Sistem de etansare cu geosintetice la Celula 3 a Depozitului Ghizela: cum se izoleaza 7 hectare de baza fata de panza freatica

Studiu de caz tehnic, proiect in executie - Asocierea INOVECO SRL (lider) – ALCONS ENGINEERING SRL pentru Consiliul Judetean Timis

La un depozit de deseuri nepericuloase, intregul echilibru de mediu se joaca pe cativa milimetri de material. Daca bariera de la baza celulei cedeaza, levigatul, lichidul rezultat din descompunerea deseurilor, ajunge in panza freatica. De aceea, partea de etansare este elementul de care depinde conformitatea intregului depozit cu legislatia.

La Celula 3 a Depozitului de deseuri nepericuloase din Ghizela, judetul Timis, Asocierea INOVECO – ALCONS ENGINEERING executa sistemul de etansare a bazei pe o suprafata de aproximativ 7 hectare, dimensionat pentru o inaltime de umplere de 20 m. Mai jos detaliem ce materiale geosintetice intra intr-un astfel de sistem si de ce fiecare strat conteaza.

De ce un sistem multistrat si nu o singura bariera

Etansarea bazei unui depozit conform nu se bazeaza pe un singur material. Logica este redundanta controlata: fiecare strat are o functie clara, iar straturile se protejeaza reciproc. Daca un nivel sufera o avarie locala, urmatorul preia rolul de bariera. Sistemul pus in opera la Ghizela respecta aceasta logica si cerintele HG 349/2005 si ale Ordinului MMGA 757/2004 privind depozitarea deseurilor.

Iata stratificatia, de jos in sus.

1. Geocompozitul bentonitic (GCL) — bariera minerala de 5.000 g/m²

Primul strat asternut peste suprafata pregatita este geocompozitul bentonitic, cu o masa de 5.000 g/m². Este alcatuit dintr-un strat de bentonita de sodiu prins intre un geotextil tesut si unul netesut.

Functia lui este sa se comporte ca o bariera minerala autoetansanta: la contactul cu umiditatea, bentonita se umfla si reduce drastic permeabilitatea. Practic, chiar daca geomembrana de deasupra ar suferi o perforatie punctuala, GCL-ul limiteaza migrarea lichidului.

Cateva detalii de executie care fac diferenta:

●     Ruluorile au latimea de 5,00 m si se pun in opera prin derulare pe suprafata suport.

●     Suprapunerile sunt de circa 300 mm sau conform indicatiilor producatorului, iar in zona de suprapunere laterala geotextilul superior se impregneaza suplimentar cu pulbere de bentonita.

●     Produsul nu se trage / tarate pe sol, frecarea poate deteriora geotextilul si poate antrena bentonita din zona de imbinare.

2. Geomembrana PEHD de 2,0 mm, principala bariera impermeabila

Peste geocompozitul bentonitic vine geomembrana din polietilena de inalta densitate (PEHD), cu grosimea de 2,0 mm. Aceasta este bariera hidraulica principala a sistemului.

Un aspect tehnic important: pe acelasi proiect se foloseste geomembrana in doua variante, texturata (rugoasa) si neteda. Varianta rugoasa se utilizeaza pe taluzuri, unde frecarea suplimentara intre straturi previne alunecarea pachetului geosintetic pe panta. Pe suprafetele orizontale, unde stabilitatea nu este o problema, se poate folosi varianta neteda.

Calitatea executiei la geomembrana sta in suduri. Cateva conditii din proiect:

●     Tehnologia de sudura trebuie sa aiba agrement tehnic.

●     Sudura dubla cu canal de control permite testarea etanseitatii imbinarii, latimea canalului de control este de minimum 10 mm.

●     La sudura de umplutura (extrudare), latimea minima a cordonului este de 30 mm.

●     Fasiile se orienteaza in functie de directia solicitarilor previzibile, iar pe taluz geomembrana se deruleaza pe linia de cea mai mare panta.

3. Geotextilul netesut de protectie — 1.500 g/m²

Geomembrana este, prin natura ei, vulnerabila la perforare mecanica, de la pietrele din stratul drenant de deasupra pana la utilajele care circula in faza urmatoare. De aceea, peste geomembrana se asterne un geotextil netesut de protectie cu masa de 1.500 g/m².

Este un gramaj consistent, ales tocmai pentru ca peste el urmeaza un strat drenant din pietris. Geotextilul preia eforturile punctuale si distribuie sarcinile, protejand integritatea geomembranei pe toata durata de viata a depozitului. Montajul respecta aceleasi etape ca geomembrana, cu suprapuneri de minimum 0,5 m intre fasii.

4. Stratul drenant si colectarea levigatului

Peste pachetul de etansare propriu-zis se executa stratul drenant: pietris spalat de rau, sort 16/32, cu o grosime de 0,50 m pe tot fundul incintei. Pe liniile de drenaj, pietrisul ia forma unui prism in jurul tuburilor de drenaj din PEHD.

Rolul acestui ansamblu este sa colecteze levigatul si sa-l conduca controlat catre bazinul de stocare, in loc sa-l lase sa se acumuleze pe geomembrana. Sistemul de drenaj se executa doar dupa receptia lucrarii de etansare, o regula de secventiere care protejeaza barierele deja puse in opera.

Controlul calitatii

La materiale geosintetice, calitatea nu se vede cu ochiul liber dupa acoperire. De aceea, intregul proces este guvernat de verificari pe faze, cu procese-verbale de receptie calitativa la fiecare etapa care devine „lucrare ascunsa":

●     Verificarea fiselor tehnice si a conformitatii fiecarui lot de material la livrare.

●     Receptia asternerii si incastrarii geocompozitului bentonitic, inainte de a fi acoperit.

●     Verificarea sudurilor geomembranei (inclusiv testarea canalului de control).

●     Receptia geotextilului de protectie inainte de asternerea stratului drenant.

De ce conteaza experienta in proiecte de acest tip

Un sistem de etansare cu geosintetice nu este greu de descris pe hartie. Este greu de executat corect, la scara de 7 hectare, cu zeci de mii de metri patrati de material, suduri verificabile si o secventiere stricta a fazelor, toate sub control de calitate documentat.

Inoveco a instalat peste 50 de milioane de m² de materiale geosintetice in Romania de-a lungul a peste 33 de ani, in proiecte de infrastructura de mediu. Cunoasterea materialelor, a tehnologiilor de sudura si a logicii de control al calitatii este solutia care chiar protejeaza panza freatica.