, în realitate, situația majorității clienților.

Nu poți obliga vecinul să își desfacă parchetul și șapa pentru a realiza o pardoseală flotantă. Prin urmare, trebuie să intervenim din apartamentul în care zgomotul este recepționat.

Soluția este realizarea unui tavan fonoizolant decuplat de planșeul existent.

Cuvântul important aici este decuplat.

Nu este suficient să lipim pe tavan o membrană, un burete sau o placă de 2–3 cm. Avem nevoie de un sistem care să creeze o separare mecanică între planșeul care vibrează și noul tavan.

De ce nu putem face o fonoizolare performantă în 2–3 cm?

Este probabil cea mai dificilă parte a discuției cu un client.

Înțelegem perfect de ce cineva nu vrea să piardă înălțime într-un apartament. Dacă avem un tavan de 2,60 m, fiecare centimetru pare important.

Dar un tavan fonoizolant performant are nevoie de spațiu pentru a funcționa.

Avem nevoie de elementele de suspendare și decuplare, de o cavitate în care să existe material absorbant și de o placare suficient de grea pentru a limita transmiterea zgomotului aerian.

Aceste elemente nu sunt introduse pentru a complica sistemul sau pentru a consuma inutil spațiu. Fiecare are o funcție acustică.

Dacă reducem tot sistemul la o membrană lipită pe planșeu sau la câțiva centimetri de material, eliminăm tocmai mecanismul de decuplare de care avem nevoie pentru vibrațiile structurale.

Cum funcționează un tavan fonoizolant decuplat?

Principiul poate fi înțeles simplu.

Avem planșeul existent, care primește vibrația de la pardoseala vecinului. Sub acesta construim un al doilea tavan, dar încercăm să limităm cât mai mult transferul mecanic dintre cele două.

Între planșeu și noua placare avem o cavitate cu material absorbant. Spre cameră avem straturi cu masă, care limitează transmiterea zgomotului aerian.

Practic, noul tavan nu mai este o simplă mască montată sub beton, ci un sistem masă–arc–masă cu elemente de decuplare.

Este o diferență fundamentală.

TEF2: soluția atunci când putem interveni doar din apartamentul de dedesubt

Pentru această situație, una dintre soluțiile pe care le recomandăm este sistemul DANOSA TEF2 pentru fonoizolarea tavanului.

Sistemul este realizat ca un tavan suspendat fonoizolant și combină decuplarea față de planșeu cu material absorbant în cavitate și o placare cu masă ridicată.

În configurația completă, sistemul ajunge la aproximativ 12 cm grosime.

Acesta este un aspect pe care îl discutăm întotdeauna de la început cu beneficiarul.

Unii clienți acceptă pierderea de înălțime pentru a obține un nivel mai bun de confort. Pentru alții, cei aproximativ 12 cm reprezintă prea mult.

Este însă mai corect să spunem acest lucru înainte de lucrare decât să promitem o fonoizolare performantă într-o grosime de 2–3 cm pe care configurația respectivă nu o poate oferi.

Ce se întâmplă cu vocile, muzica și televizorul?

Aici rezultatele pot fi mai evidente.

Vocea, televizorul și muzica sunt predominant zgomote aeriene. Un tavan fonoizolant care combină masă, absorbție, etanșare și decuplare poate reduce semnificativ energia care trece direct prin planșeu.

În practică, beneficiarii descriu adesea aceste zgomote ca devenind mai „înfundate” sau mai puțin inteligibile.

Vocea poate să nu mai fie înțeleasă la fel de clar, iar televizorul sau muzica să devină mult mai puțin deranjante.

La pași și bubuituri trebuie însă să fim mai atenți cu promisiunile.

Va elimina TEF2 complet pașii vecinului?

Nu este corect să promitem acest lucru.

Un tavan decuplat poate reduce componenta zgomotului care se transmite prin planșeu și poate îmbunătăți considerabil confortul acustic.

Dar impactul produs în apartamentul superior poate introduce vibrații în întreaga structură.

Dacă o parte din energie ajunge în grinzi, stâlpi sau pereții structurali, aceasta poate ocoli noul tavan.

Poți avea, așadar, un tavan corect decuplat și totuși să mai percepi anumite bubuituri sau vibrații.

Aceasta nu înseamnă automat că sistemul nu funcționează.

Înseamnă că o altă cale de transmitere a devenit dominantă.

De ce uneori pare că pașii vin prin pereți?

Pentru că uneori chiar așa ajung în cameră.

Planșeul, grinzile, stâlpii și pereții structurali formează un ansamblu conectat. O vibrație introdusă într-un punct poate circula prin aceste elemente și poate fi radiată în altă zonă.

Fenomenul este cunoscut drept transmitere indirectă a zgomotului.

Este și motivul pentru care identificarea traseului zgomotului înaintea lucrării este atât de importantă.

Dacă cea mai mare parte a energiei vine prin planșeu, tratarea tavanului are logică. Dacă există o transmitere structurală puternică prin grinzi sau pereți, trebuie să știm de la început că rezultatul final poate fi limitat de aceste trasee.

„Atunci mai merită să fonoizolez tavanul?”

Da, dar cu așteptări corecte.

Dacă nu ai acces la pardoseala vecinului de deasupra, un tavan fonoizolant decuplat este una dintre puținele intervenții serioase pe care le poți realiza din propriul apartament.

Important este să nu confundăm reducerea zgomotului cu promisiunea eliminării complete a tuturor vibrațiilor.

Pentru voce, muzică și televizor, îmbunătățirea poate fi foarte importantă.

Pentru pași și lovituri, rezultatul depinde mai mult de structura clădirii și de proporția în care energia ajunge prin planșeu față de celelalte elemente structurale.

De ce nu recomandăm pur și simplu o membrană lipită pe tavan?

Pentru că ar însemna să tratăm o problemă structurală ca și cum ar fi doar o problemă de masă.

O membrană cu densitate ridicată poate fi foarte utilă într-un sistem fonoizolant. Poate adăuga masă și amortizare într-o grosime redusă.

Dar dacă o lipim direct pe un planșeu care vibrează, nu am separat noua suprafață de sursa vibrației.

Pentru zgomotul de impact, tocmai decuplarea mecanică este una dintre componentele esențiale.

De aceea, materialele trebuie evaluate după rolul lor în sistem, nu după grosimea redusă sau după o valoare mare de decibeli prezentată separat.

O problemă care ar trebui rezolvată încă din construcția clădirii

Zgomotul pașilor dintre apartamente nu este doar o problemă care apare după mutare. Este și o problemă de proiectare și execuție.

Într-o clădire nouă, zgomotul de impact ar trebui controlat prin alcătuirea corectă a pardoselii, folosirea straturilor elastice sub șapă și eliminarea contactelor rigide cu pereții.

O pardoseală flotantă realizată corect poate reduce cantitatea de energie care ajunge în planșeul structural chiar de la început.

După ce blocul este terminat, apartamentele sunt vândute și pardoselile sunt montate, intervenția devine mult mai dificilă.

Iar problema ajunge, de cele mai multe ori, la vecinul de dedesubt.

Înainte să cobori tavanul cu 12 cm, identifică problema

Tocmai pentru că intervenția presupune pierderea unei părți din înălțimea camerei, nu recomandăm realizarea ei „la ghici”.

Trebuie stabilit dacă problema dominantă este zgomotul aerian, zgomotul de impact sau o combinație între cele două.

Trebuie analizată și construcția: tipul planșeului, existența grinzilor, pereții structurali și celelalte căi posibile de transmitere.

În situațiile complexe, o evaluare și măsurători acustice înaintea lucrării pot fi foarte utile.

Este mai bine să afli înainte de execuție că o parte importantă din vibrație se transmite lateral decât după ce ai construit și finisat întregul tavan.

Ce soluție aleg dacă mă deranjează vecinul de sus?

Ordinea corectă este simplă.

Dacă ai posibilitatea să intervii în apartamentul superior, tratează zgomotul de impact la sursă, prin pardoseală.

Dacă nu ai acces la apartamentul vecinului, poate fi analizată realizarea unui tavan fonoizolant decuplat în locuința ta.

Dacă predomină vocile, televizorul și muzica, un astfel de sistem poate avea rezultate foarte bune.

Dacă predomină pașii, loviturile și bubuiturile, soluția trebuie abordată cu așteptări realiste și cu atenție la transmiterea structurală.

Iar dacă nu este clar pe unde ajunge zgomotul, primul pas nu ar trebui să fie cumpărarea materialelor.

Primul pas ar trebui să fie identificarea problemei.

Ai zgomot de la vecinii de deasupra? Te ajutăm să identifici soluția potrivită

Dacă nu știi dacă ai nevoie de un tavan fonoizolant sau dacă zgomotul se transmite și prin alte elemente ale clădirii, echipa FONOSHOP te poate ajuta să analizezi situația înainte de achiziția materialelor.

Este important să ne spui ce tip de zgomot auzi, când apare, cum este construit apartamentul și în ce zone este perceput cel mai puternic.

Pentru cazurile mai complexe, putem recomanda inclusiv o evaluare acustică înainte de stabilirea sistemului.