Cum reduci zgomotul dintre două apartamente prin peretele comun?

De ce se aude zgomotul prin peretele comun?
Sunetul produs în apartamentul vecin pune peretele în vibrație. Vibrația este transmisă apoi către aerul din camera alăturată și este percepută sub formă de zgomot.

Prin peretele comun pot fi transmise două tipuri principale de zgomot:

1. zgomot aerian, precum vocile, televizorul sau muzica;
2. zgomot structural, produs de lovituri, mobilier, uși sau instalații fixate de perete.

În multe cazuri, zgomotul nu trece doar direct prin perete. El poate ocoli sistemul de izolare prin tavan, pardoseală, pereți laterali, grinzi sau instalații. Acest fenomen poartă numele de transmitere laterală.

De ce nu este suficientă vata minerală aplicată direct?
Vata minerală are un rol important în interiorul sistemului, deoarece absoarbe o parte din energia sonoră din cavitate. Totuși, aplicată singură pe perete, nu poate crea o izolare fonică eficientă.

Pentru reducerea zgomotului sunt necesare mai multe mecanisme care să funcționeze împreună:

• creșterea masei peretelui;
• decuplarea noii structuri de peretele existent;
• absorbția sunetului în cavitate;
• etanșarea rosturilor și a străpungerilor;
• eliminarea punților acustice.

Buretele acustic, pluta subțire, polistirenul sau panourile decorative pot reduce ecoul din cameră, dar nu opresc în mod real zgomotul venit din apartamentul vecin.

Care este soluția corectă pentru izolarea peretelui comun?
O soluție eficientă presupune realizarea unui perete independent sau semidecuplat în fața peretelui existent.

1. Etanșarea peretelui existent

Înainte de montarea sistemului trebuie verificate:

• fisurile;
• rosturile perimetrale;
• dozele electrice;
• trecerile de cabluri și țevi;
• golurile din jurul instalațiilor.

Chiar și o fisură mică poate reduce performanța întregului sistem. Zonele neetanșe trebuie închise cu materiale elastice și compatibile cu suportul.

2. Montarea unui strat fonoabsorbant

Pe peretele existent poate fi montată o membrană fonoabsorbantă, precum ACUSTIDAN 16/4, care contribuie la amortizarea vibrațiilor și la reducerea reflexiilor sonore din spatele structurii.

Acest strat nu înlocuiește structura de gips-carton, ci completează sistemul.

3. Realizarea unei structuri metalice decuplate

Profilele metalice nu trebuie fixate rigid de toate suprafețele clădirii fără o bandă de separare.

Sub profilele montate pe pardoseală, tavan și pereții laterali se aplică o bandă elastică, precum FONODAN 50, care limitează transmiterea vibrațiilor către structură.

În funcție de spațiul disponibil, structura poate fi:

• independentă de peretele existent;
• montată la mică distanță de acesta;
• fixată controlat cu elemente antivibrații.

O structură independentă ocupă mai mult spațiu, dar oferă de regulă o decuplare mai bună.

4. Umplerea cavității cu vată minerală

Spațiul dintre profile se umple cu vată minerală, fără comprimare excesivă și fără goluri.

Vata reduce rezonanța din cavitate, dar performanța finală depinde și de masa placării și de nivelul de decuplare.

O vată mai densă nu garantează automat o izolare mai bună. Contează ca produsul să fie potrivit pentru utilizare acustică și să fie montat continuu.

5. Placarea cu două straturi de gips-carton

Structura trebuie închisă cu minimum două straturi de plăci din gips-carton, montate cu rosturile decalate.

Între cele două plăci poate fi aplicată o membrană grea, precum M.A.D. 4 (https://www.fonoshop.ro/products/membrana-fonoizolanta-pentru-pereti-si-tavane-danosa-mad), care crește masa sistemului fără să ocupe foarte mult spațiu.

Rolul celor două straturi este diferit:

• prima placă rigidizează și închide structura;
• membrana adaugă masă și amortizare;
• a doua placă crește rezistența sistemului la transmiterea sunetului.

6. Etanșarea perimetrală

La marginile placării trebuie păstrat un rost mic, care se umple cu un material elastic.

Plăcile nu trebuie presate rigid în pardoseală, tavan sau pereții laterali. Contactele rigide pot crea punți acustice și pot reduce eficiența sistemului.

Ce greșeli trebuie evitate?

Cele mai frecvente probleme apar atunci când:

• se montează o singură placă de gips-carton;
• profilele sunt fixate rigid fără bandă de decuplare;
• vata este înghesuită sau montată cu goluri;
• rosturile dintre plăci se suprapun;
• prizele sunt montate față în față cu cele din apartamentul vecin;
• marginile placării nu sunt etanșate;
• sunt folosite doar materiale fonoabsorbante;
• se ignoră zgomotul transmis prin tavan și pardoseală.

Un sistem bun poate avea rezultate slabe dacă există doar câteva legături rigide între placare și construcția existentă.

Se poate elimina complet zgomotul vecinilor?

Izolarea fonică nu poate garanta liniște absolută. Rezultatul depinde de:

• structura peretelui existent;
• intensitatea și frecvența zgomotului;
• calitatea montajului;
• transmiterea prin elementele laterale;
• grosimea disponibilă pentru noul sistem.

Vocile și televizorul pot fi reduse semnificativ printr-un perete corect executat. Zgomotele joase, loviturile și vibrațiile structurale sunt mai dificil de controlat și pot necesita intervenții suplimentare la tavan, pardoseală sau chiar în apartamentul sursă.

Este mai bine să izolezi în apartamentul în care se produce zgomotul?

Din punct de vedere tehnic, controlul zgomotului cât mai aproape de sursă este adesea mai eficient.

Totuși, în cele mai multe situații nu se poate interveni în apartamentul vecin. În acest caz, realizarea unei structuri decuplate pe partea receptorului rămâne soluția practică.

Este important ca sistemul să fie ales după identificarea tipului de zgomot, nu doar după grosimea disponibilă.