Documentatie atasata la

GRUPUL RURAL OAR

Zona Timis - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural

Limba: Romana

768 afisari

Tip documentatie: Ghid de arhitectură

Pagina 1 - Zona Timis - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural ...

COLECTIV DE ELABORARE Coordonator Drd. arh. Dan Idiceanu-Mathe Consultant științiic Prof.dr. Teodor Octavian Gheorghiu Echipă arh. Loredana Gaiță Drd.arh. Roxana Cârjan arh. Alexandra-Maria Rigler Drd. arh. Vladimir Obradovici Grupul Rural al O.A.R. Machetare și editare arh. Loredana Gaiță Corectură de text dr. Ana Pascu Ghidurile au apărut cu sprijinul Ordinului Arhitecților din România, inanțat din Fondul „Timbrul Arhitecturii” DECLARAŢIE DE PRINCIPIU (PREAMBUL) Rostul acestui material este de a furniza un instrument de lucru locuitorilor din mediul rural, autorităților locale, investitorilor, proiectanților și consultanților implicați în procesul de elaborare a unor regulamente de construire în mediul rural. Ghidul își propune să ie un set de reguli ușor de aplicat, cu exemple clare (inclusiv de tipul AŞA DA sau AŞA NU), care să faciliteze activitatea echipei de proiectare/consultanță în alegerea conigurațiilor, a materialelor și a tehnol

Pagina 1-Zona Timis - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural Ghid de...

Pagina 2 - Zona Timis - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural ...

ogiilor necesare construirii în mediul rural, ie că vorbim despre proiecte inanțate prin PNDR, despre elaborarea documentațiilor de urbanism sau despre simple intervenții cu inanțare exclusiv privată. Obiectivul esențial al acestui ghid este păstrarea nealterată a spiritului așezărilor în care sunt propuse proiectele și conservarea calității vieții în mediul rural și a peisajului cultural existent – acestea iind, de fapt, chiar resurse pentru dezvoltarea durabilă. În acest sens, există deschidere pentru abordări speciice secolului XXI care țin cont de resursele locale, de energiile regenerabile, precum și de cunoașterea acumulată local (meșteșugurile și tehnica populară). Acest ghid este rodul unei experiențe acumulate pe teren de către autori, dar și al activității energice desfășurate de către Grupul Rural al Ordinului Arhitecților din România. Ghidul nu își propune să soluționeze toate cazurile de intervenții posibile, de aceea conț

Pagina 2-Zona Timis - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural Ghid de...

Pagina 3 - Zona Timis - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural ...

inutul său trebuie în permanență îmbunătățit și actualizat de către cei preocupați de o proiectare responsabilă în mediul rural. Respectarea cu strictețe a recomandărilor ar putea să nu ie utilă în toate cazurile; pentru o arhitectură de bună calitate, se recomandă respectarea spiritului în care a fost conceput acest ghid. 1 Comandamente 2 ▪ folosirea de materiale naturale regenerabile, cu eiciență garantată; ▪ evitarea folosirii materialelor care au efect negativ asupra mediului înconjurător și asupra sănătății populației; ▪ folosirea echipamentelor ce utilizează energii regenerabile (schema se va anexa în mod obligatoriu la dosarul de avizare în faza SF); ▪ refolosirea apei drenate; ▪ păstrarea nealterată a spiritului așezărilor și a peisajului cultural; ▪ luarea în calcul a climatului local pentru optimizarea proiectării (însorire, umiditate, vânturi dominante, oscilații de temperatură); ▪ pentru clădiri cu rol prep

Pagina 3-Zona Timis - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural Ghid de...

Pagina 4 - Zona Timis - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural ...

onderent tehnologic, consultarea tehnologului specialist va avea loc înainte de a demara activitatea de proiectare, pentru a nu perturba eiciența luxului tehnologic al clădirii ce urmează să ie construită; ▪ documentarea „in situ” cu privire la oportunitățile (materiale de construcții locale și/sau meșteri locali) descoperite de arhitect în zona unde se va realiza investiția; ▪ folosirea materialelor, a tehnicilor și a meșteșugurilor locale oriunde acestea sunt eiciente în alcătuirea clădirilor. Principii generale privind cadrul democratic al practicării arhitecturii mărită se va acorda relației dintre noile funcțiuni, comunitățile periferice și zonele de locuire defavorizate. Participarea cetățenească Relevanța Pe cât posibil, este de dorit ca intervenția să antreneze cât mai mulți membri ai comunității, sub diferite forme. Autoritatea publică locală are datoria de a prioritiza funcțiunile cele mai importante pentru comunitate prin

Pagina 4-Zona Timis - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural Ghid de...

Pagina 5 - Zona Timis - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural ...

consultarea acesteia și va lua măsuri ca, odată construite, clădirile să devină operante. În acest scop, programele de construire vor i completate cu programe de pregătire și de specializare a personalului. Justiția spațială și incluziunea socială Justiția spațială este un instrument democratic care reglementează repartizarea echitabilă a serviciilor, a facilităților de producție, a utilităților în teritoriu, astfel încât să nu existe disparități la nivelul indivizilor și al grupurilor de indivizi care populează teritoriul respectiv. Astfel, se va favoriza accesul tuturor la noile funcțiuni, în aceleași condiții. O atenție 1 Deciziile privitoare la funcțiunile cu caracter social trebuie să ie rodul unui proces participativ, implicând comunitatea. Totodată, recomandăm ca și proiectarea să se facă în sistem participativ, antrenând toți factorii responsabili din comunitate: autoritate publică locală, mediul ONG, liderii informali ai com

Pagina 5-Zona Timis - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural Ghid de...

Pagina 6 - Zona Timis - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural ...

unității, reprezentanții acesteia, mediul de afaceri etc., în vederea deinirii interesului public al comunității. Complementaritatea În urma analizei, completarea matricei funcționale a localității cu funcțiuni noi se va face în conformitate cu următoarele două principii de bază: ▪ principiul diferențierii: funcțiunile nou introduse vor i diferite de cele existente deja în teritoriul administrativ al localității, capabile să deservească zona de intervenție. Funcțiunile vor dubla funcțiunile prezente în teritoriu doar atunci când, în urma analizei, cele din urmă se dovedesc a i insuiciente sau localizate deicitar în raport cu zona. ▪ principiul relaționării: funcțiunile nou introduse trebuie să ie necesare nu numai comunității din imediata vecinătate, ci și localității în ansamblu, 2 astfel încât să se creeze premisele unor schimburi productive între comunitate și localitate. Funcțiunile noi trebuie să ie atractive și competitive p

Pagina 6-Zona Timis - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural Ghid de...

Pagina 7 - Zona Timis - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural ...

entru localitate în ansamblul ei. Noile funcțiuni ce vor i implementate vor i deservite preponderent de membri ai comunității, acest lucru antrenând deopotrivă un proces continuu de formare și de caliicare (care va începe odată cu derularea programelor investiționale) și un proces de autoinanțare. Dezvoltare comunitară prin caliicare și încurajarea economiei locale În anumite comunități, deși există resurse de materie primă valoroase, acestea sunt neglijate de localnici, iar meșteșugul prelucrării lor s-a pierdut. În această situație, este necesară caliicarea localnicilor, astfel încât să poată avea acces la resurse, în vederea susținerii unor activități de economie socială capabile să aducă un venit constant în comunitate. Acest principiu este extrem de important atât datorită rezultatului direct de ieftinire a investiției prin utilizarea forței de muncă locale, cât și datorită efectului pe termen lung pe care îl asigură: în teritori

Pagina 7-Zona Timis - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural Ghid de...

Pagina 8 - Zona Timis - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural ...

u rămân nu numai funcțiunile capabile să deservească locuirea, ci și personalul caliicat capabil să le întrețină. Acest deziderat se poate atinge doar printr-o politică investițională coerentă, care trebuie să urmeze o serie de pași necesari, precum: ▪ cooptarea localnicilor adulți și lipsiți de ocupație ca mână de lucru, pentru început, necaliicată; ▪ aducerea în teritoriu a inginerilor, a maiștrilor, a tehnicienilor și a muncitorilor capabili să instruiască și să asigure caliicarea lucrătorilor necaliicați; ▪ organizarea de traininguri și de cursuri de fomare și caliicare pentru localnici; ▪ crearea unor structuri din sfera economiei sociale de producție de materiale de construcție (carieră de pietriș, nisip, argilă), cuptoare de cărămizi, ateliere de dulgherie etc., al căror personal va i asigurat de către localnicii implicați în program, în curs de caliicare; ▪ pe măsura derulării programului, gradul de caliicare a persona

Pagina 8-Zona Timis - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural Ghid de...

Pagina 9 - Zona Timis - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural ...

lului crește; consecutiv, crește remunerația și capacitatea de a întreține locuințele nou create; ▪ la terminarea programului, aceste funcțiuni productive vor rămâne în teritoriu, urmând să deservească întreaga așezare în ansamblul ei; în plus, la terminarea programului, zona va i locuită de un segment de populație productiv; oameniii vor i capabili să presteze munci caliicate în cadrul așezării, dar și în zonele limitrofe; astfel, se vor crea premisele creșterii capacității utilizatorilor de a-și întreține noile construcții. 3 CUPRINS DECLARAŢIE DE PRINCIPIU (PREAMBUL) ..............................1 Comandamente ..........................................................................2 Principii generale privind cadul democratic al practicării arhitecturii ...................................................................................2 1. ZONA .......................................................................................4 1.1. Del

Pagina 9-Zona Timis - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural Ghid de...

Pagina 10 - Zona Timis - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural ...

imitarea geograică a zonelor după unități administrativteritoriale ......................................................................................4 1.2. Precizarea caracteristicilor zonei .......................................5 2. SPECIFICUL LOCAL ...............................................................7 2.1. Peisajul cultural rural ...........................................................7 2.2. Tipologii de sate..................................................................8 2.2.1 Evoluția modului de ocupare a terenului..............8 2.3. Amplasarea pe lot a gospodăriilor: peisajul intravilan .......10 2.3.1. Tipologii de gospodării........................................11 2.3.2. Casa de locuit din Banat, structură și sistem constructiv.................................................................................13 2.4. Tipologiile de acoperișuri, pante, materiale de învelitori, culori, goluri, în funcție de subzonele județului Timiș ...........

Pagina 10-Zona Timis - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural Ghid de...

Pagina 11 - Zona Timis - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural ...

.....14 2.4.1. Forme de acoperișuri din zona de câmpie a județului Timiș (Câmpia de Vest și Câmpia Înaltă a Banatului)..14 2.4.2. Forme de acoperișuri din zona Lugoj ................14 2.4.3. Forme de acoperișuri din zona Făget ...............14 2.4.4. Forme de acoperișuri din Dealurile Lipovei........14 2.5. Gabaritele/proporțiile conforme speciicului local ................15 2.6. Traveele de fațadă conforme speciicului local .....................15 2.7. Raportul plin/gol, forma, dimensiunea și proporția golurilor, conform speciicului local .........................................................16 3. AMPLASAREA CONSTRUCŢIILOR NOI...............................17 3.1. Prevederi generale privind intervențiile noi .......................17 3.2. Amplasarea în cadrul așezării ...........................................17 3.2.1. Speciicul amplasării clădirilor............................17 3.2.2. Recomandări ....................................................17

Pagina 11-Zona Timis - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural Ghid de...

Pagina 12 - Zona Timis - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural ...

3.3. POT, CUT, regim de înălțime .............................................19 3.4. Amplasarea construcțiilor și amenajărilor noi în afara vetrei satului – probleme de încadrare în peisaj .................................20 3.5. Amplasarea construcțiilor și amenajărilor noi în vatra satului – probleme de încadrare pe lot .................................................21 4. AMENAJAREA CLĂDIRILOR EXISTENTE ...........................25 5. ELEMENTE DE CONSTRUCŢIE ...........................................28 5.1. ACOPERIȘUL .....................................................................29 5.1.1. Speciicul local ..................................................28 5.1.2. Recomandări ....................................................29 A. Construcţii noi cu gabarit mic (<120 mp), construcţii noi cu gabarit mediu (120 – 250 mp) și construcţii noi cu gabarit mare (peste 250 mp), dispuse în sistem pavilionar .............30 Forma și volumetria.........

Pagina 12-Zona Timis - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural Ghid de...

Pagina 13 - Zona Timis - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural ...

............................................30 Şarpanta ....................................................................32 Învelitoarea (materiale folosite și compatibilități) .........33 Elementele de iluminare, ventilare, instalațiile .............33 B. Construcţii noi cu gabarit mare (250 – 395 mp), de tip monovolum ............................................................................34 Forma și volumetria ....................................................34 Şarpanta ....................................................................35 Învelitoarea (materiale folosite și compatibilități) .........35 Elementele de iluminare, ventilare, instalațiile .............35 C. Intervenţii pe construcţiile existente (de gabarit mic, mediu sau mare, dispuse pavilionar sau monovolum) Forma și volumetria ....................................................36 Şarpanta ....................................................................36 Învelitoarea (materiale f

Pagina 13-Zona Timis - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural Ghid de...

Pagina 14 - Zona Timis - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural ...

olosite și compatibilități) .........36 Elementele de iluminare, ventilare, instalațiile .............37 5.2. PEREŢII ȘI FUNDAŢIILE ....................................................40 5.2.1. Speciicul local ...............................................................40 5.2.1.1. Câmpia de Vest și Câmpia Înaltă a Banatului ... .................................................................................................41 5.2.1.2. Zona Lugoj ....................................................41 5.2.1.3. Zona Făget ....................................................41 5.2.1.4. Dealurile Lipovei..............................................41 5.2.2 Recomandări ..................................................................42 A. Construcţii noi cu gabarit mic (<120 mp), construcţii noi cu gabarit mediu (120 – 250 mp) și construcţii noi cu gabarit mare (peste 250 mp), dispuse în sistem pavilionar și B. Construcţii noi cu gabarit mare (peste 250 mp), de ti

Pagina 14-Zona Timis - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural Ghid de...

Pagina 15 - Zona Timis - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural ...

p monovolum ..................42 C. Intervenţii pe construcţiile existente (gabarit mic, mediu sau mare, dispuse pavilionar sau monovolum).................................43 A. Pereții din lemn .......................................................44 B. Pereții din piatră .....................................................44 C. Pereții din cărămidă ...............................................45 D. Pereții din pământ ..................................................45 5.3. TÂMPLĂRIA ȘI GOLURILE ................................................46 5.3.1. Speciicul local ..............................................................46 5.3.1.1. Câmpia de Vest și Câmpia Înaltă a Banatului...47 5.3.1.2. Zona Lugoj ....................................................47 5.3.1.3. Zona Făget ....................................................47 5.3.1.4. Dealurile Lipovei ............................................47 5.3.2. Recomandări ................................

Pagina 15-Zona Timis - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural Ghid de...

Pagina 16 - Zona Timis - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural ...

.................................48 A. Construcţii noi cu gabarit mic (<120 mp), construcţii noi cu gabarit mediu (120 – 250 mp) și construcţii noi cu gabarit mare (250 – 395 mp), dispuse în sistem pavilionar și B. Construcţii noi cu gabarit mare (250 – 395 mp), de tip monovolum ..................48 C. Intervenţii pe construcţiile existente (de gabarit mic, mediu sau mare, dispuse pavilionar sau monovolum).......................49 5.4. ELEMENTELE DE FAŢADĂ ...............................................51 5.4.1. Speciicul local: registre orizontale (coamă, cornișă, brâu, soclu) și verticale (de e xemplu, coș de fum) .............................51 5.4.1.1. Zona de câmpie a județului Timiș (Câmpia de Vest și Câmpia Înaltă a Banatului) ............................................51 5.4.1.2. Zona Lugoj ....................................................52 5.4.1.3. Zona Făget ....................................................52 5.4.1.4. Dealurile Lipovei.

Pagina 16-Zona Timis - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural Ghid de...

Pagina 17 - Zona Timis - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural ...

.............................................53 5.4.2. Recomandări .................................................................54 A. Construcţii noi cu gabarit mic (<120 mp), construcţii noi cu gabarit mediu (120 – 250 mp) și construcţii noi cu gabarit mare (250 – 395 mp), dispuse în sistem pavilionar și B. Construcţii noi cu gabarit mare (250 – 395 mp), de tip monovolum .................54 1. Marcarea registrelor orizontale ..........................................54 2. Marcarea registrelor verticale ............................................54 3. Timpanele și decorațiile de fațadă .....................................54 4. Streșinile și burlanele .........................................................54 5. Materialele pentru inisaje ..................................................54 6. Culorile................................................................................55 7. Tehnologiile..............................................................

Pagina 17-Zona Timis - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural Ghid de...

Pagina 18 - Zona Timis - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural ...

...........55 8. Ierarhizarea fațadelor .........................................................55 9. Instalațiile tehnologice .......................................................55 C. Intervenţii pe construcţiile existente (de gabarit mic, mediu sau mare, dispuse pavilionar sau monovolum) .............................55 1. Marcarea registrelor orizontale și verticale ........................55 2. Timpanele și decorațiile de fațadă .....................................56 3. Streșinile și burlanele .........................................................56 4. Materialele pentru inisaje ..................................................56 5. Culorile ..............................................................................57 6. Tehnologiile .......................................................................57 7. Instalațiile și instalațiile tehnologice (după caz) ....................57 5.5. AMENAJĂRILE EXTERIOARE ..........................................58

Pagina 18-Zona Timis - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural Ghid de...

Pagina 19 - Zona Timis - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural ...

5.5.1. Speciicul local ...............................................................58 Pavimente și amenajări exterioare .......................................58 Scările exterioare ...................................................................58 Vegetația ...............................................................................58 Porțile ....................................................................................58 Împrejmuirile ..........................................................................58 5.5.1.1. Zona de câmpie a județului Timiș (Câmpia de Vest și Câmpia Înaltă a Banatului) ..........................................59 5.5.1.2. Zona Lugoj ....................................................59 5.5.1.3. Zona Făget .....................................................59 5.5.1.4. Dealurile Lipovei ............................................59 5.5.2. Recomandări ..................................................................60 A. Con

Pagina 19-Zona Timis - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural Ghid de...

Pagina 20 - Zona Timis - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural ...

strucţii noi cu gabarit mic (<120 mp), construcţii noi cu gabarit mediu (120 – 250 mp) și construcţii noi cu gabarit mare (peste 250 mp), dispuse în sistem pavilionar și B. Construcţii noi cu gabarit mare (250 – 395 mp), de tip monovolum ...................60 Scările exterioare .................................................................60 Pavimentele exterioare .......................................................60 Porțile .................................................................................61 Împrejmuirile .......................................................................61 Vegetația .............................................................................62 Elementele de mobilier rural exterior: bancă, fântână, cruce etc. ..........................................................................................62 Iluminarea exterioară ..........................................................63 Echiparea edilitară ...................

Pagina 20-Zona Timis - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural Ghid de...

Pagina 21 - Zona Timis - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural ...

...........................................63 6. SPAŢIUL PUBLIC ..................................................................64 6.1. Speciicul local...................................................................64 6.2. Recomandări .....................................................................64 Drumuri și alte căi de acces public .....................................64 Elementele de mobilier rural exterior: bancă, fântână, cruce etc. .........................................................................................65 Iluminarea exterioară ..........................................................66 Reclamele, irmele, inscripțiile, însemnele ......................... 7. PERFORMANŢA ENERGETICĂ.............................................68 7.1. Recomandări......................................................................68 7.1.1. Sistemele de încălzire (cerințele de securitate la foc).............................................................

Pagina 21-Zona Timis - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural Ghid de...

Pagina 22 - Zona Timis - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural ...

...............................68 7.1.2. Eiciența termică (sisteme și materiale de izolare)...................................................................................69 8. ANEXE ......................................................................................72 Anexa 1: Studiu de amplasare și încadrare în imaginea așezării (imagine generală din punct de belvedere, silueta așezării, desfășurate stradale) .................................................................72 Anexa 2: Glosar de termeni utili ..................................72 CREDITE IMAGINI, BIBLIOGRAFIE...........................................74 3 4 1 1. ZONA 1.1. Delimitarea geograică a zonei după unități administrativ-teritoriale Județul Timiș (și întreaga regiune a Banatului) prezintă un caracter relativ unitar al arhitecturii populare, prin utilizarea acelorași materiale, tehnici și procedee și a acelorași tipologii arhitectonice. Cu toate acestea, Nicolae Săcară a obs

Pagina 22-Zona Timis - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural Ghid de...

Pagina 23 - Zona Timis - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural ...

ervat „diferențieri de ordin zonal, dictate de anumite particularități geograice, istorice și social-economice, care și-au pus amprenta și asupra izionomiei construcțiilor populare”1 și propune următoarea zoniicare: 1. Câmpia de Vest a Banatului 2. Câmpia Înaltă a Banatului 3. Zona Lugoj 4. Zona Făget 5. Dealurile Lipovei 1 Nicolae Săcară, Valori ale arhitecturii populare românești, Editura Facla, Timișoara, 1987, p. 149 1. Câmpia de Vest a Banatului se întinde pe o vastă suprafață de câmpie joasă, cuprinsă între cursul inferior al Mureșului și cel al Timișului. Această regiune se constituie din teritoriile administrative aparținând următoarelor localități: 1. Beba Veche (satele: Beba Veche, Cherestur și Pordeanu) 2. Becicherecu Mic (satul Becicherecu Mic) 3. Biled (satul Biled) 4. Cărpiniș (satele: Cărpiniș și Iecea Mică) 5. Cenad (satul Cenad) 6. Cenei (satele: Bobda și Cenei) 7. Checea (satul Checea) 8. Comloșu Mare (satele: Comloș

Pagina 23-Zona Timis - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural Ghid de...

Pagina 24 - Zona Timis - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural ...

u Mare, Comloșu Mic și Lunga) 9. Dudeștii Noi (satul Dudeștii Noi) 10. Dudeștii Vechi (satele: Cheglevici, Colonia Bulgară și Dudeștii Vechi) 11. Dumbrăvița (satul Dumbrăvița) 12. Ghiroda (satele: Ghiroda și Giarmata-Vii) 13. Giarmata (satele: Cerneteaz și Giarmata) 14. Giroc (satele: Chișoda și Giroc) 15. Gottlob (satele: Gottlob și Vizejdia) 16. Iecea Mare (satul Iecea Mare) 17. Lenauheim (satele: Bulgăruș, Grabaț și Lenauheim) 18. Lovrin (satul Lovrin) 19. Orțișoara (satele: Călacea, Cornești, Orțișoara și Seceani) 20. Otelec (satele: Iohanisfeld și Otelec) 21. Periam (satul Periam) 22. Saravale (satul Saravale) 23. Satchinez (satele: Bărăteaz, Hodoni și Satchinez) 24. Săcălaz (satele: Beregsău Mare, Beregsău Mic și Săcălaz) 25. Sânandrei (satele: Carani, Covaci și Sânandrei) 26. Sânpetru Mare (satele: Igriș și Sânpetru Mare) 27. Sînmihaiu Român (satele: Sânmihaiu German, Sânmihaiu Român și Utvin) 28. Șag (satul Şag) 29. Șandra

Pagina 24-Zona Timis - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural Ghid de...

Pagina 25 - Zona Timis - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural ...

(satele: Şandra și Uihei) 30. Teremia Mare (satele: Nerău, Teremia Mare și Teremia Mică) 31. Tomnatic (satul Tomnatic) 32. Uivar (satele: Pustiniș, Răuți, Sânmartinu Maghiar și Uivar) 33. Valcani (satul Valcani) 34. Variaș (satele: Gelu, Sânpetru Mic și Variaș). În teritoriile administrative ale localităților Foeni (satele: Cruceni și Foeni), Giulvăz (satele: Crai Nou, Giulvăz, Ivanda și Rudna), Peciu Nou (satele: Diniaș, Peciu Nou și Sânmartinu Sârbesc), Parța (satul Parța), Pădureni (satul Pădureni), se va ține cont de prevederile și recomandările generale pentru Câmpia de Vest a Banatului sau de cele pentru Câmpia Înaltă a Banatului. Iar în teritoriul administrativ al comunei Moșnița Nouă (satele: Albina, Moșnița Nouă, Moșnița Veche, Rudicica și Urseni), se va ține cont de prevederile și recomandările generale pentru Câmpia de Vest a Banatului sau de cele pentru zona Lugoj. 2. Câmpia Înaltă a Banatului ocupă o suprafață destul

Pagina 25-Zona Timis - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural Ghid de...

Pagina 26 - Zona Timis - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural ...

de întinsă, cuprinsă între cursul inferior al Pogănișului la răsărit, cursul inferior al Begăi la nord, Dealurile Doclinului la sud-est și frontiera de stat la sud-vest. Această regiune se constituie din teritoriile administrative aparținând localităților următoare: 1. Banloc (satele: Banloc, Ofsenița, Partoș și Soca) 2. Birda (satele: Berecuța, Birda, Mânăstire și Sângeorge.) 3. Ciacova (satele: Cebza, Macedonia, Obad și Petroman) 4. Denta (satele: Breștea, Denta, Rovinița Mare și Rovinița Mică) 5. Deta (satul Opatița) 6. Gătaia (satele: Butin, Percosova, Şemlacu Mare și Şemlacu Mic) 7. Giera (satele: Giera, Grăniceri și Toager) 8. Ghilad (satele: Gad și Ghilad) 9. Jamu Mare (satele: Clopodia, Ferendia, Gherman, Jamu Mare și Lățunaș) 10. Jebel (satul Jebel) 11. Livezile (satele: Dolaț și Livezile) 12. Moravița (satele: Dejan, Gaiu Mic, Moravița și Stamora Germană) 13. Voiteg (satele: Folea și Voiteg). 3. Subzona etnograică Lugoj (num

Pagina 26-Zona Timis - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural Ghid de...

Pagina 27 - Zona Timis - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural ...

ită, pe scurt, zona Lugoj) acoperă, în mare, cursurile mijlocii ale râurilor Timiș, Bega și Pogăniș și Dealurile Buziașului, dominând, ca formă de relief, câmpia înaltă. Această regiune se constituie din teritoriile administrative aparținând localităților următoare: 1. Boldur (satele: Boldur, Jabăr, Ohaba-Forgaci și Sinersig) 2. Buziaș (satul Bacova) 3. Chevereșu Mare (satele: Chevereșu Mare, Dragșina și Vucova) 4. Coșteiu (satele: Coșteiu, Hezeriș, Păru, Țipari și Valea Lungă Română) 5. Criciova (satele: Cireșu, Cireșu Mic, Criciova și Jdioara) 6. Darova (satele: Darova, Hodoș și Sacoșu Mare) 7. Gavojdia (satele: Gavojdia, Jena, Lugojel și Sălbăgel) 8. Nițchidorf (satele: Blajova, Duboz și Nițchidorf) 9. Racovița (satele: Căpăt, Drăgoiești, Ficătar, Hitiaș, Racovița și Sârbova) 10. Știuca (satele: Dragomirești, Oloșag, Ştiuca și Zgribești) 11. Victor Vlad Delamarina (satele: Herendești, Honorici, Pădureni, Petroasa Mar

Pagina 27-Zona Timis - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural Ghid de...

Pagina 28 - Zona Timis - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural ...

e, Pini, Victor Vlad Delamarina și Visag) În teritoriile administrative ale localităților Liebling (satele: Cerna, Iosif și Liebling), Tormac (satele: Cadăr, Şipet și Tormac), Sacoșu Turcesc (satele: Berini, Icloda, Otvești, Sacoșu Turcesc, Stamora Română), se va ține cont de prevederile și recomandările generale pentru Câmpia Înaltă a Banatului sau de cele pentru zona Lugoj. 4. Zona Făget acoperă bazinul superior al Begăi, iind situată în colțul estic al județului, având ca limită spre nord Mureșul, spre vest ‒ Dealurile Lipovei, spre răsărit și sud-est ‒ masivul Poiana Ruscă, iar spre sud-vest ‒ dealurile ce o separă de cursul mijlociu al Timișului. Această regiune cuprinde teritoriile administrative aparținând următoarelor localități: 1. Curtea (satele: Coșava, Curtea și Homojdia) 2. Dumbrava (satele: Bucovăț, Dumbrava și Răchita) 3. Făget (satele: Bătești, Begheiu Mic, Bichigi, Brănești, Bunea Mare, Bunea Mică, Colonia Mi

Pagina 28-Zona Timis - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural Ghid de...

Pagina 29 - Zona Timis - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural ...

că, Jupânești, Povârgina și Temerești) 4. Fârdea (satele: Drăgșinești, Fârdea, Gladna Montană, Gladna Română, Hăuzești, Mâtnicu Mic și Zolt) 5. Margina (satele: Breazova, Bulza, Coșevița, Coșteiu de Sus, Groși, Margina, Nemeșești, Sintești și Zorani) 6. Nădrag (satele: Crivina și Nădrag) 7. Pietroasa (satele: Crivina de Sus, Fărășești, Pietroasa și Poieni) 8. Tomești (satele: Baloșești, Colonia Fabricii, Luncanii de Jos, Luncanii de Sus, Românești și Tomești) În teritoriile administrative ale localităților: Bârna (satele: Bârna, Botești, Botinești, Drinova, Jurești, Pogănești și Sărăzani) și Traian Vuia (satele: Jupani, Săceni, Sudriaș, Surducu Mic, Susani și Traian Vuia), se va ține cont de prevederile și recomandările generale pentru zona Lugoj sau de cele pentru zona Făget. Iar în teritoriul administrativ al localității Mănăștiur (satele: Mănăștiur, Pădurani, RemeteaLuncă și Topla), se va ține cont de prevede

Pagina 29-Zona Timis - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural Ghid de...

Pagina 30 - Zona Timis - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural ...

rile și recomandările generale pentru zona Făget sau de cele pentru Dealurile Lipovei. 5. Dealurile Lipovei se situează între cursul Mureșului la nord și cursul mijlociu al Begăi la sud și sud-est; se învecinează spre răsărit cu zona Făget, terminându-se spre vest în Câmpia Vingăi. Regiune de coline domoale, închide văi puțin adânci și ospitaliere, propice locuirii. Această regiune cuprinde teritoriile administrative aparținând următoarelor localități: 1. Bara (satele: Bara, Dobrești, Lăpușnic, Rădmănești și Spata) 2. Bogda (satele: Altringen, Bogda, Buzad, Charlottenburg, Comeat și Sintar) 3. Brestovăț (satele: Brestovăț, Coșarii, Hodoș, Lucareț și Teș) 4. Ghizela (satele: Ghizela, Hisiaș, Paniova și Şanovița) 5. Mașloc (satele: Alioș, Mașloc și Remetea Mică) 6. Ohaba Lungă (satele: Dubești, Ierșnic, Ohaba Lungă și Ohaba Română) 07. Recaș (oraș: Recaș, satele: Bazoș, Herneacova, Izvin, Nadăș, Petrovaselo și Stanciov

Pagina 30-Zona Timis - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural Ghid de...

Pagina 31 - Zona Timis - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural ...

a) 8. Secaș (satele: Checheș, Crivobara, Secaș și Vizma) 9. Topolovățu Mare (satele: Cralovăț, Ictar-Budinț, Iosifalău, Şuștra, Topolovățu Mare și Topolovățu Mic) În teritoriile administrative ale localităților Bethausen (satele: Bethausen, Cladova, Cliciova, Cutina, Leucușești și Nevrincea), Balinț (satele: Balinț, Bodo, Fădimac și Târgoviște) și Belinț (satele: Babșa, Belinț, Chizătău și Gruni), se va ține cont de prevederile și recomandările generale pentru Dealurile Lipovei sau de cele pentru zona Lugoj. Iar în teritoriile administrative ale localităților Remetea Mare (satele: Bazoșu Nou și Bucovăț, Ianova, Remetea Mare), Pișchia (satele: Bencecu de Jos, Bencecu de Sus, Murani, Pișchia și Sălciua Nouă) și Fibiș (satul Fibiș), se va ține cont de prevederile și recomandările generale pentru Dealurile Lipovei sau de cele pentru Câmpia Înaltă a Banatului. 1.2. Precizarea caracteristicilor zonei Cel mai vestic județ al Român

Pagina 31-Zona Timis - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural Ghid de...

Pagina 32 - Zona Timis - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural ...

iei, Timișul, se învecinează la vest cu județul Csongrad (din Ungaria) și la sud-vest cu provincia Voievodina (Serbia), legătura dintre ele iind asigurată de punctele de trecere a frontierei de la Cenad, respectiv de cele de la Stamora Moravița și Jimbolia. Județele române vecine cu județul Timiș sunt Arad ‒ la nord, Hunedoara ‒ la est și Caraș-Severin ‒ la sud-est. Caracteristici geograice și climatice Teritoriul județului Timiș cuprinde toate formele de relief, cu altitudini care pleacă de la 75 m ‒ în Câmpia Banatului ‒ și ajung la 1 384 m ‒ în vârful Padeș din munții Poiana Ruscă. Câmpia ocupă aproape 6 700 kmp, reprezentând 77 % din suprafața județului. Dealurile ocupă aproximativ 19 % din suprafață, iar munții doar 3,45 % din suprafața totală a județului. Teritoriul județului Timiș se încadrează în zona climatului temperat de nuanță continentală, cu o temperatură medie anuală de 10° și 11° C. Vântul bate în câmpi

Pagina 32-Zona Timis - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural Ghid de...

Pagina 33 - Zona Timis - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural ...

e predominant din nord. Precipitațiile anuale se încadrează în medie între 550 ‒ 600 mm/mp. În partea nord-estică a județului, cantitatea de precipitații prezintă o creștere pe măsură ce ne apropiem de zona muntoasă, unde se înregistrează chiar și 1 200 mm/mp.1 Resursele naturale Principala resursă naturală a județului Timiș este solul, care oferă condiții favorabile pentru cultura cerealelor și a plantelor tehnice și furajere. În subsolul județului Timiș, se găsesc: țiței și gaze naturale în zona de vest, lignit (Sinersig), 1 Informațiile din acest capitol sunt preluate din Monograia judeţului Timiș, studiu al Băncii Naționale a României, 2012. bazalt (Lucareț, Şanovița), mangan (Pietroasa), argilă (Biled, Cărpiniș, Jimbolia, Lugoj, Sânnicolau Mare), nisip pentru sticlă (Groși, Tomești, Gladna), ape minerale (Buziaș, Calacea, Ivanda, Bogda). În partea estică a județului, se întâlnesc păduri de brad, molid și fag. Județul Ti

Pagina 33-Zona Timis - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural Ghid de...

Pagina 34 - Zona Timis - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural ...

miș cuprinde o serie de rezervații naturale, între care se remarcă: Sărăturile Diniaș din comuna Peciu Nou, Pădurea Cenad din comuna cu același nume, Pădurea Bistra din localitatea Ghiroda, Pădurea Dumbrava din zona băilor Buziaș, insulele de la Igriș alate pe teritoriul comunei Sânpetru Mare și Insula Mare Cenad din aceeași localitate. Caracteristici demograice și etnograice Există, în momentul de față, un puternic decalaj economic și cultural între populația rurală și cea urbană. La nivel teritorial, caracteristica dominantă este scăderea populației, continuu după 1976, fenomen accentuat în zonele greu accesibile. Sporul natural, prin tendința negativă din ultimii ani, joacă un rol important în diminuarea populației. Structura pe vârste a populației rurale este caracterizată printr-un relativ dezechilibru, procesul accentuat de îmbătrânire demograică iind evident. Structura pe medii relevă faptul că în mediul urban locuiesc 422.250 per

Pagina 34-Zona Timis - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural Ghid de...

Pagina 35 - Zona Timis - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural ...

soane (62,12 %), iar în mediul rural ‒ 257.445 persoane (37,88 %). La recensământul din octombrie 2011, din totalul populației stabile a județului, 85,5 % s-au declarat români, 5,4 % s-au declarat maghiari, 2,2 % ‒ rromi, 1,6 % ‒ sârbi, 0,9 % ‒ ucraineni, 0,7 % ‒ bulgari (vezi imaginea 1: harta etnică a județului Timiș, după datele recensământului din 2002). 5 Distribuția pe medii a etniilor arată că rromii și ucrainenii sunt plasați majoritar în mediul rural, pe când restul etniilor au reprezentanți stabiliți majoritar în mediul urban.2 Majoritatea naționalitate ortodoxă. 66 populației este de română și religie Ramuri economice și meșteșugărești Potențialul economic este reprezentat de: agricultură, silvicultură, creșterea animalelor, 2 Informațiile despre populație din acest capitol sunt preluate din V. Gheorghe, D. Apostol, C. Olteanu, I. Cioangher, A. Chicoș, B. Sandu (S.C. URBANTEAM S.R.L.); L. Veluda, A. Bunea, R. EpifanCu

Pagina 35-Zona Timis - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural Ghid de...

Pagina 36 - Zona Timis - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural ...

coș, Al. Bogdan (S.C. VELPLAN DESIGN S.R.L.), G. Codreanu (S.C. URBAN PROFESIONAL CONSULTING S.R.L.), C. Falniță (S.C. GENIUS LOCCI S.R.L.), Plan de amenajare a teritoriului judeţului Timiș, etapa III, volumul 4: Populaţia și reţeaua de localităţi, beneiciar: Consiliul Județean Timiș, 2013, http:// www.cjtimis.ro/upload/PATJ%20Timis%20 Volumul%20IV%20Populatia%20si%20 reteaua%20de%20localitati_4.pdf. prelucrarea lemnului, turismul și prelucrarea produselor agricole obținute local. Luând drept criteriu gradul de dezvoltare locală (dezvoltare comunitară și grupe de sărăcie), în anul 2008, în mediul rural al județului Timiș, constatăm că există comune foarte sărace (Secaș), comune sărace (Ohaba Lungă și Bârna), comune mediu dezvoltate (Bara, Saravale, Fibiș, Giulvăz și Ghilad), celelalte înscriindu-se în nivelul dezvoltat și foarte dezvoltat. Măsurarea sărăciei la nivel de comune este extrem de utilă pentru fundamentarea și prioritizarea proiec

Pagina 36-Zona Timis - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural Ghid de...

Pagina 37 - Zona Timis - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural ...

telor de dezvoltare locală ce urmează a i inanțate. Ocupații principale Agricultura, silvicultura și pescuitul (sectorul primar al economiei) angrenează 23,4 % din populația salariată a județului. Distribuția salariaților pe activități ale economiei naționale, în 2010, relevă conigurarea unor categorii de comune. Agricultura este practicată în toate localitățile din zonă la nivel de subzistență sau la scară mare. În comunele cu peste 20 % salariați în agricultură, se poate vorbi despre o tranziție dinspre agricultura de subzistență la cea aducătoare de proit: Pietroasa, Fârdea, Biled, Bogda, Ohaba Lungă, Criciova, Valcani, Tomnatic și Livezile. Județul Timiș ocupa, la 31 decembrie 2010, locul întâi pe țară atât în ceea ce privește suprafața agricolă, cât și cea arabilă. Predomină cultura cerealelor (grâul, orzul, ovăzul, porumbul), loarea-soarelui, soia, rapița, sfecla, la care se adaugă legumicultura. - Pomicultura și viticultur

Pagina 37-Zona Timis - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural Ghid de...

Pagina 38 - Zona Timis - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural ...

a au o veche tradiție în această zonă, unde pomii au găsit condiții bune de dezvoltare. Recaș prezintă o particularitate: activitatea viticolă derulată aici, pe lângă activitate economică generatoare de venit, are și o semniicație identitară, care poate i valoriicată prin dezvoltarea turismului. De asemenea, Buziaș, Giarmata, Petrovaselo se dezvoltă în această direcție. - Silvicultura și exploatările forestiere se practică în special în zona de est a județului (păduri de brad, molid și fag), în zona Făget (Tomești, Bârna, Curtea ș.a.). - Creșterea animalelor se practică uniform pe tot teritoriul zonei. - Apicultura se practică uniform în întreaga zonă, datorită bogăției lorei melifere; mierea a fost folosită în alimentație până la fabricarea zahărului din sfeclă, ceara a servit secole de-a rândul la iluminat, iar produsele apicole au fost întrebuințate în medicina populară. - Extracţia și exploatarea resurselor naturale: în su

Pagina 38-Zona Timis - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural Ghid de...

Pagina 39 - Zona Timis - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural ...

bsolul județului Timiș, se găsesc țiței și gaze naturale în zona de vest, lignit (la Sinersig), bazalt (la Lucareț, Şanovița), mangan (Pietroasa), argilă (Biled, Cărpiniș, Jimbolia, Lugoj, Sânnicolau Mare), nisip pentru sticlă (Groși, Tomești, Gladna), ape minerale (Buziaș, Calacea, Ivanda, Bogda). - Turismul: la 31 iulie 2010, în județul Timiș, erau înregistrate 122 de structuri de primire turistică, cu un indice de utilizare de 23,6 %. Turismul balnear și de agrement se practică în: Buziaș, Timișoara, Deta, Calacea, Lovrin. Cele mai renumite rezervații și monumente ale naturii din județ sunt: Mlaștinile de la Satchinez, Parcul Dendrologic Bazoș, Punctul Fosilifer Rădămănești și Sărăturile de la Diniaș.1 Ocupații secundare - prelucrarea primară a produselor agricole: lapte, brânză, unt, țuică, produse din carne etc.; - ţesături: de in, cânepă, lână etc. Industrie Există unități teritorial-administrative cu peste 40 % dintre s

Pagina 39-Zona Timis - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural Ghid de...

Pagina 40 - Zona Timis - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural ...

alariați angajați în industrie (de exemplu, Mașloc, Mănăștiur, Şandra, Fibiș, Satchinez, Beba Veche). 1 1 Harta etnică a judeţului Timiș după recensământul din 2002 Ponderea cea mai însemnată în producția totală a județului o deține industria prelucrătoare, având ca subramuri: industria electronică, industria alimentară, industria chimică, industria textilă, industria de prelucrare a metalului și a lemnului. Meșteșuguri tradiționale Între meșteșugurile practicate, se numără: - prelucrarea lemnului (dulgheri, tâmplari); - prelucrarea pietrei; - țesături și port popular; - olăritul (Jupânești, Dumbrava, Tomești); - ierăritul; - împletituri de nuiele, paie, papură și pănuși; realizarea confecțiilor din textile, piele și blană (cojocăritul, confecționarea șubelor, țesutul și torsul, creația costumelor populare, în localitățile: Făget, Recaș, confecționarea încălțămintei tradiționale: nădicași, cioci, pantoi)3; - i

Pagina 40-Zona Timis - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural Ghid de...

Pagina 41 - Zona Timis - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural ...

conograia și arta lorală, împletituri vegetale (din pănuși); - muzicanți și lăutari. Materialele de construcție Materialele și soluțiile structurale, utilizate în construcția gospodăriilor, au fost determinate de condițiile naturale, dar și de relațiile sociale și de bunăstarea materială a locuitorilor. Predominante sunt lemnul, piatra (tuful vulcanic, calcarul, mai rar gresiile și graniturile și piatra de râu pentru fundații4), argila, lutul, iar pe alocuri, paiele și stuful. Odată cu evoluția economică a comunităților, se trece treptat la utilizarea cărămizii și a țiglelor ceramice. Utilizarea unor materiale ce rezultă dintr-un proces industrial sau caracteristic unor manufacturi, cum sunt varul stins pastă, cărămida, țigla sau sticla sunt determinate de nivelul de dezvoltare economică a comunităților. 3 Strategia de revigorare a activităţilor meșteșugărești în Regiunea de Dezvoltare Vest, proiect coinanțat din Fondul Social European

Pagina 41-Zona Timis - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural Ghid de...

Pagina 42 - Zona Timis - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural ...

prin Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane, 2007 ‒ 2013, http://www.mestesugurirurale.ro/images/documente/revigorareactivit-mestesug-vest.pdf. 4 Nicolae Săcară, op. cit. 2. SPECIFICUL LOCAL 1 2 Peisaj extravilan: terenuri arabile din zona de câmpie Zona Lugoj: peisaj intravilan din Hodoș 2.1. Peisajul cultural rural Mediul natural al zonei studiate este dominat de o câmpie cu o fertilitate naturală ridicată, dar conține și porțiuni de deal și podiș care fac trecerea spre munții Poiana Ruscă (în est). În județul Timiș, siturile alese pentru întemeierea așezărilor se pot împărți în două categorii: relativ plate, în zona de câmpie, și denivelate: văi, pante, culmi. Poziția geograică ‒ la întretăierea unor mari drumuri comerciale ‒, dar și contactul cu alte populații colonizate aici în timpuri mai noi au determinat anumite interferențe între cultura populară românească și cea a nationalităților conlocuitoare,

Pagina 42-Zona Timis - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural Ghid de...

Pagina 43 - Zona Timis - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural ...

interferențe ce se manifestă și în arhitectură.1 „Cercetarea ansamblului așezării (în speță, rurală) pune în evidență mai multe nivele ale organizării. O primă deinire a așezării ca ansamblu și în raport cu mediul înconjurător pune în relație «intravilanul» cu «extravilanul» [...] ixând o limită între interior și exterior ...”2. Satele de câmpie au, de cele mai multe ori, delimitări ferme, pe când satele de deal și de munte au limite mai difuze, împletindu-se armonios cu mediul natural. Ibidem, pag. 5-6 T. O. Gheorghiu, Locuirea tradiţională rurală din zona Banat-Crișana (Elemente de istorie și morfologie; protecţie și integrare), Timișoara: Eurobit 2008, p. 336 1 2 Peisajul extravilan Şi în spațiul extravilan există o serie de elemente care îi conferă un caracter speciic: pășuni, livezi, vii, terenuri agricole, căpițe de fân, colibe, sălașuri, ocoluri întărite, stâne. Agricultura este principala activitate a populație

Pagina 43-Zona Timis - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural Ghid de...

Pagina 44 - Zona Timis - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural ...

i din zonă și este practicată pe suprafețe întinse, în strânsă legătură cu creșterea animalelor. Prezența omului în peisaj se face puternic simțită prin mozaicul câmpurilor cultivate. Pe măsură ce ne îndepărtăm de așezările rurale, peisajul modelat de om este înlocuit de peisajul natural, pășuni și păduri. Peisajul intravilan Așezările rurale din zona studiată pot i grupate în două mari categorii: dispersate sau discontinue și grupate sau compacte.3 Așezările dispersate au o coeziune minimă între elementele lor componente (centru, gospodării), pe teritoriul satului existând numeroase terenuri libere, cu funcțiuni agricole sau determinate de relief sau de vegetație (imaginea 5). Această tipologie de așezări s-a constituit spontan și poate i întâlnită în județul Timiș, în special în zona Făget (FăgetPădureni). Așezările grupate sau continue pot i, la rândul lor, neregulate și regulate (geometrice). 3 Ibidem, p. 338-342 3 4

Pagina 44-Zona Timis - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural Ghid de...

Pagina 45 - Zona Timis - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural ...

Zona Lugoj: peisaj intravilan omogen din satul Silagiu, cu cele două dominante verticale: bisericile Dealurile Lipovei: peisaj intravilan din satul Stanciova Zona Făget, din estul judeţului: peisajul natural se ală într-o relaţie directă și nealterată cu cel modelat de om. Valea Jiului, munţii Parăng, vedere așezare 5 7 2.2. Tipologii de sate 8 Structura și mărimea satelor, precum și dispunerea lor în teritoriu sunt determinate de forma de relief și de tipul de ocupații. În cartea sa, Locuirea tradiţională rurală din zona Banat-Crișana, Teodor-Octavian Gheorghiu observă, la nivelul subzonelor, următoarele caracteristici: 1. Câmpia de Vest a Banatului Zonă de șes, care crește de la vest către est depășind rareori 100 m altitudine, are numeroase elemente comune cu Banatul Sârbesc și cu cel Maghiar. Satele zonei se caracterizează prin structuri geometrice, cu rețele rectangulare în plan. Uneori, se asociază și rețele deformate: Cenad, Şag

Pagina 45-Zona Timis - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural Ghid de...

Pagina 46 - Zona Timis - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural ...

(imaginea 1), sau există o organizare de tip central cu o piață. 2. Câmpia Înaltă a Banatului Situată în sudul județului, zona are un caracter de șes pronunțat, care crește până la altitudini de 200 ‒ 250 de metri, și o rețea bogată de ape, care modelează relieful. „Din punct de vedere morfostructural, poate i considerată ca o zonă de relație între tipologiile geometrice ale Câmpiei Vestice și cele foarte diverse ale zonelor estice cu care se învecinează. Şi aici, rețelele geometrice, rectangulare, sunt dominante”1 Dăm, ca exemplu, Liebling (imaginea 2), Unip, Voiteg, dar cazurile de deformări se înmulțesc: Ciacova, Deta, Gătaia, Şemlacu Mare. 3. Lugoj Este mai variată ca relief decât precedentele, fapt care determină o diversiicare a modului de organizare a așezării. Astfel, în partea vestică, care se învecinează cu zonele de câmpie descrise mai sus, dar și pe culoarul Begăi, așezările rurale au o structură geometrică, rectangula

Pagina 46-Zona Timis - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural Ghid de...

Pagina 47 - Zona Timis - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural ...

ră (Bacova, Ghizela, Iosifalău, Belinț, Topolovățu Mare, Chizătău, Bara etc.). În partea de sud a zonei Lugoj, se păstrează sate cu străzi neregulate, grupate: 1 Ibidem, p. 74 2.2.1. Evoluția modului de ocupare a terenului Silagiu, Sacoșu Mare (imaginea 3), iar în cea de nord domină satele dezvoltate liniar (Ohaba Română, Hodoș, Hisiaș etc.). 4. Făget Este o zonă foarte diversă și complexă, conținând o mare varietate de tipologii de așezări. Astfel, între Lugoj și Deva există un lanț de așezări cu planimetrii geometrice (Susani, Jupani, Românești). Urmând cursul râurilor sau al drumurilor, există sate liniare (Zolt, Jupânești, Tomești, Coșevița), dar găsim și exemple remarcabile de planuri neregulate (Luncanii de Sus ‒ imaginea 4, Răchita, Bichiș, Breazova, Coșava). 5. Dealurile Lipovei Zona, cunoscută și ca Podișul Lipovei (ajungând până la altitudinea de 300 de metri), nu are o individualitate proprie, având caracteristici c

Pagina 47-Zona Timis - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural Ghid de...

Pagina 48 - Zona Timis - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural ...

omune cu vecinătățile. Satele din zonă sunt ie geometrice compacte (Alioș, Neudorf), ie geometrice liniare (Altringen ‒ imaginea 5, Comeat, Sintar) sau cu rețele mixte (Buzad, Chesinț) sau complet neregulate (Bleotinț, Zabalț). Charlottenburg, satul cu plan circular, reprezintă o excepție. Înaintea cuceririi Banatului de către administrația habsburgică, așezările populațiilor autohtone (români și sârbi) arătau cu totul diferit, datorită structurii distincte a societății (din punct de vedere cultural, social și material), care inluențează puternic modul de utilizare și ocupare a terenului. Principiile după care a fost remodelat teritoriul Banatului au fost cele ale mercantilismului și absolutismului administrației habsburgice, relectate în modul de utilizare a terenului, în morfologiile așezărilor, în lotizări, arhitectură etc. Astfel, așezările vechi au fost relocate, sistematizate sau reîntemeiate după reguli foarte clare. Exemple de așez

Pagina 48-Zona Timis - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural Ghid de...

Pagina 49 - Zona Timis - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural ...

ări care au scăpat parțial de acest proces sunt Sacoșu Mare din zona Lugoj, Luncanii de Sus din Făget1 (imaginea 4). În aceste cazuri, loturile sunt neregulate, adaptate terenului și rezultate din raporturile sociale și nevoile familiale. Gospodăriile inițiale erau așezate în interiorul acestor loturi, ulterior apropiindu-se de aliniamentul stradal, după modelul colonist. Există numeroase exemple de așezări sistematizate care mai păstrează, parțial, elemente din vechea rețea stradală, printre care Surducu Mic din zona Lugoj, Periam din Câmpia de Vest a Banatului (imaginea 6) etc. Aici, loturile sunt semiregulate, de dimensiuni aproximativ egale, iar gospodăriile respectă aliniamentele stradale ale satelor colonizate. Regulamentul de colonizare a Banatului (Impopulations-HauptInstruktion) din 1768 precizează, la punctul 13, faptul că planiicarea localităților noi se face de către ingineri. Dreptunghiul împărțit într-o grilă este forma geometrică cea ma

Pagina 49-Zona Timis - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural Ghid de...

Pagina 50 - Zona Timis - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural ...

i adecvată pentru o așezare, iar dacă terenul nu este plat, grila se va adapta terenului: de exemplu, Jimbolia, Billed (prima așezare predeinită din Banat, folosit ca model). Printr-o geometrie regulată a așezării, s-a dorit inluențarea locuitorilor înspre o viață ordonată. Numai acolo unde terenurile denivelate nu au permis o formă geometrică a planului, în puține cazuri, terenurile, mai mici, și-au adaptat forma după structura suprafeței topograice. Astfel, gospodăriile au fost alipite străzii principale, ca și în cazul satelor de tip stradă (sate rar dezvoltate prin străduțe mici, transversale și înclinate după panta terenului). Odată cu creșterea populației în secolul al XIX-lea, au apărut noi așezări, rezultate prin roire (de exemplu, Ghizela); așezările vechi ie s-au extins, ie s-au densiicat (de exemplu, Şandra), păstrând însă speciicul spațial și constructiv al satelor precedente. Se observă doar o tendință generală spre diminu

Pagina 50-Zona Timis - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural Ghid de...

Pagina 51 - Zona Timis - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural ...

area loturilor, din cauza scăderii disponibilității terenului, dar și exemple de uniicare a unor loturi, în cazul unor familii înstărite. reprezintă o altă denaturare a lor, datorată lipsei de reglementări urbanistice care să țină cont de speciicul local și al speculei imobiliare, factori care au determinat o lotizare necorespunzătoare și aplicarea Regulamentului General de Urbanism inclusiv în vetrele istorice ale satelor (ca în Dumbrăvița ‒ imaginea 7). Reglementarea loturilor Odată cu administrația habsburgică, s-a reglementat suprafața terenului necesar unei familii pentru a se putea dezvolta (teren arabil, fâneață, livadă), iar loturile pentru construcția gospodăriilor a primit o suprafață cu 23 ‒ 29 m la frontul stradal și 140 ‒ 190 m în adâncime. Inițial, aceste loturi nu se puteau divide, iind moștenite de iul cel mare, dar, în unele cazuri, această regulă a fost abandonată, rezultând dimensiuni diferite de loturi. Acest mod de

Pagina 51-Zona Timis - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural Ghid de...

Pagina 52 - Zona Timis - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural ...

lotizare, reglementat inițial, s-a transformat în timp, odată cu societatea, dar niciodată atât de radical precum în timpul colonizării habsburgice. 4 O situație aparte se petrece la sfârșitul secolului XX, când structura socială a Banatului de Câmpie (și, în cateva situații, a Banatului de Munte) se schimbă radical, prin plecarea germanilor și aducerea unor populații românești în locul acestora. Datorită situației materiale precare a noilor locuitori, aceștia nu au adus modiicări radicale gospodăriilor șvăbești, dar nici nu le-au întreținut corespunzător, astăzi observându-se multe gospodării degradate prin folosirea materialelor necorespunzătoare. În ultima perioadă, are loc un fenomen radical, cel al depopulării satelor, care va transforma accelerat peisajul cultural al Banatului, fapt vizibil deja prin prezența a foarte multe gospodării abandonate. Pe de altă parte, transformarea satelor din jurul orașelor în „cartiere-dormitor” 2

Pagina 52-Zona Timis - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural Ghid de...

Pagina 53 - Zona Timis - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural ...

Erik Roth, Die planmaβig angelegten iedlungen im Deutsch-Banater Militargrenzbezirk 1765 ‒ 1821, R. Oldenbourg Verlag, Miinchen,1988. 9 1 Plan de situaţie: Altringen, Dealurile Lipovei; structură geometrică liniară Plan de situaţie (stânga) și detaliu de plan (dreapta) din Șag: așezare cu structură geometrică din Câmpia de Vest a Banatului 2 Plan de situaţie (stânga) și detaliu de plan (dreapta) din Liebling: așezare cu structură geometrică din Câmpia Înaltă a Banatului 3 Detaliu de plan: Sacoșu Mare, zona Lugoj; structură neregulată, grupată 4 Plan de situaţie: satul Luncanii de Sus, zona Făget; structură neregulată, grupată 5 6 Detaliu de plan: Periam, Câmpia de Vest a Banatului; structură semiregularizată 7 Detaliu de plan: Dumbrăviţa, Câmpia de Vest a Banatului; lotizări noi, necorespunzătoare 2.3. Amplasarea pe lot a gospodăriilor: peisajul intravilan 10 În zona Banatului, și implicit a județului Timiș, caracterul deinito

Pagina 53-Zona Timis - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural Ghid de...

Pagina 54 - Zona Timis - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural ...

riu al satului este dat de sistemul de lotizare. Lotizarea (asemenea structurii satelor) poate i regulată (ortogonală, deformată, circulară) sau neregulată (acolo unde loturile se adaptează reliefului). Împărțirea lotului În întreaga zonă, „lotul este împărțit în două: zona dinspre stradă, formând gospodăria propriu-zisă, și grădina, în spate, în continuarea curții. Înșiruirea lor este longitudinală (perpendiculară pe stradă), gospodăria iind deinită îndeobște de un contur relativ pătrat sau, în orice caz, compact. Acest sistem este întâlnit în toate cazurile, cu excepția fragmentelor de sate dispersate [...]. Aici, loturile sunt extrem de neregulate și tind spre circular.”1 În județul Timiș, de cele mai multe ori, lotizările formează un front continuu. Clădirile sunt poziționate pe limita dinspre stradă a parcelei, rareori casa sau anexa retrăgându-se cu aproximativ un metru de la limita de proprietate. Organizarea gospodărie

Pagina 54-Zona Timis - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural Ghid de...

Pagina 55 - Zona Timis - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural ...

i Gospodăria (curtea dinspre stradă) este un ansamblu format din casa de locuit și o serie de construcții anexe și dependințe, ridicate în funcție de necesitățile agricole și economice ale familiei. La acestea se adaugă împrejmuirea, poarta și uneori fântâna. Casa și anexele gospodărești sunt amplasate în așa fel, încât să formeze o semiincintă, având în centru curtea. Forma gospodăriei este relativ asemănătoare în toate subzonele județului, aceasta având un contur aproximativ pătrat (imaginea 1). 1 Ibidem, p. 349 Chiar dacă gospodăriile au evoluat în timp, evoluția nu are un caracter uniform, astăzi coexistând mai multe tipuri de organizare: A. o clădire de locuit perpendiculară pe stradă și anexe în prelungirea casei și/sau anexă paralelă cu casa (imaginea 1); 1 Gospodărie din satul Tomești, zona Făget, cu o clădire de locuit și anexe ce închid curtea B. două clădiri de locuit paralele între ele și perpendiculare pe strad

Pagina 55-Zona Timis - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural Ghid de...

Pagina 56 - Zona Timis - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural ...

ă, cu anexe în prelungirea caselor și/sau paralele cu strada, închizând curtea față de grădină; C. clădiri de locuit (în L sau U) care închid frontul stradal (imaginea 2) și care, împreună cu anexele, formează un careu parțial sau total închis. Deși aceste tipologii diferite pot i întâlnite în aceeași localitate, ele nu se regăsesc în aceleași proporții. Astfel, se recomandă analizarea fronturilor stradale ale localității în care se intervine, pentru determinarea tipologiei dominante! 2 Gospodării care alcătuiesc un front stradal continuu în localitatea Deta ‒ Câmpia Înaltă a Banatului Ambianța speciică mediului rural este determinată în mare măsură de unitatea compozițiilor gospodăriilor, unitate obținută prin utilizarea unui limbaj arhitectural comun. Deși nu sunt identice, gospodăriile respectă gabaritele, modul de ocupare a terenului, relațiile dintre volume, proporțiile asemănătoare și același raport față de scara uman�

Pagina 56-Zona Timis - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural Ghid de...

Pagina 57 - Zona Timis - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural ...

� (imaginea 3). Respectarea ritmului construcțiilor, raportul plin/gol, structura, culorile și materialele fațadelor reprezintă un factor-cheie în conturarea cadrului unitar al caracterului tradițional. 3 Front stradal unitar, alcătuit din gospodării cu una sau două clădiri perpendiculare pe stradă, în localitatea Buzad ‒ Dealurile Lipovei 2.3.1.Tipologii de gospodării Chiar dacă gospodăriile au evoluat în timp, evoluția lor nu are un caracter uniform, astăzi coexistând, chiar în interiorul aceleiași localități, mai multe tipuri de organizare din cele expuse mai jos. Înainte de a se interveni în zona rurală, se recomandă studierea localității și deinirea tipologiei dominante. Legendă După colonizarea regiunii, „clădirile se puteau construi toate pe o singură parte a terenului, cu fațada scurtă la stradă, astfel încât între clădirile a doi vecini să rămână un spațiu intermediar liber de minimum 9 stânjeni (adică aproximativ 17 m).

Pagina 57-Zona Timis - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural Ghid de...

Pagina 58 - Zona Timis - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural ...

Grajdurile, șurile și șoproanele nu trebuia să le ie permis țăranilor să le construiască altfel decât în spatele caselor, în linie dreaptă spre grădină, dar în niciun caz transversal în curte, pentru ca lăcările incendiilor să nu se poată răspândi prin astfel de clădiri transversale și mediane de la o casă la alta.”1 (igura și imaginea 1) Această tipologie de ocupare a lotului poate i găsită în tot Banatul, indiferent de etnie, dar în zona Câmpiei de Vest, în jumătatea nordică a Câmpiei Înalte a Banatului, în partea vestică și nordică a Dealurilor Lipovei și în partea vestică a zonei Lugoj, această tipologie este și astăzi majoritară. Gospodăriile coloniștilor erau inițial egale (uneori existau alte tipologii, în funcție de dimensiunea familiei sau în funcție de administratorul colonizării), dar, odată cu dezvoltarea materială, socială și culturală a familiilor, gospodăriile s-au transformat și ele, pentru a răspunde

Pagina 58-Zona Timis - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural Ghid de...

Pagina 59 - Zona Timis - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural ...

acestor nevoi. O evoluție a acestei tipologii este gospodăria mai târzie, în formă de L sau U, deschisă spre stradă. Şi această tipologie se regăsește în întreg Banatul, iind dominantă în partea nordică a Dealurilor Lipovei (Neudorf, Zăbrani etc.; igura și imaginea 3). În prima fază, gospodăriile au crescut doar în lungime, prin apariția unor noi spații gospodărești (șuri, grajduri, ateliere etc.), în paralel cu transformarea vechilor anexe în spații de locuit. Mult mai târziu apar casele dispuse parțial de-a lungul străzii (pe jumătate din lățimea lotului), apoi casele cu închidere totală a frontului stradal. Casele cu fronturi paralele cu strada erau considerate un semn al prosperității. Şurile abia târziu s-au putut construi perpendicular pe lot (după jumătatea secolului XIX), iar atunci când există și casă la stradă de-a lungul frontului, trecerile prin casă și șură erau realizate în prelungire. În zonele unde există aceast

Pagina 59-Zona Timis - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural Ghid de...

Pagina 60 - Zona Timis - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural ...

ă tipologie, avem fronturi stradale continue.2 Este important de menționat că arhitectura și modul de ocupare a terenului coloniștilor a inluențat puternic arhitectura populațiilor 1 Ernst Schimscha, Tehnik und Methoden der Theresianischen Besiedlung des Banats, Verlag Rohrer, Baden bei Wien, 1939. 11 autohtone (lotizare, poziționare pe lot, arhitectură și sisteme constructive). Dar există și o inluență inversă, asupra arhitecturii coloniștilor. Prispa este un element considerat a i preluat din arhitectura autohtonă (de la români și sârbi). Inițial, locuințele coloniștilor nu aveau prispă, ci doar o cornișă evazată pe latura lungă a accesului. În timp, clădirile au împrumutat acest element constructiv (igura și imaginea 2). De asemenea, apariția bucătăriei de vară și a locuinței vârstnicilor ca un corp de clădire vizavi este considerată de unii ca iind o inluență a arhitecturii sârbești.2 2 Erik Roth, op. cit. 1 2 3 NU! 12 Din ac

Pagina 60-Zona Timis - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural Ghid de...

Pagina 61 - Zona Timis - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural ...

eastă etapă, amintim tipologia caselor care inițial au fost dispuse longitudinal, dar, în timp, au fost extinse cu un corp transversal care închidea parțial sau în întregime frontul stradal. Această tipologie, de asemenea, poate i întâlnită în tot Banatul, iind mai vizibilă în zona centrală a vechilor așezări de coloniști, unde familiile erau mai înstărite (igura și imaginea 1). Altă subcategorie este cea a caselor construite de la început transversal pe frontul stradal, având, de obicei, anexele poziționate vizavi, transversal sau dispuse longitudinal, lipite sau nu de casă. Acestea sunt gospodării mai noi (din secolul al XIX-lea), pe care le găsim astăzi în toate zonele Banatului (de exemplu,în zona Poiana RuscăCrivina ‒ igura și imaginea 2). O dezvoltare a acestei subcategorii este cea a gospodăriilor închise pe trei sau patru laturi (închise față de stradă). Această subcategorie este foarte răspândită în zonele înalte: în jumătatea

Pagina 61-Zona Timis - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural Ghid de...

Pagina 62 - Zona Timis - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural ...

sudică a Câmpiei Înalte a Banatului, în Făget, în partea estică a Delurilor Lipovei și în partea estică a Lugojului (igura și imaginea 3). După jumătatea secolului XX, apar locuințele compacte, construite pe aliniamentul stradal, având anexele construite ie transversal, ie longitudinal în partea posterioară. Această tipologie nu este una dominantă în nicio zonă, pot i întâlnite cazuri singulare în tot Banatul, deci nu poate i considerată o tipologie speciică vreunei zone (igura și imaginea 4). În ultima perioadă (începând cu anii '90), apar case cu un caracter așa-zis urban, construite după Regulamentul General de Urbanism (nespeciic zonei!). Aceste case, care depășesc gabaritul vecinătăților, sunt adesea amplasate retras față de aliniament, ieșind în evidență ca prezențe individuale în context și având un regim de înălțime mai înalt decât parterul. Aceste construcții, amplasate în vetrele vechi ale satelor, nu sunt doar nespeciice

Pagina 62-Zona Timis - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural Ghid de...

Pagina 63 - Zona Timis - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural ...

zonei, ci și denaturează întregul peisaj cultural rural (igura și imaginea 5). 1 5 NU! 2 NU! 3 4 NU! AȘA NU: Case care depășesc mult gabaritul vecinătăţilor, uneori retrase de la aliniament, care denaturează grav ambianţa mediului rural. 2 1 3 4 2.3.2. Casa de locuit din Banat, structură și sistem constructiv Etapa I Din cauza sistematizărilor intense întreprinse de către Imperiul Habsburgic, structura gospodăriei din etapa anterioară colonizării austriece (dinaintea secolului al XVIII-lea) a fost modiicată substanțial. În continuare, vom face referire la evoluția gospodăriilor și a caselor tradiționale începând cu secolul al XVIII-lea, când acestea erau construite de către administrația habsburgică, după un sistem de reguli speciic: - Casa consta dintr-o bucătărie și una sau două camere. - Fundația, elevația și câteodată și colțurile caselor erau realizate din cărămidă arsă. - Pereții erau realizați din pământ bătut

Pagina 63-Zona Timis - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural Ghid de...

Pagina 64 - Zona Timis - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural ...

sau văiugă, iar în zonele estice, unde era disponibil mai mult lemn, era folosit și sistemul Fachwerk, care era considerat superior din punct de vedere constructiv (vezi cap. 5.2). - Fațada dinspre stradă avea un singur geam, amplasat central. - Acoperișurile aveau panta de 1 : 1 (45°). Etapa a II-a După primul val de colonizări, au avut loc modiicări graduale: - În centrele sau pe axele principale ale localităților, apar gospodării mult mai bogate și mai ample ca dimensiune. Frontoanele caselor primesc două goluri de geam, iar la partea superioară apar, de asemenea, două mici goluri la nivelul timpanului acoperișului. - Casele erau compuse tot din cele trei spații: tindă și bucătărie, cameră bună și cameră, dar în prelungire apare cămara de alimente, apoi grajdul și șura, cu depozitarea utilajelor. - Prispa / târnațul se menționează abia după mijlocul secolului al XIX-lea și era folosită ca spațiu de lucru exterior, ajuta la protecția la îns

Pagina 64-Zona Timis - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural Ghid de...

Pagina 65 - Zona Timis - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural ...

orire și lega cu o circulație protejată spațiile casei. Inițial, prispele au fost modeste, apoi au apărut parapetele decorate și arcele dintre stâlpi (imaginile 1 ‒ 4). Etapa a III-a Extinderea ulterioară a gospodăriilor ca urmare a creșterii populației și a prosperității inanciare a urmat o serie de pași: Prelungirea în lung a clădirii, grajdul și șura transformându-se în camere de locuit, iar anexele construindu-se în urma acestora. - Paralel cu locuința propriuzisă, apare o construcție modestă ca dimensiuni: casa vârstnicilor. - Casele situate parțial de-a lungul străzii (pe jumătate din lățimea lotului) apar mult mai târziu; apoi apar casele cu închiderea totală a frontului stradal și casele ce închid transversal lotul în partea din spate sau cu închiderea în U atât în față, cât și în spate (prezentate anterior). Prispa rămâne un element indispensabil, conturând partea interioară a clădirilor (imaginea 5). Casele cu fronturi p

Pagina 65-Zona Timis - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural Ghid de...

Pagina 66 - Zona Timis - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural ...

aralele cu strada erau considerate un semn al prosperității. - După jumătatea secolului al XIX-lea, șurile s-au putut construi perpendicular pe lot. În perioada industrială, au apărut, în orașe și în satele de mari dimensiuni, ateliere și fabrici de materiale de construcții (cărămidă, pavaje, țiglă, sticlă etc.), care au modiicat aspectul așezărilor și al vechilor locuințe. Gospodăriile devin din ce în ce mai compacte, cu o serie de clădiri de locuit și anexe care închid și deinesc un spațiu interior: curtea, de cca 400 mp, relativ rectangulară. Evoluția prispei (târnațului) Imaginea1 Se prelungește acoperișul și mai apoi se sprijină pe grinzi și stâlpi. Uneori se realizează o rupere de pantă a acoperișului, ceea ce implică asimetria fațadei principale. Imaginea 2 Şarpanta se așază simetric atât peste casă, cât și peste cursivă și apare accesul direct la cursivă prin fațada principală. Imaginea 3 Cursiva se închide parțial (

Pagina 66-Zona Timis - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural Ghid de...

Pagina 67 - Zona Timis - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural ...

bucătărie de iarnă sau cameră a vârstnicilor) sau total, golul de ușă devenind a treia fereastră a fațadei. Imaginea 4 Odată cu evoluția gospodăriei și cu închiderea frontului stradal, prispa urmărește noua conigurație (în L, U sau de tip incintă), iind perimetrală curții interioare. 13 2.4. Tipologii de acoperișuri, pante, materiale de învelitori, culori, goluri, în funcție de subzonele județului Timiș 14 În prima jumătate a secolului XX, odată cu înlocuirea învelitorii de paie cu cea de țiglă ceramică trasă, acoperișurile în patru ape sunt înlocuite cu cele în două ape, cu fronton triunghiular sau teșit, iar panta acoperișului este de aproximativ 45°. Şarpanta este realizată din lemn, cu îmbinări, crestături și cuie din lemn (la construcțiile mai vechi) și din metal la cele mai recente. În ultimele două decenii, acoperișul noilor construcții a suferit modiicări, fără a se ține cont de speciicul local, de însorire, de o

Pagina 67-Zona Timis - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural Ghid de...

Pagina 68 - Zona Timis - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural ...

rientarea vânturilor dominante etc. decât în foarte mică măsură, fapt care, în unele situații, a inluențat și durabilitatea acestora în timp. La construcțiile noi, în volumetrie se observă o preferință pentru folosirea a mai mult de patru ape (imaginea 10), renunțându-se la volumetria simplă în două sau patru ape, iar țigla ceramică a început să ie înlocuită cu tabla, țigla din beton sau cu alte materiale inferioare calitativ, ieftine, care nu și-au dovedit durabilitatea în timp și care nu sunt compatibile cu factorii de mediu în care sunt puse în operă. În general, acoperișul tradițional neiind folosit ca spațiu de locuit, nu beneiciază de lucarne sau alte goluri funcționale, cu excepția celor pentru trecerea coșului de fum. Construcțiile noi au, în planul acoperișului, timpane sau lucarne cu forme diverse, nespeciice, disproporționate (imaginea 10), adesea greșit orientate față de punctele cardinale, cu numeroase vicii constructive în

Pagina 68-Zona Timis - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural Ghid de...

Pagina 69 - Zona Timis - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural ...

zonele de tangență cu panta acoperișului. Culorile acoperișurilor vechi sunt naturale: nuanțe natur de bruncărămiziu, creând o anumită unitate și încadrare în peisajul agrar din jur. Pentru învelitorile din materiale noi, culorile adesea sunt stridente și discrepante în ansamblul așezării. În toate subzonele județului NU! 1 2 3 NU! 4 5 6 NU! 10 7 Timiș, panta acoperișului este de aproximativ 45°. Podul este ventilat prin goluri dispuse simetric pe frontoane (la acoperișurile în două ape) sau, în unele localități, dispuse deasupra geamurilor (la acoperișurile în patru ape). 2.4.1. Forme de acoperișuri din zona de câmpie a județului Timiș (Câmpia de Vest și Câmpia Înaltă a Banatului) 1) în două ape, cu fronton la stradă: majoritar (imaginea 1); 2) în două ape, cu rupere de pantă pentru adăpostirea prispei (imaginea 2); 3) în două ape, cu fronton trapezoidal sau teșit (imaginea 3), cu timpan de cărămidă sau lemn (rar în

Pagina 69-Zona Timis - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural Ghid de...

Pagina 70 - Zona Timis - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural ...

tâlnit); 8 4) în două ape, cu latura lungă la stradă (imaginea 4) și calcane/ frontoane decorate pe fațadele scurte (majoritar în zonele înstărite); 5) în trei sau patru ape, cu latura scurtă la stradă, cu accentuarea unui fronton rectangular (imaginea 5): reprezintă o fază de tranziție între acoperișul casei longitudinale și cel al casei transversale (întâlnit doar în Câmpia Înaltă a Banatului); 6) în patru ape, cu plan compact (imaginea 6). Poate i prelungit deasupra accesului. 2.4.2. Forme de acoperișuri din zona Lugoj 1) în două ape, cu fronton la stradă (imaginea 1); 2) în două ape, cu latura lungă la stradă și calcane/frontoane decorate: 9 majoritar în zonele înstărite (imaginea 4); poate i prelungit în L sau U; 3) în trei sau patru ape, cu latura lungă la stradă (imaginea 7); poate i prelungit în L sau U; 4) în patru ape, cu plan compact (imaginea 6); poate i prelungit deasupra accesului. 2.4.3. Forme de acoperișuri din zona Fă

Pagina 70-Zona Timis - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural Ghid de...

Pagina 71 - Zona Timis - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural ...

get 1) în două ape, teșit și cu fronton trapezoidal la stradă (imaginea 3); 2) în două ape, teșit, dar cu latura lungă la stradă (imaginea 8), uneori prelungit în L; 3) în trei sau patru ape, cu latura lungă la stradă (imaginea 7); poate i prelungit în L sau U; 4) în patru ape, cu plan compact (imaginea 6), cel mai recent. AȘA NU: Case care nu respectă tipologiile tradiţionale de acoperișuri: cu ruperi de pantă, cu mai mult de patru ape sau cu lucarne disproporţionate, cu forme nespeciice. Acoperișul poate i prelungit deasupra accesului. 2.4.4. Forme de acoperișuri din Dealurile Lipovei 1) în două ape, cu fronton la stradă (imaginea 1); 2) în patru ape, cu latura scurtă la stradă; poate i prelungit în L sau U (imaginea 9). Tipurile 1) și 2) (imaginea 1 și 9) sunt cele mai răspândite în subzona Dealurile Lipovei. 3) În două ape, teșit și cu latura scurtă la stradă, având timpan trapezoidal (imaginea 3); 4) în două, trei sau patru ape, cu l

Pagina 71-Zona Timis - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural Ghid de...

Pagina 72 - Zona Timis - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural ...

atura lungă la stradă (imaginile 4, 7): casă transversală pe lot. Poate i prelungit în L sau U. Fronturi stradale unitare, obținute prin alăturarea gospodăriilor din aceeași tipologie 2.5. Gabaritele/ proporțiile conforme speciicului local 2.6. Traveele de fațadă conforme speciicului local Armonia și echilibrul casei tradiționale sunt date de proporțiile dintre înălțimea peretelui și a acoperișului și de întrepătrunderea dintre spațiile închise, destinate locuirii, și spațiile semideschise (prispele), care fac trecerea către mediul înconjurător. Raportul cel mai des întâlnit este cel în care înălțimea pereților este egală cu cea a acoperișului (imaginea 1), măsurată în punctul cel mai de sus al terenului, dacă acesta este în pantă. Pentru alte funcțiuni decât locuirea, înălțimea pereților poate i mai mare decât înălțimea acoperișului. Până în prima jumătate a secolului al XIX-lea, fațada casei cu fronton a fost aproxima

Pagina 72-Zona Timis - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural Ghid de...

Pagina 73 - Zona Timis - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural ...

tiv pătrată, iar înălțimea timpanului era egală cu înălțimea casei până la cornișă. După această perioadă, lățimea fațadei se lărgește, iar în jurul anului 1900, apare casa așezată transversal. Elementele care deinesc liniile principale ale fațadelor sunt: linia de coamă, linia de streașină, prispa, fundația. Atât casele așezate longitudinal, cât și cele transversale sunt caracterizate de elemente decorative orizontale (marcarea cornișei, a soclului, realizarea brâurilor ornamentale), care domină compoziția și contribuie la unitatea și la identitatea întregului proil stradal. Proporția și gruparea golurilor (uși și ferestre) și elementele decorative verticale (ancadramente, coloane) au rolul de a ritma și de a echilibra compoziția fațadei. Detalii decorative mai apar, de asemenea, la nivelul unor anexe gospodărești, la porți, la uși, la obloane, la stâlpi, la streașină, la pazie, la capetele de grinzi și contribuie la imaginea de

Pagina 73-Zona Timis - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural Ghid de...

Pagina 74 - Zona Timis - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural ...

ansamblu a peisajului rural. 1 În ultimele decenii, aceste caractere regulatoare comune s-au diluat din cauza apariției acoperișurilor cu mai multe pante, a existenței coamelor înclinate, a dispariției târnațului. 1. Construcții longitudinale pe lot, iecare gospodărie având una sau două case (imaginea 2), cu fronton triunghiular la stradă și cu acoperiș în două ape, amplasate la distanțe asemănătoare, creându-se un ritm regulat al fațadelor. Tipologie majoritară la nivelul întregului județ, cu precădere în subzona Dealurile Lipovei (exemplu din Cenad). 2. Construcții transversale pe lot (imaginea 3), cu acoperiș în două sau trei ape, care formează un front stradal continuu. Unitatea este data și de proporția identică sau asemănătoare a golurilor ferestrelor, a ușilor și a porților. Gospodăriile din această tipologie sunt majoritare în localitățile din estul zonei Lugoj și al Dealurilor Lipovei (în părțile tangente zonei Făget), în j

Pagina 74-Zona Timis - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural Ghid de...

Pagina 75 - Zona Timis - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural ...

umătatea vestică a Făgetului, iar în celelalte localități se găsesc preponderent de-a lungul străzii principale (exemplu din Ciacova). 3. Construcții care închid parțial frontul stradal (imaginea 4): transversale pe lot, în L sau compacte, cu acoperiș în trei sau patru ape, amplasate la distanțe asemănătoare, creându-se un ritm regulat al fațadelor (exemplu din Gătaia). 2 15 3 4 Fronturi stradale unitare, obținute prin alăturarea gospodăriilor din diferite tipologii 1. Construcții transversale și longitudinale care au înălțimea cornișei și a împrejmuirilor identică; distanța dintre ele are o lungime asemănătoare, iar golurile de pe fațade au aceeași proporție (imaginea 5: exemplu din Liebling). 2. Construcții transversale și longitudinale din cadrul aceleiași gospodării, care, înșiruite, creează un ritm omogen, datorită următoarelor caracteristici: au nivelul cornișei identic sau apropiat, golurile de pe fațade au aceleași proporț

Pagina 75-Zona Timis - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural Ghid de...

Pagina 76 - Zona Timis - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural ...

ii, iar înălțimea gardurilor și coloristica sunt asemănătoare (imaginea 6: exemplu din Cărpiniș). 5 6 16 2.7. Raportul plin/gol, forma, dimensiunea și proporția golurilor și a ferestrelor, conform speciicului local Ferestrele întâlnite sunt, în general, în două sau trei canaturi. Acestea au un rol important în conturarea imaginii casei tradiționale, oferind speciicitate și individualitate construcțiilor vechi. Ferestrele și, în general, tâmplăria (uși, porți, obloane) sunt realizate în mod tradițional, din lemn aparent sau sunt vopsite cu vopsele pe bază de ulei de in sau pe bază de rășini. De cele mai multe ori, construcțiile mai noi nu respectă o coerență de ansamblu și prezintă culori standard (din pricina resurselor inanciare reduse): alb, de cele mai multe ori, sau sunt acoperite cu folie PVC cu imitație de lemn. În unele situații, dimensiunile tradiționale ale ferestrelor nu mai corespund nevoilor de spațiu actuale, fapt ce se relec

Pagina 76-Zona Timis - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural Ghid de...

Pagina 77 - Zona Timis - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural ...

tă în tendința de mărire a dimensiunilor. Ca rezultat al importurilor nefericite, în ultimele decenii, au apărut goluri de dimensiuni și forme ce nu au nicio legătură cu speciicul local, incoerente unele cu altele, care nu se pot caracteriza printr-un raport tipic și printr-o coerență locală și ale căror dimensiuni sunt, de multe ori, dictate de ferestrele cumpărate la mâna a doua. Pentru construcțiile noi, se recomandă a se păstra raportul plin/ gol al construcțiilor tradiționale sau a se creea pereți vitrați de dimensiuni mari, care să corespundă unei necesități mari de iluminat, în acord cu funcțiunea propusă. Se recomandă alternarea golurilor mici, obișnuite în arhitectura vernaculară, cu pereții vitrați. Nu se recomandă lucarne cu forme rotunde, triunghiulare, trapezoidale. 1 Golurile faţadelor contribuie în mare măsură la coerenţa fronturilor stradale și la sentimentul de unitate speciic mediului rural. DA 2 AȘA DA: Dacă tâmplări

Pagina 77-Zona Timis - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural Ghid de...

Pagina 78 - Zona Timis - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural ...

ile geamurilor sunt într-o stare avansată de degradare și nu mai pot i recondiţionate, se recomandă realizarea unor tâmplării noi, care respectă forma și dimensiunea golurilor vechi, tratate cu ulei de in sau vopsite în culori speciice zonei. NU! NU! 3 4 AȘA NU: Înlocuirea tâmplăriei de lemn cu cea de PVC și modiicarea proporţiilor noilor geamuri nu este recomandată. AȘA NU: Înlocuirea obloanelor tradiţionale, din lemn, cu unele nespeciice. 3. AMPLASAREA CONSTRUCŢIILOR NOI b) în vatra satului, pentru toate celelalte funcțiuni. Principii de proiectare a clădirilor noi: - Amplasarea pe lot se va face conform speciicului localității, în funcție de accesibilitate, de panta terenului, de orientare, de însorire, de curenții de aer, de prezența unui curs de apă, de alinieri, fronturi și retrageri de la stradă, de numărul de clădiri amplasate pe lot și de distanțele dintre acestea. A. Construcții noi cu gabarit mic (<120 mp), adecvate pentru fu

Pagina 78-Zona Timis - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural Ghid de...

Pagina 79 - Zona Timis - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural ...

ncțiuni precum: locuințe individuale și anexele gospodărești ale acestora, cabinete medicale, puncte farmaceutice, instituții publice, ateliere meșteșugărești sau de producție de mici dimensiuni, centre comunitare cu rol social, agropensiuni. - Modul de amplasare pe parcelă, reglementat prin PUG, va avea la bază cutumele locale, prezentul ghid, Codul Civil, normativele și legislația în vigoare la data întocmirii proiectului, privitoare la distanța minimă dintre construcții, însorire, siguranță și stabilitate, siguranță la foc. Nu se recomandă derogări de la regulamentele locale de urbanism prin documentații de urbanism PUD/PUZ. În situația în care se vor întocmi astfel de documentații (PUZ sau PUD), acestea vor cuprinde OBLIGATORIU documentația pentru studiul de amplasament și încadrare în volumetria de ansamblu, conform Anexei 1. Se va justiica amplasarea pe teren cu un plan de încadrare în zonă (Anexa 1), care să evidențieze așezarea tradi