Zona Secuime. Ghid de arhitectură pentru încadrarea în specificul local din mediul rural
Acoperind geografic și cultural județele Covasna, Harghita și partea centrală și sud-estică a județului Mureș, zona Secuime prezintă un peisaj care înlănțuie dealuri și munți în jurul depresiunilor montane, brăzdat de cursurile râurilor Mureș și Olt și traversat de drumurile create de-a lungul acestora și de căile de comunicație dintre Transilvania și Moldova. Așezările urbane s-au creat în zonele de intersecție a acestor drumuri. Târgu-Mureș e singurul singurul oraș mare, zona fiind preponderent rurală. Aici, relieful a delimitat arii independente, populate de secui și organizate in “neamuri” și “ramuri”.
Variată din punct de vedere etnografic, zona Secuime se caracterizează printr-un limbaj arhitectural rural surprinzător de bogat. Diferențele dintre Scaunele Secuiești, alternanța formelor de relief, specificul materialelor locale (foiase / rășinoase), influențele săsești, cele dinspre Câmpia Transilvaniei, cele românești sau armenești, precum și evoluția comunităților au generat un belșug de forme de locuire, mult mai nuanțat decât pare de la distanță.
Astfel – notează autorii ghidului – într-un sat obișnuit putem vorbi de 5-10 modele de case tradiționale (evoluția unui tip de locuință, preluarea a noi tipuri de locuințe, combinația și rezultatul acestora), iar tipologia se poate schimba de la sat la sat. În aceste condiții practic orice îndrumar care încearcă stabilirea regulilor pentru a reduce posibilitățile de a greși de fapt înseamnă acceptarea voită a unei situații mai sărace decât în realitate. Considerăm că orice listă de tip așa da/așa nu care s ereferă la o intervenție pe un anumit lot înseamnă o încercare de a greși cât mai puțin și uneori respectarea interdicțiilor poate conduce la rezultate destul de rupte de context. Ca urmare, propunem o abordare sistemica, prin impunerea analizării și prezentării adecvate a sitului pe o scară mai largă , respectiv observarea atentă și prezentarea valorilor reale din satul respectiv de către proiectanții viitoarelor obiective. Vor fi luate în calcuri valorile reale din sit și nu se acceptă referiri la valorile nefericite realizate după 1989. “Casele pătrate” ale anilor 1970 sunt ultimele intervenții care – deși distrug ritmul la front – sunt la scara locului. Putem formula o concluzie general valabilă pentru Secuime: arhitectura și tipologia clădirilor este foarte bogată, totușie ele se înscriu într-un țesut rural tipic pentru secuime, compus din mai multe tipuri de organizare (în funcție de perioada istorică în care a luat naștere zona construită respectivă) și recomandăm ca orice intervenție să fie judecată la nivelul entității urbanistice din care face parte. Astfel, putem defini unități de referință mult mai mici decât satele în sine (...).
Ghidul se aplică în toate satele de pe teritoriul administrativ al următoarelor comune, respectiv în zonele cu caracter rural din cadrul orașelor vizate:
- Scaunul Micșoara-Brăduț: Aita Mare, Apața, Baraolt, Brăduț, Belin, Bățani, Ormeniș, Racoș, Virghiș.
- Scaunul Kezdi: Breșcu, Cernat, Cătălina, Dalnic, Estelnic, Ghelnița, Lemnia, Mereni, Ojdula, Poian, Sânzieni, Târgu-Secuiesc, Turia.
- Scaunul Orbai: Brateș, Boroșneu Mare, Comandău, Covasna, Zagon, Zăbala.
- Scaunul Sepsi: Arcuș, Bixad, Bodoc, Chichiș, Ghidfalău, Haghig, Ilieni, Moacșa, Malnaș, Micfalău, Ozun, Reci, Sfântu-Gheorghe, Valea Crișului, Vâlcele.
- Scaunul Ciuc, împreună cu vicescaunul Casin: Băile Tușnad, Bălan, Cârța, Ciceu, Ciucsângeorgiu, Cozmeni, Dănești, Frumoasa, Ghimeș-Făget, Leliceni, Lunca de Jos, Lunca de Sus, Mădărași, Mihăileni, Miercurea-Ciuc, Păuleni-Ciuc, Plăieșii de Jos, Racu, Sâncrăieni, Sănmartin, Săntimbru, Sănsimion, Siculeni, Tomești, Tușnad.
- Scaunul Gheorghieni: Bilbor, Borsec, Ciumani, Corbu, Ditrău, Gălăuțași, Gheorgheni, Joseni, Lăzarea, Remetea, Sărmaș, Suseni, Subcetate, Toplița, Tulgheș, Voșbăleni.
- Scaunul Odorhei: Avrămești, Atid, Brădești, Căpâlnișa, Corund, Cristuru Secuiesc, Dealu, Dârjiu, Feliceni, Lueta, Lupeni, Mărtiniș, Merești, Mugeni, Ocland, Odorheiu Secuiesc, Porumbeni, Praid, Săcel, Satu Mare, Simonești, Secuieni, Ulieș, Vlăhișa, Vărșag, Zetea.
- Scaunul Mureș: Acățari, Band, Bălăușeri, Bereni, Breaza, Ceaușu de Câmpie, Chibed, Corunca, Crăciunești, Cristești, Eremitu, Ernei, Fântânele, Gălești, Gheorghe Doja, Ghindari, Gornești, Glodeni, Hodoșa, Livezeni, Mădăraș, Măgherani, Miercurea-Mirajului, Neaua, Pănet, Păsăreni, Sâncraiu de Mureș, Săngeorgiu de Pădure, Sărățeni, Șincai, Sovata, Târgu-Mureș, Ungheni, Vărgata, Vețca, Voivodeni.
Arh. Kollo Miklos
Consultați mai jos integral textul Ghidului de Arhitectură pentru încadrarea în specificul local din mediul rural din Zona Secuime
Aceste ghiduri de arhitectură au fost elaborate de către Grupul de lucru RURAL din cadrul O.A.R., pentru a oferi tuturor celor proiectează, construiesc sau renovează instrumentele necesare încadrării în specificul local din mediul rural. Să construim cu respect pentru moștenirea și tradițiile noastre! O inițiativă a Ordinului Arhitecților din România, sprijinită cu bucurie de către SpatiulConstruit.ro.
Ghidurile de arhitectură au fost publicate inițial aici: https://www.oar.archi/despre-oar/ghidurile-de-arhitectura-pentru-incadrarea-in-specificul-local-din-mediul-rural
Ordinul Arhitecților din România, prin Grupul de Lucru RURAL, a demarat în ianuarie 2016 Proiectul Strategic Prioritar finanțat din Timbrul Arhitecturii : "Ghiduri de Arhitectură pentru încadrarea în specificul local din mediul rural".
