Iţi place aceasta stire? Recomand-o prietenilor:
Abonează-te la SpaţiulConstruit sau conectează-te prin Facebook pentru a primi periodic articole similare.

Cât de nocive sunt clădirile noastre pentru mediu? Câteva lucruri mai puțin știute

O incercare de cuantificare a impactului mediului construit modern asupra planetei.
Cât de nocive sunt clădirile noastre pentru mediu? Câteva lucruri mai puțin știute
Pexels
  • Mediul construit se va extinde in urmatorii 40 de ani cu 230 de mii de miliarde de metri patrati. Cu alte cuvinte, in fiecare saptamana vor aparea in peisaj constructii cu o suprafata cumulata echivalenta cu cea a Parisului.
  • Gazele cu efect de sera capteaza si retin caldura Soarelui in atmosfera, contribuind la fenomenul global al schimbarilor climatice. Activitatile umane sunt responsabile aproase singure pentru cresterea emisiilor de gaze cu efect de sera din ultimii 150 de ani, potrivit Agentiei pentru Protectia Mediului din Statele Unite.
  • Dioxidul de carbon (CO2) nu este cel mai puternic gaz cu efect de sera, insa este cel mai raspandit.
  • Principala sursa de emisii de CO2 o reprezinta arderea combustibililor fosili pentru energie electrica, caldura si transport.
  • Cladirilor si constructiilor le revine o pondere de 36 de procente in totalul consumului global final de energie electrica anuala si de 39 de procente in cel al emisiilor de dioxid de carbon rezultate din consumul de energie, potrivit Programului Natiunilor Unite pentru Mediu.


 


 

 

Este greu de spus care dintre toate tipurile de activitate umana este "cel mai cel" in materie de emisii de gaze cu efect de sera, dar sectorul constructiilor este cu siguranta undeva printre primele pozitii.Cladirile noastre contribuie la emisiile de CO2 in doua mari moduri: cel in care le construim si cel in care le folosim. Mai conteaza si unde le construim.


 

Sunt doua tipuri principale de emisii de CO2 pe care o cladire le genereaza. 


1. Este vorba, o data, de emisiile rezultate din utilizarea cladirilor, prin operatiuni precum iluminatul, incalzirea si racirea. Doar acestea au la nivel global o pondere de 28 de procente in totalul de emisii de CO2 pe an.
2. Sunt, apoi, emisiile despre care se vorbeste mai putin, cele generate in timpul procesului producerii materialelor de constructie, al transportului lor si al construirii efective. La nivel global, acesta reprezinta 11 la suta din emisiile totale de CO2.

Pana vei termina de citit aceasta fraza, industria globala a constructiilor va fi turnat deja o cantitate de beton egala cu capacitatea a 19.000 de cazi

 

Domul Panteonului din Roma
Pixabay
Domul Panteonului din Roma

Unul dintre cele mai raspandite materiale de pe Pamant, betonul a facut posibila construirea unora dintre cele mai remarcabile lucrari arhitecturale si ingineresti ale lumii. Dincolo de costurile financiare, toate vin si cu un cost urias pentru mediu.

Cimentul, componenta principal a betonului, este responsabil pentru 8% in emisiile de CO2 la nivel global. Si mai concret, cea mai mare parte a amprentei de CO2 a cimentului o reprezinta productia de clincher, care presupune incalzirea materiei prime la o temperatura de aproximativ 1450 °. Daca industria cimentului ar fi o tara ar ocupa locul al treilea in topul tarilor cu cele mai mari emisii de CO2, dupa China si SUA. 

Zgarie-norii moderni inghit sute de mii de tone de otel Doar varful de 66 de metri
Flickr
Zgarie-norii moderni inghit sute de mii de tone de otel. Doar varful de 66 de metri al cladirii The Shard, una dintre cele mai inalte din Europa, este construit din 500 de tone de metal.

Fabricarea otelului este un proces chiar mai intensiv energetic, fiind eliberate cantitati semnificative de CO2 in atmosfera inca din momentul extragerii fierului din minereu, dar si in timpul tratamentelor termice prin care din fier se obtine otelul.

Transportul materialelor de constructii catre santiere este o alta activitate producatoare de emisii

Ce putem face (si ce se face deja)

1. In cazul primul tip de emisii, cele rezultate din utilizarea cladirilor, observam de cativa ani cum cresterea eficientei energetice in cladiri este o preocupare tot mai serioasa, de la arhitecti la constructori si la beneficiari, poate mai ales pe fondul promisiunii unor facturi mai mici la utilitati pentru acestia din urma.

O mai buna izolare termica si etanseitate, cresterea ponderii surselor regenerabile in consumul de energie, aplicarea principiilor specifice caselor pasive, optarea pentru aparate electronice si electrocasnice eficiente energetic, digitalizarea (termostate inteligente) sunt modalitati prin care consumul de energie rezultata prin arderea combustibililor fosili al unei cladiri poate fi redus si, pe cale de consecinta, si emisiile de gaze cu efect de sera ale acesteia.

Exista la nivelul industriei o serie de certificari care indica nivelul de eficienta energetica al unei cladiri, in unele cazuri si sustenabilitatea ei, cum ar fi LEED, Energy Star, Passive House si Living Building Challenge. Ele sunt in majoritatea cazurilor o alegere a beneficiarilor sau a dezvoltatorilor. Situatia ar trebui sa se schimbe in Romania de anul viitor, cand intra in vigoare directiva europeana care ne obliga ca toate constructiile de locuinte noi sa fie eficiente energetic.


2. Lucrurile sunt mai complicate cand vine vorba de "emisiile incorporate" ale cladirilor, in conditiile in care inca nu exista alternative viabile la nivelul industriei pentru materialele de baza poluante - beton, otel, aluminiu - din care sunt acestea construite.

Lemnul este vazut tot mai mult ca un posibil inlocuitor al betonului.
Lemnul este vazut tot mai mult ca un posibil inlocuitor al betonului.

Totusi, se remarca in ultima vreme un interes crescut din partea arhitectilor si a dezvoltatorilor pentru lemn in proiectele lor. Sidewalk Labs, divizie a companiei-mama a Google, Alphabet, intentioneaza sa construiasca un intreg cartier din lemn in Toronto, iar anul acesta un imobil din Norvegia a fost desemnata cea mai inalta cladire din lemn din lume, demonstrand la cei peste 85 de metri ai sai potetialul CLT-ului (cross-laminated timber) ca material de constructie. Insa, pana acum, rezultatele studiilor privind beneficiile unei eventuale inlocuiri a betonului cu lemnul au fost mixte, iar cercetatorii sustin ca este nevoie analize mai aprofundate. 

 

Alte eforturi in vederea reducerii amprentei de carbon a industriei constructiilor incearca sa valorifice progresele stiintifice. De exemplu, oamenii de stiinta britanici de la Universitatea din Exeter au descoperit o modalitate de a combina grafenul cu betonul, prin care se reduce cu aproximativ 50% cantitatea de materiale necesara pentru prepararea betonului.

 

In ceea ce priveste otelul, producatorii incep sa se orienteze spre hidrogen in loc de carbune in procesul de prelucrare a minereurilor.

 

 


 

 

Nu in ultimul rand, conteaza si unde construim cladirile. Construindu-le mai dens, mai aproape de mijloace de transport, facilitandu-le utilizatorilor lor accesul la mijloace de transport alternative (prin amenajarea de parcari pentru biciclete, de exemplu), putem asigura, de asemenea, reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera asociate cu mediul construit.

 

 


 

 

 

De succesul eforturilor sectorului imobiliar si al celui al constructiilor de a-si reduce emisiile de gaze cu efect de sera va depinde intr-o masura semnificativa atingerea principalului obiectivul stipulat in Acordul de la Paris, si anume limitarea cresterii temperaturii globale la 1,5 grade Celsius, pentru ca omenirea sa poata preveni cele mai nefaste efecte ale schimbarilor climatice.

Ai o întrebare despre acest subiect? Scrie-o aici!

user
Ataseaza fisiere
(Foto, video sau PDF. Maxim 1600x1600 pixeli @ 50 MB)
Anunță-mă când răspunde cineva