Cum reduci zgomotul dintre etaje într-o casă?

Problema apare deoarece sunetul nu se transmite într-un singur mod. Unele zgomote trec prin aer, în timp ce altele intră direct în structura clădirii. Din acest motiv, o soluție eficientă trebuie aleasă în funcție de tipul zgomotului și de structura planșeului, nu doar după grosimea unui material izolant.

Ce tip de zgomot se transmite între etaje?

Primul pas este să diferențiem două fenomene.

Zgomotul aerian este produs de voci, televizor, muzică sau alte surse care pun aerul în mișcare. Unda sonoră ajunge la planșeu, îl pune în vibrație și este radiată în încăperea de dedesubt.

Zgomotul de impact apare atunci când energia este introdusă direct în structură: pași, tocuri, un scaun tras, o jucărie sau un obiect căzut pe podea. Vibrația se propagă apoi prin planșeu, grinzi și pereții clădirii.

Din acest motiv, pașii pot părea că se aud nu numai prin tavan, ci și prin pereții camerei. Acesta este fenomenul de transmitere laterală a zgomotului.

De ce nu este suficientă o placă groasă de beton?

Un planșeu din beton are o masă mare și poate oferi o protecție bună împotriva unei părți din zgomotul aerian.

În schimb, betonul este o structură rigidă prin care vibrațiile mecanice se pot transmite foarte bine. Atunci când o persoană merge direct pe finisajul conectat rigid de șapă și planșeu, energia impactului intră în structură și poate fi radiată în camerele de dedesubt și în elementele adiacente.

Prin urmare, pentru zgomotul de impact nu este suficient să avem masă. Avem nevoie și de decuplare.

Cea mai eficientă abordare: oprește vibrația cât mai aproape de sursă

Dacă problema principală este zgomotul produs de pași, soluția corectă trebuie gândită în primul rând la nivelul pardoselii etajului superior.

Principiul este realizarea unei pardoseli flotante.

Șapa și finisajul nu mai sunt conectate rigid de placa structurală, ci sunt așezate peste un strat elastic care amortizează energia impactului înainte ca aceasta să ajungă în planșeu.

Este mult mai eficient să împiedici vibrația să intre în structură decât să încerci să o controlezi după ce s-a propagat deja prin clădire.

IMPACTODAN: decuplarea pardoselii de planșeu

Pentru această aplicație poate fi utilizată membrana IMPACTODAN 5 mm sau IMPACTODAN 10 mm de la DANOSA.

IMPACTODAN este o membrană elastică din polietilenă reticulată, montată direct peste placa structurală și sub șapă. Rolul ei este să creeze o separare elastică între cele două elemente și să reducă transmiterea vibrațiilor generate de pași și lovituri.

Schema de principiu este:

planșeu structural → IMPACTODAN → șapă flotantă → finisaj

Membrana nu trebuie privită ca o simplă folie pusă sub pardoseală. Ea face parte dintr-un sistem în care continuitatea decuplării este esențială.

Pardoseala trebuie decuplată și de pereți

Aici apare una dintre cele mai frecvente greșeli de execuție.

Poți monta corect membrana sub șapă, dar dacă șapa atinge rigid pereții perimetrali, vibrația poate ocoli stratul elastic și poate intra din nou în structura clădirii.

De aceea, pardoseala flotantă trebuie separată și lateral printr-o bandă perimetrală de decuplare acustică.

Aceasta împiedică realizarea unei punți rigide între șapă și pereți și permite sistemului IMPACTODAN să funcționeze așa cum a fost proiectat.

Un singur contact rigid poate reduce performanța întregii pardoseli.

IMPACTODAN 5 sau IMPACTODAN 10?

Alegerea nu ar trebui făcută doar după principiul „mai gros înseamnă automat mai bun”.

Trebuie luate în calcul configurația planșeului, grosimea disponibilă pentru sistem, tipul de șapă, finisajul și obiectivul acustic.

IMPACTODAN 5 este o soluție compactă, foarte utilă atunci când cotele pardoselii sunt limitate. Varianta de 10 mm oferă un strat elastic mai gros și este utilizată în configurații în care se urmărește o decuplare mai consistentă. Ambele sunt destinate montajului sub șapă pentru reducerea zgomotului de impact.

Pentru proiectele noi, alegerea sistemului trebuie făcută înainte de stabilirea cotelor finale ale pardoselilor.

Dar vocile și televizorul de la etaj?

Pardoseala flotantă este foarte importantă pentru pași și lovituri, însă zgomotul aerian necesită și masă, absorbție și etanșare.

Într-o casă cu planșeu greu din beton, acesta poate avea deja o performanță rezonabilă pentru zgomotul aerian. În cazul structurilor ușoare sau al planșeelor din lemn, problema poate fi mai complexă.

Acolo trebuie urmărit un principiu asemănător celui utilizat în pereții fonoizolanți: două suprafețe cu masă, separate de o cavitate cu material absorbant și cât mai puține legături rigide între ele.

Din acest motiv, vata minerală este foarte utilă în interiorul cavității, dar — așa cum am explicat și în articolul dedicat — nu reprezintă singură sistemul de fonoizolare.

Când trebuie tratat și tavanul de la nivelul inferior?

Există situații în care nu se mai poate interveni în pardoseala de deasupra. Poate casa este deja finisată sau problema este descoperită după mutare.

În acest caz, putem interveni din încăperea inferioară prin realizarea unui tavan fonoizolant.

Una dintre soluțiile pe care le folosim este sistemul TEF2 pentru fonoizolarea tavanului (https://www.fonoshop.ro/collections/tef2).

TEF2 utilizează o structură suspendată decuplată de planșeu, material absorbant în cavitate și o placare cu masă ridicată, inclusiv membrană acustică între plăcile de gips-carton. Sistemul are o grosime de aproximativ 12 cm și este prezentat cu o performanță RA de 69 dBA pentru configurația specificată.

Rolul său este diferit de cel al pardoselii flotante.

Tavanul poate îmbunătăți semnificativ protecția împotriva zgomotului aerian și poate atenua zgomotul de impact transmis prin planșeu. Pentru pași și lovituri însă, intervenția la sursă rămâne abordarea preferabilă.

Pardoseală sau tavan? Unde trebuie intervenit?

Dacă locuința este încă în construcție sau renovarea permite accesul la pardoseala etajului superior, recomandarea este clară: tratarea pardoselii trebuie să fie prioritară pentru zgomotul de impact.

Dacă există și cerințe ridicate privind vocile, muzica sau alte zgomote aeriene, poate fi justificată o abordare combinată.

Iar dacă pardoseala nu mai poate fi desfăcută, un tavan decuplat reprezintă soluția realistă din partea receptorului.

În proiectele cu cerințe acustice ridicate, cele două soluții pot fi utilizate împreună.

Ce se schimbă dacă avem un planșeu din lemn?

Casele pe structură de lemn trebuie analizate diferit față de cele cu planșeu din beton.

Planșeele ușoare au o masă mai redusă și pot fi mai sensibile atât la zgomot aerian, cât și la vibrațiile produse de pași.

În acest caz, performanța nu trebuie căutată printr-un singur strat foarte gros, ci printr-un sistem format din pardoseală decuplată, material absorbant între grinzi și un plafon inferior cu masă suficientă și legături controlate cu structura.

Detaliile de execuție devin extrem de importante deoarece fiecare element rigid care leagă cele două fețe ale planșeului poate transmite vibrațiile mai departe.

De ce merită gândită fonoizolarea încă din proiect?

Într-o casă nouă, diferența de cost dintre o pardoseală executată convențional și una în care este prevăzut corect stratul de decuplare este mult mai mică decât costul unei intervenții după ce toate camerele sunt finisate.

După montarea parchetului, ușilor, mobilierului și finisarea tavanelor, remedierea unei probleme de zgomot între etaje devine considerabil mai dificilă.

De aceea, arhitectul, proiectantul și constructorul ar trebui să discute acustica planșeelor în aceeași etapă în care sunt stabilite termoizolația, încălzirea în pardoseală sau finisajele.

Confortul acustic nu este un element decorativ pe care îl putem adăuga la final.

Greșeli care pot compromite întregul sistem

Nu este nevoie de o listă lungă de greșeli. Cele mai importante sunt trei: șapa atinge pereții și creează o punte acustică, membrana este întreruptă sau perforată în timpul lucrării, ori instalațiile și elementele constructive conectează rigid pardoseala flotantă cu structura.

Mai există o problemă frecventă: așteptarea ca o folie foarte subțire montată direct sub parchet să rezolve același lucru ca o pardoseală flotantă realizată sub șapă.

Cele două soluții nu lucrează în același mod și nu trebuie confundate.