Cum izolezi fonic un perete din BCA sau cărămidă? Soluții pentru reducerea zgomotului dintre încăperi
Pereții din BCA și cărămidă sunt utilizați frecvent în construcția apartamentelor, caselor și clădirilor rezidențiale. Deși aceste materiale oferă avantaje constructive, comportamentul lor acustic poate varia considerabil în funcție de grosime, densitate, tipul blocurilor de zidărie și modul de execuție.

În multe locuințe, proprietarii descoperă abia după mutare că prin pereții despărțitori se aud conversațiile vecinilor, televizorul, muzica sau alte zgomote produse în încăperile alăturate. Situația este întâlnită atât în clădirile vechi, cât și în proiectele rezidențiale noi, unde performanța acustică a pereților nu a fost întotdeauna tratată ca o prioritate.
O întrebare frecventă este dacă un perete din BCA sau cărămidă poate fi izolat fonic fără demolarea zidăriei existente.
Răspunsul este da, însă eficiența intervenției depinde de alegerea unui sistem complet de fonoizolare, nu doar de aplicarea unui material pe suprafața peretelui.
De ce se aude zgomotul printr-un perete din BCA sau cărămidă?
Pentru a înțelege problema, trebuie să analizăm modul în care sunetul traversează un element de construcție.
Atunci când într-o încăpere funcționează un televizor sau două persoane discută, undele sonore ajung la suprafața peretelui și produc vibrații ale acestuia. O parte din energia sonoră este reflectată, o parte este disipată, iar o altă parte se transmite către încăperea alăturată.
Capacitatea unui perete de a limita această transmitere depinde de mai mulți factori, printre care masa pe unitatea de suprafață, rigiditatea, etanșeitatea, frecvența sunetului și modul în care zidăria este conectată la celelalte elemente ale clădirii.
În general, un perete mai masiv și executat corect poate oferi o izolare fonică mai bună decât unul ușor, însă grosimea nu reprezintă singurul criteriu relevant.
De exemplu, doi pereți cu aceeași grosime, unul realizat din BCA și celălalt din cărămidă ceramică, pot avea performanțe acustice diferite din cauza masei, geometriei blocurilor și caracteristicilor constructive.
În plus, rosturile neetanșate, golurile pentru instalații, prizele electrice și conexiunile rigide pot reduce performanța acustică a întregului ansamblu.
Un perete care pare solid nu este automat și un perete cu performanțe ridicate de izolare fonică. Comportamentul său trebuie evaluat ca parte a întregii construcții.
De ce nu este suficient să aplici un material fonoizolant direct pe perete?
Una dintre cele mai frecvente greșeli este presupunerea că un strat subțire de material lipit pe zidărie poate elimina zgomotul provenit din încăperea vecină.
În realitate, izolarea fonică a unui perete existent presupune controlul mai multor mecanisme de transmitere a sunetului.
Un sistem eficient trebuie să combine masa, amortizarea vibrațiilor, separarea mecanică și absorbția energiei sonore în cavitățile constructive.
De aceea, pentru pereții din BCA sau cărămidă se utilizează frecvent sisteme de placare suplimentară, realizate cu structură metalică, materiale acustice și plăci de gips-carton.
Aceste sisteme pot îmbunătăți izolarea fonică a zidăriei existente, însă rezultatul depinde de configurația aleasă și de calitatea montajului.
Un aspect esențial este evitarea conexiunilor rigide inutile dintre placarea suplimentară și peretele existent. Acestea pot crea punți acustice prin care vibrațiile continuă să se transmită.
ACUSTIDAN 16/4 – tratarea acustică a peretelui existent
În sistemele de fonoizolare DANOSA, unul dintre materialele utilizate pentru îmbunătățirea comportamentului acustic al pereților este ACUSTIDAN 16/4.
Acesta este un material acustic multistrat, conceput pentru reducerea transmiterii zgomotului și utilizat în diferite configurații constructive.
În cazul unui perete din BCA sau cărămidă, ACUSTIDAN poate fi aplicat pe suprafața zidăriei existente, înainte de realizarea placării suplimentare.
Prin structura sa, materialul contribuie la creșterea performanței acustice a ansamblului și la controlul transmiterii energiei sonore, atunci când este utilizat într-un sistem corespunzător.
Totuși, este important de înțeles că ACUSTIDAN nu trebuie privit ca o soluție independentă, capabilă să rezolve orice problemă de zgomot prin simpla aplicare pe zidărie.
Performanța sa trebuie analizată împreună cu structura de susținere, materialul absorbant din cavitate și placarea finală.
Într-o configurație completă, ACUSTIDAN reprezintă primul strat al intervenției acustice, aplicat pe peretele care trebuie tratat.
FONODAN 50 și FONODAN 70 – reducerea punților acustice
Un aspect deseori neglijat în realizarea pereților fonoizolați este contactul dintre structura metalică și elementele constructive ale clădirii.
Profilele metalice utilizate pentru susținerea plăcilor de gips-carton pot transmite vibrațiile către pardoseală, tavan și pereții laterali, în special atunci când sunt montate fără măsuri de separare acustică.
Pentru limitarea acestor punți de transmitere pot fi utilizate benzile acustice FONODAN 50 și FONODAN 70, alese în funcție de lățimea profilelor și de detaliile constructive.
Acestea se montează în zonele de contact ale profilelor perimetrale cu suportul, contribuind la reducerea transmiterii vibrațiilor prin conexiunile dintre structură și clădire.
Un detaliu aparent minor, precum montarea unei benzi acustice sub profilele metalice, poate influența comportamentul întregului sistem.
În lipsa tratării corespunzătoare a contactelor perimetrale, o parte din energia sonoră poate continua să circule prin elementele rigide, reducând beneficiile placării suplimentare.
Totuși, benzile FONODAN nu înlocuiesc necesitatea unei structuri corect proiectate și nici nu elimină toate căile de transmitere laterală a zgomotului.
M.A.D. 4 mm – creșterea masei și îmbunătățirea izolării fonice
În sistemele de fonoizolare pentru pereți, masa placării reprezintă unul dintre factorii care influențează reducerea transmiterii zgomotului aerian.
O placare simplă din gips-carton poate oferi o anumită îmbunătățire, însă performanța poate fi crescută prin utilizarea unor straturi suplimentare, corect alese.
În acest context, membrana acustică M.A.D. 4 mm poate fi integrată între două plăci de gips-carton.
M.A.D. este o membrană bituminoasă de înaltă densitate, utilizată pentru creșterea masei și îmbunătățirea comportamentului acustic al sistemelor constructive.
Montată între plăcile de gips-carton, aceasta contribuie la creșterea masei superficiale a placării și poate îmbunătăți izolarea fonică a ansamblului, în funcție de configurația sistemului.
Membrana nu înlocuiește plăcile de gips-carton și nici structura de susținere. Rolul său este de a completa sistemul, oferind un strat suplimentar de masă și amortizare.
În cazul pereților care separă dormitoare, livinguri sau alte încăperi în care confortul acustic este important, această configurație poate reprezenta o alternativă la placările convenționale.
Pentru informații despre materialele și configurațiile disponibile poate fi consultată secțiunea de sisteme complete de fonoizolare DANOSA.
Cum arată un sistem complet de fonoizolare pentru un perete din BCA sau cărămidă?
Pentru îmbunătățirea izolării fonice a unui perete existent, o configurație posibilă presupune realizarea unei placări suplimentare pe una dintre fețele zidăriei.
Sistemul poate include următoarele straturi, dinspre peretele existent către interiorul încăperii:
● Peretele din BCA sau cărămidă, verificat și pregătit pentru aplicarea materialelor acustice.
● ACUSTIDAN 16/4, aplicat pe zidăria existentă conform instrucțiunilor sistemului.
● Structură metalică pentru placarea suplimentară, realizată cu tratarea acustică a contactelor perimetrale.
● FONODAN 50 sau FONODAN 70, utilizat la contactul profilelor cu elementele constructive.
● Vată minerală acustică, montată în cavitatea structurii, fără comprimare excesivă.
● Prima placă de gips-carton, fixată conform configurației constructive.
● Membrană M.A.D. 4 mm, integrată între cele două plăci de gips-carton.
● A doua placă de gips-carton, cu rosturile decalate față de primul strat.
● Etanșarea rosturilor și a perimetrului, pentru limitarea transmiterii sunetului prin goluri și necontinuități.
Această configurație urmărește combinarea mai multor principii acustice: creșterea masei, absorbția energiei sonore în cavitate, amortizarea și reducerea conexiunilor rigide.
Este important ca structura să fie dimensionată corespunzător și ca sistemul să fie verificat în raport cu cerințele proiectului.
Performanța finală nu poate fi stabilită doar prin însumarea caracteristicilor individuale ale materialelor. Izolarea fonică rezultă din comportamentul întregului ansamblu constructiv.
Cât spațiu pierzi atunci când fonoizolezi un perete?
Aceasta este una dintre primele întrebări adresate de proprietarii apartamentelor.
În special în dormitoarele de dimensiuni reduse, există dorința de a obține o izolare fonică foarte bună cu o grosime suplimentară de numai 2–3 centimetri.
Din păcate, o astfel de grosime limitează considerabil posibilitățile de realizare a unui sistem complet de placare decuplată.
Pentru obținerea unor îmbunătățiri importante ale izolării fonice, sistemele utilizează de regulă o structură suplimentară, o cavitate cu material absorbant și unul sau mai multe straturi de placare.
Grosimea totală depinde de dimensiunea profilelor, distanța față de zidăria existentă și materialele utilizate.
De exemplu, o structură de aproximativ 50 mm, completată cu două plăci de gips-carton și o membrană M.A.D. 4 mm, poate conduce la o grosime suplimentară de aproximativ 80 mm sau mai mult, în funcție de detaliile de montaj.
Acesta este un exemplu orientativ, nu o dimensiune universală a tuturor sistemelor DANOSA.
Reducerea excesivă a grosimii unui sistem poate compromite tocmai principiile acustice care îi asigură eficiența.
Din acest motiv, alegerea soluției trebuie să reprezinte un compromis realist între spațiul disponibil, performanța urmărită și buget.
Este suficient să izolezi doar peretele comun cu vecinul?
În multe apartamente, zgomotul este perceput ca provenind exclusiv prin peretele comun cu locuința vecină.
Totuși, transmiterea sunetului într-o clădire nu se realizează întotdeauna printr-un singur element constructiv.
O parte din energia sonoră poate ajunge în încăperea afectată prin pereții laterali, pardoseală, tavan sau conexiunile dintre aceste elemente.
Fenomenul este cunoscut sub denumirea de transmisie laterală a zgomotului.
De exemplu, chiar dacă un perete despărțitor este tratat cu un sistem performant, zgomotul poate continua să fie perceput printr-un perete lateral conectat rigid la structura clădirii.
Acest lucru nu înseamnă că izolarea peretelui comun este inutilă, ci că rezultatul final depinde de contribuția tuturor căilor de transmitere.
Înainte de realizarea lucrării, este recomandată identificarea suprafețelor prin care zgomotul ajunge predominant în încăpere.
Pentru situațiile în care zgomotul provine de la vecini, pot fi analizate și soluțiile de izolare fonică pentru pereți, adaptate diferitelor tipuri de construcții.
Greșeli frecvente la fonoizolarea pereților din zidărie
Una dintre cele mai întâlnite greșeli este montarea unei placări din gips-carton direct pe peretele existent, fără o analiză a modului în care vibrațiile se transmit prin sistem.
O altă problemă este fixarea rigidă a structurii suplimentare de zidărie, fără utilizarea unor detalii constructive care să limiteze punțile acustice.
De asemenea, pot apărea pierderi de performanță atunci când materialul absorbant din cavitate este montat necorespunzător, când rosturile dintre plăci nu sunt etanșate sau când instalațiile electrice creează goluri necontrolate.
Prizele electrice, dozele de conexiune și traversările instalațiilor necesită o atenție specială. Orice deschidere neetanșată poate deveni o cale de transmitere a zgomotului aerian.
În cazul placărilor duble, este importantă și decalarea rosturilor dintre straturile de gips-carton, precum și respectarea detaliilor de fixare prevăzute pentru sistem.
Un sistem de fonoizolare este la fel de eficient precum cele mai vulnerabile detalii ale execuției sale. Materialele performante nu pot compensa integral punțile acustice, golurile sau montajul necorespunzător.
Când merită să alegi un sistem cu ACUSTIDAN, FONODAN și M.A.D.?
O astfel de configurație poate fi luată în calcul atunci când peretele existent nu asigură confortul acustic dorit și este necesară o îmbunătățire a izolării față de zgomotul aerian.
Situațiile frecvente includ pereții comuni dintre apartamente, pereții care separă dormitoare de livinguri, spațiile de birouri sau încăperile în care confidențialitatea conversațiilor este importantă.
ACUSTIDAN contribuie la tratarea acustică a zidăriei existente, FONODAN este utilizat pentru reducerea transmiterii vibrațiilor prin contactele structurii metalice, iar M.A.D. crește masa placării suplimentare.
Prin combinarea acestor materiale cu o structură corect realizată, un strat fibros absorbant și două plăci de gips-carton, poate fi obținut un sistem cu performanțe superioare unei placări simple, în condițiile unei proiectări și execuții corespunzătoare.
Totuși, alegerea exactă a configurației trebuie făcută în funcție de tipul zidăriei, natura zgomotului, spațiul disponibil și performanța acustică urmărită.
Izolarea fonică a unui perete din BCA sau cărămidă nu presupune doar aplicarea unui material pe suprafața existentă, ci realizarea unui sistem constructiv capabil să controleze transmiterea energiei sonore.
Pentru reducerea zgomotului aerian dintre încăperi, o soluție poate include utilizarea materialelor ACUSTIDAN 16/4, FONODAN 50/70 și M.A.D. 4 mm, integrate într-o placare suplimentară cu structură metalică, material fibros absorbant și două plăci de gips-carton.
Fiecare material îndeplinește un rol diferit, iar eficiența rezultă din modul în care acestea funcționează împreună.
La fel de importante sunt tratarea punților acustice, etanșarea rosturilor și evitarea conexiunilor rigide care pot permite transmiterea vibrațiilor.
Un perete fonoizolat corect nu este rezultatul utilizării unui singur produs performant, ci al alegerii și execuției unui sistem complet, adaptat construcției existente.








