Documentatie atasata la

GRUPUL RURAL OAR

Zona Bran - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural

Limba: Romana

1095 afisari

Tip documentatie: Ghid de arhitectură

Pagina 1 - Zona Bran - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural ...

Ghidul de arhitectură se adresează: • locuitorilor satelor • administrației locale și regionale • investitorilor publici și privați • consultanților specializați în accesarea fondurilor europene • proiectanților în vederea întocmirii proiectelor pentru • investiții din Programul Național de Dezvoltare Rurală • investiții private • investiții publice și a fundamentării documentațiilor de urbanism. Colectiv de elaborare: Coordonator: arh. Silvia DEMETER-LOWE Consultant științific: Dr. Ioan PRAOVEANU Echipă: arh. Silvia DEMETER-LOWE arh. Ioana BÂRSĂȘTEANU arh. Sânziana BORTNOWSKI Grupul Rural al OAR Editare și machetare: arh. Silvia DEMETER-LOWE arh. Ioana BÂRSĂȘTEANU Corectură de text: Andreea BELL Ghidul a apărut cu sprijinul Ordinului Arhitecților din România și a fost finanțat din Fondul „Timbrul Arhitecturii”. - septembrie 2017 - 1 Dedicăm acest ghid marelui cărturar, fiu al Branului, Sextil Pușcariu. „În as

Pagina 1-Zona Bran - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural Ghid de...

Pagina 2 - Zona Bran - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural ...

emenea case își trăiesc de multe veacuri brănenii traiul lor greu, dar sănătos (...), păscându-și turmele, (...) și căutând să echilibreze prin transhumanță ariditatea solurilor și greutatea iernilor. Ca și râșnovenii și săcelenii, oieri și ei, dar mai aproape de Brașov, ei au fost adevărații fii ai munților, ale căror poteci tăinuite le cunoșteau, pentru ca să găsească acolo loc de refugiu în vremuri vitrege (...).” Sextil Pușcariu, „Brașovul de altădată”, 1943. 2 SCOPUL GHIDULUI Scopul acestui material este de a veni în sprijinul locuitorilor din mediul rural, al autorităților locale, investitorilor, proiectanților și consultanților implicați în procesul de construire sau elaborare a unor regulamente de construire în mediul rural. Astfel, ghidul intenționează să ușureze activitatea echipelor de proiectare/consultanță în alegerea configurațiilor, a materialelor și a tehnologiilor necesare construirii în mediul rural, fi

Pagina 2-Zona Bran - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural Ghid de...

Pagina 3 - Zona Bran - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural ...

e că vorbim despre proiecte finanțate prin Programul Național de Dezvoltare Rurală, fie de proiecte cu finanțare privată sau despre elaborarea documentațiilor de urbanism. Obiectivul esenţial al acestui ghid este de a contribui la păstrarea valorilor peisajului construit și natural al așezărilor rurale, de a evidenția aceste valori și de a oferi atât modele de reabilitare a clădirilor existente cât și modele pentru noile construcții astfel încât acestea să se integreze în context. Ghidul își propune să fie un instrument de lucru care să ofere un set de reguli ușor de aplicat, cu exemple clare (inclusiv de tipul AŞA DA sau AŞA NU), care să faciliteze alegerea modelelor adecvate. Proiectele de succes din mediul rural evidențiază faptul că există o legătură foarte strânsă între calitatea peisajului natural, a celui construit și calitatea vieții. Creșterea calității vieții trebuie să țină cont de conservarea peisajului cultural existent ș

Pagina 3-Zona Bran - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural Ghid de...

Pagina 4 - Zona Bran - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural ...

i a tradițiilor, acestea fiind, de fapt, resurse esențiale pentru o dezvoltare durabilă a comunităților. Viitorul oricărei comunități depinde 1 Fig. 1: Peisaj de iarnă în zona Bran. de modul în care își administrează resursele. Mediul construit (construcțiile de orice fel) poate fi o resursă extrem de valoroasă sau din contră, doar un consumator de resurse. În acest sens, prezentul material propune soluții care pun în valoare înțelepciunea tradiției constructive locale, a utilizării responsabile a resurselor locale dar în același timp oferind soluții noi, ce țin de materiale și tehnici moderne de construcție, de utilizarea surselor de energie regenerabile. 2 Fig. 2: Inscripție deasupra izvorului din Șirnea. 3 IMPLICAREA COMUNITĂȚII ÎN GOSPODĂRIREA RESPONSABILĂ A MEDIULUI CONSTRUIT Grija cu care întreținem, reparăm sau construim - fie că este vorba de casele tradiționale părintești sau de clădiri noi, reprezintă un proces ce presup

Pagina 4-Zona Bran - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural Ghid de...

Pagina 5 - Zona Bran - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural ...

une asumarea unei responsabilități față de întreaga comunitate. Orice clădire trebuie percepută în primul rând ca o componentă a ansamblului așezării sătești. Astfel, o cladire trainică, frumoasă, care își îndeplinește bine rostul pentru care a fost construită, ar trebui să fie un motiv de mândrie pentru întreaga comunitate. Acest lucru devine și mai evident, mai relevant, în cazul clădirilor cu funcțiuni publice, comunitare: primăria, școala, „Căminul Cultural”, dispensarul, clădiri de cult, etc. 4 având o strategie pe termen lung, pentru a rămâne disponibile și generațiilor viitoare; se vor utiliza surse de energie regenerabile. - valorificarea amplasamentului astfel încât forma/volumetria și înfățișarea clădirii să reflecte climatul local: orientare și însorire, umiditate și vânturi dominante, oscilații de temperatură, etc. - utilizarea materialelor și tehnicilor tradiționale care de fapt reflectă soluțiile cele mai bune

Pagina 5-Zona Bran - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural Ghid de...

Pagina 6 - Zona Bran - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural ...

cristalizate de-a lungul timpului pentru condițiile de mediu locale. - utilizarea materialelor reciclabile și refolosirea apelor uzate și pluviale. Pentru noile programe/ funcțiuni propuse în mediul rural, întotdeauna se vor analiza următoarele aspecte: - Relevanța: „Cât de necesară este această nouă clădire sau ansamblu pentru comunitate? Cum se va asigura întreținerea și funcționarea noilor clădiri?” - Incluziunea socială: „Cât de echitabilă este repartizarea serviciilor, a utilităților, a facilităților de producție în teritoriu? ”. Se va urmări favorizarea accesului tuturor membrilor comunității în aceeași măsură la noile funcțiuni. Principiile care vor sta la baza oricărei intervenții asupra mediului construit din zonele rurale (fie că este vorba de conservare, întreținere, modernizare sau construire) sunt următoarele: - respectul pentru moștenirea culturală; se va urmări cu precădere integrarea în context prin păstrarea nealt

Pagina 6-Zona Bran - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural Ghid de...

Pagina 7 - Zona Bran - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural ...

erată a identității așezării, a peisajului construit și a celui natural. - responsabilitate față de urmași; îmbunătățirea condițiilor de viață în prezent se va face prin valorificarea resurselor locale în mod judicios, 3 4 6 5 7 Dezvoltarea economiei locale prin revitalizarea activităților economice tradiționale și recalificarea profesională - dezvoltarea unor puncte de comercializare și valorificare a materialelor de construcție ecologice de proveniență locală; În anumite comunităţi, activitățile economice tradiționale au încetat, fie din cauza lipsei de interes pentru acele produse tradiționale, fie din cauza lipsei de transfer de cunoștințe ale meșteșugului de la meșter către ucenici ca urmare a migrației tinerilor către mediul urban. În contextul actual al creșterii interesului pentru produsele autentice meșteșugărești și pentru stilul de viață mai natural de la țară, revitalizarea acestor activități economice tradiț

Pagina 7-Zona Bran - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural Ghid de...

Pagina 8 - Zona Bran - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural ...

ionale poate contribui la dezvoltarea economiei locale. Tinerii pot fi încurajați să rămână în comunitate prin asocierea meșteșugului cu un motiv de mândrie și asigurarea unui trai decent. Acest deziderat se poate atinge doar printr-o politică investiţională coerentă, care trebuie să urmeze niste paşi necesari, cum sunt: - oferirea posibilității de calificare/ re-calificare profesională; - oferirea posibilității organizării de schimburi de experiență și cursuri practice; Arhitectul are rolul de a transforma și materializa dorințele și aspirațiile beneficiarului cu privire la procesul de construire, adaptând cerințele acestuia la contextul geografic natural, social și economic, la posibilitățile constructive, la cadrul legislativ. În acest sens, arhitectul are rolul de a explica beneficiarului oportunitățile și constrângerile ce caracterizează proiectul, asigurând fezabilitatea acestuia și urmărind sporirea calității vieții utilizatorilor

Pagina 8-Zona Bran - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural Ghid de...

Pagina 9 - Zona Bran - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural ...

și a mediului construit, în general. 8 9 Rolul arhitectului CUPRINS 5 SCOPUL GHIDULUI...........................................................................................3 IMPLICAREA COMUNITĂȚII ÎN GOSPODĂRIREA RESPONSABILĂ A MEDIULUI CONSTRUIT.....................................................................................4 CUPRINS ...........................................................................................................5 Capitolul I ZONA BRAN.................................................................................6 1.1 Structura administrativ-teritorială..........................................................6 1.2 Delimitarea geografică..........................................................................6 1.3 Tipologia așezărilor...............................................................................6 1.4 Caracteristicile specifice ale zonei........................................................7 1.4.1 Caracteristici

Pagina 9-Zona Bran - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural Ghid de...

Pagina 10 - Zona Bran - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural ...

geografice și climatice.........................................7 1.4.2 Caracteristici demografice........................................................7 1.4.3 Caracteristici economice...........................................................7 4.3 Tehnici de construire și materiale..........................................................................................................................31 4.3.1 FUNDAȚIILE..............................................................................................................................................31 4.3.2 PEREȚII ...................................................................................................................................................32 4.3.3 ACOPERIȘUL ..........................................................................................................................................35 4.3.4 BALCOANE ȘI TERASE ...........................................................................

Pagina 10-Zona Bran - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural Ghid de...

Pagina 11 - Zona Bran - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural ...

...............................................38 4.3.5 TÂMPLĂRIA ȘI GOLURILE, RAPORTUL „PLIN-GOL”.............................................................................39 Capitolul V AMENAJAREA CLĂDIRILOR EXISTENTE...............................................................................................42 PRINCIPII DE DEZVOLTARE......................................................8 Capitolul VI REGULI PENTRU CONSTRUCȚII CU GABARIT MARE (PESTE 250MP) DE TIP MONOVOLUM..........46 6.1 Amplasarea...........................................................................................................................................................46 6.2 POT, CUT, regim de înălțime................................................................................................................................46 6.3 Tehnici de construire și materiale....................................................................................................................

Pagina 11-Zona Bran - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural Ghid de...

Pagina 12 - Zona Bran - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural ...

.....46 6.3.1 Acoperișul.................................................................................................................................................46 6.3.2 Fundațiile..................................................................................................................................................48 6.3.3 Pereții........................................................................................................................................................48 6.3.4 Tâmplăria și golurile..................................................................................................................................49 Capitolul III SPECIFICUL ARHITECTURAL.................................................10 3.1 Tipologia gospodăriilor........................................................................10 3.1.1 Gospodăria cu curte închisă și întărită...................................10 3.1.2 Gospodăria pe trei laturi..............

Pagina 12-Zona Bran - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural Ghid de...

Pagina 13 - Zona Bran - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural ...

...........................................12 3.1.3 Gospodăria pe două laturi......................................................12 3.1.4 Gospodăria cu curte deschisă................................................13 3.1.5 Gospodăria cu casa pe două nivele ......................................14 3.1.6 Adăposturile temporare..........................................................15 3.1.7 Instalații de tehnică populară și ateliere meșteșugărești........16 3.2 Forme și proporții................................................................................18 Capitolul VII PRINCIPII ȘI REGULI PENTRU AMENAJĂRI EXTERIOARE...................................................................50 7.1 Împrejmuirea proprietății.......................................................................................................................................50 7.2 Spații publice............................................................................................

Pagina 13-Zona Bran - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural Ghid de...

Pagina 14 - Zona Bran - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural ...

............................................................52 7.3 Drumuri și alte căi de acces public.......................................................................................................................54 7.4 Parcări..................................................................................................................................................................58 7.5 Drumuri și alte căi de acces privat........................................................................................................................58 7.6 Terenuri agricole...................................................................................................................................................58 7.7 Plantații în curți și grădini......................................................................................................................................59 7.8 Plantații.........................................................................

Pagina 14-Zona Bran - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural Ghid de...

Pagina 15 - Zona Bran - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural ...

........................................................................................59 7.9 Rețele edilitare......................................................................................................................................................60 Capitolul IV REGULI PENTRU CONSTRUCȚII NOI.....................................19 4.1 Amplasarea construcțiilor....................................................................19 4.1.1 Specificul așezărilor brănene..................................................19 4.1.2 Funcțiuni.................................................................................19 4.1.3 Amplasarea în cadrul așezării................................................19 4.1.4 Caracteristici ale terenului pentru a putea fi construit.............19 4.1.5 Amplasarea clădirilor pe lot....................................................20 4.1.6 Vecinătăți ...............................................................................21

Pagina 15-Zona Bran - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural Ghid de...

Pagina 16 - Zona Bran - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural ...

4.1.7 Construirea pe teren în pantă.................................................21 4.1.8 POT, CUT, regim de înălțime..................................................23 4.1.9 Situația actuală. Reglementări necesare................................24 4.2 Comportamentul fizic al clădirilor........................................................25 4.2.1 Respir! Nevoia clădirilor tradiționale de „a respira”.................25 4.2.2 Performanța energetică, arhitectura durabilă.........................27 4.2.3 Eficiența termică (sisteme și materiale de izolare).................28 4.2.4 Sistemele de încălzire (cerinţele de securitate la foc)...........30 Capitolul VIII PRINCIPII ȘI REGULI PENTRU RENOVARE/REABILITARE/RESTAURARE.........................................61 Capitolul II Capitolul IX PRINCIPII ȘI REGULI PENTRU DEMOLARE...........................................................................................62 Capitolul X CUM SĂ CONSTRUIM LEGAL..

Pagina 16-Zona Bran - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural Ghid de...

Pagina 17 - Zona Bran - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural ...

................................................................................................................63 Capitolul XI CONCLUZII................................................................................................................................................65 Capitolul XII ANEXE.......................................................................................................................................................66 ANEXA 1 - Studiul de amplasament...........................................................................................................................66 ANEXA 2 - Glosar de termeni.....................................................................................................................................66 ANEXA 3 - Indicații de culoare...................................................................................................................................69 ANEXA 4 - Credit imagini..............................

Pagina 17-Zona Bran - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural Ghid de...

Pagina 18 - Zona Bran - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural ...

.............................................................................................................69 ANEXA 5 - Legislație..................................................................................................................................................71 ANEXA 6 - Bibliografie................................................................................................................................................71 I. ZONA BRAN 14 10 6 Fig. 10: Sat de tip risipit - sat Fundățica, com. Fundata 11 13 Fig. 14: Harta - satele Branului, „Așezările brănene: satul, gospodăria, locuința”, studiul etnologic publicat de Ioan Praoveanu. 1.1 Structura administrativ-teritorială Prezentul ghid a fost elaborat pentru zona etnografică Bran. Această zonă este alcătuită din 12 sate arondate, potrivit reorganizării administrative din anul 1968, celor trei comune: Comuna Bran cu satele: Poarta, Sohodol, Predeluț, Șimon; Comuna Moeciu cu satele:

Pagina 18-Zona Bran - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural Ghid de...

Pagina 19 - Zona Bran - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural ...

Moeciu de Jos, Moeciu de Sus, Cheia, Peștera, Măgura; Comuna Fundata cu satele: Fundata, Șirnea, Fundățica. 1.2 Delimitarea geografică Zona etnografică Bran este situată în culoarul Rucăr-Bran, o prelungire a depresiunii Țara Bârsei, până la contactul cu zona Muscel, pe culmea muntelui Giuvala, aflat în hotarul satului Fundata. Fig. 11: Sat de tip răsfirat - sat Fundata, com. Fundata 12 Fig. 12: Sat de tip adunat - de-a lungul drumului - sat Moeciu de Jos, com. Moeciu 1.3 Tipologia așezărilor Fig. 13: Sat de tip adunat - de vale - sat Șimon, com. Bran În funcție de factorul geografic (relief, climă) și de factorul economic (ocupațiile locuitorilor) determinat, în mare măsură, de resursele naturale, așezările brănene au evoluat, sub raport morfologico-structural, de la satul de tip risipit (toate satele brănene), cu gospodării împrăștiate pe tot hotarul satului, spre satul răsfirat (Sohodol, Predeluț, Fundata, Șirnea, Peștera, Măgura); odat

Pagina 19-Zona Bran - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural Ghid de...

Pagina 20 - Zona Bran - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural ...

ă cu dezvoltarea economică prin amplificarea schimbului de mărfuri și apariția instalațiilor de tehnică populară pentru prelucrarea materiilor prime - lâna și lemnul, acționate de forța apei, așezările brănene evoluează spre tipul de sat adunat, de vale (cele de pe văile Moeciu, Șimon, Poarta) și de-a lungul drumului de legătură dintre Brașov și Câmpulung Muscel, de la intrarea în Bran până la Fundata (satele Sohodol, Poarta, Șimon, Moeciu de Jos). 1.4 Caracteristicile specifice ale zonei Cele mai vechi urme de locuire cunoscute în zona Bran coboară până în perioada paleoliticului mijlociu; caracterul şi bogăţia descoperirilor arheologice, toponimele si hidronimele păstrate până în ziua de azi (precum Sohodol şi Bran), constituie dovezi că această zonă a fost locuită permanent. 1.4.1 Caracteristici geografice și climatice În ansamblul ei, această unitate geografică cunoscută şi sub numele de Culoarul Rucăr-Bran, se prezintă ca un

Pagina 20-Zona Bran - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural Ghid de...

Pagina 21 - Zona Bran - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural ...

platou imens cu o configuraţie variată a reliefului, alternând între culmi înalte şi văi adânci, încadrat la nord-vest de Masivul Piatra Craiului şi la sud-est de Masivul Bucegi. Terenul arabil reprezintă un procent foarte mic de aproximativ 4% din teritoriul platformei, restul teritoriului fiind ocupat de păduri, fâneţe şi păşuni. 15 vecinătatea drumurilor, coborând și spre fundul văilor, în urma căreia au luat naștere nuclee rurale precum Moieciu de Jos, Cheia, Branul din jurul castelului. Satele de pe culmi au o densitate mică şi gospodării răsfirate. Localităţile din văi sunt însă mai adunate, cu o densitate mai ridicată şi organizate preponderent liniar. Toate satele au un caracter pronunţat pastoral. Satele din văi sunt mai expuse la frig din cauza fenomenului de inversiune termică (frigul coboară în văi) şi a perioadelor de însorire mai scurte. Pe culmi, aşezările sunt mai expuse la vânt, dar au o însorire mai bună. În general t

Pagina 21-Zona Bran - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural Ghid de...

Pagina 22 - Zona Bran - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural ...

oate aşezările caută orientarea către sud („la soare”) şi se organizează la adăpost de vânturile dominante. 1.4.2 Caracteristici demografice Temperatura medie anuală se situează în jurul valorii de 6 grade, cu o amplitudine anuală de 17-19 grade Celsius. În ceea ce priveşte numărul populaţiei, în urma recensământului din 2011, în zona Bran s-au înregistrat 10925 locuitori, după cum urmează: Bran - 5181, Moieciu - 4892, Fundata - 852. Satele zonei Bran se situează la altitudini cuprinse între 700 şi 1.300m (Predeluţ - 760m, Bran - 936m, Fundata - 1300m). Majoritatea populaţiei este de naţionalitate română şi religie ortodoxă. Fiecare localitate s-a dezvoltat în funcţie de economia tradiţională, de factorii geografici care au determinat un anumit tip de economie devenită tradițională, precum și de cei istorici. În epocile îndepărtate, populația a evitat să se statornicească pe fundul văilor (puțin sau parțial însorite) precum �

Pagina 22-Zona Bran - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural Ghid de...

Pagina 23 - Zona Bran - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural ...

�i în vecinătatea vechilor drumuri care străbat munții spre Câmpulung, locuri în care ar fi fost expusă diferitelor primejdii. O explicație păstrată de tradiția orală a satului Fundata notează acest fapt: „Ne-am cuibărit aici din moși strămoși ca să ne ferim de primejdii. Aici am avut mai multă pace decât lângă drumul cel mare”. În ultimele două secole, însă, a avut loc o orientare tot mai pronunțată pentru așezarea gospodăriilor în Reprezentativă pentru economia premontană şi montană din România, zona Bran este definită de un element natural dominant - nivelurile de platformă; acestea au permis dezvoltarea pajiştilor care, la rândul lor, au favorizat economia pastorală. Dezvoltată în mod tradiţional în jurul creşterii animalelor, agriculturii montane şi al lucrului la pădure, economia zonei cunoaşte în prezent şi o puternică orientare către turism, fapt care a adus cu sine o creștere a vizibilității produselor meşteşugăre

Pagina 23-Zona Bran - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural Ghid de...

Pagina 24 - Zona Bran - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural ...

şti (ţesături şi împletituri din lână) şi de alimentaţie (lactate, carne) tradiţionale. 16 7 Fig. 15, 16: Caracterul pastoral al așezărilor din zona Bran. 17 1.4.3 Caracteristici economice Fig. 17: Armonia dintre peisajul natural și cel construit; satul Șimon, comuna Bran. II. PRINCIPII DE DEZVOLTARE 8 Zona Bran este în acest moment un pol de atracţie turistică cu o notorietate aflată în creştere, atât datorită castelului Bran (care este un obiectiv important mai ales pentru turiştii străini) cat şi peisajului natural şi cultural pitoresc. Zona dispune de un cadru natural deosebit: porțiuni din comunele Bran (50%) și Moieciu (15%) aparțin Parcului Național Bucegi; zone din Fundata (<1%) și Moieciu (6%) aparțin sitului Natura 2000 - Muntele Leaota iar părți din comunele Bran (2%), Fundata (12%) și Moieciu (19%) sunt cuprinse în aria protejată a Parcului Național Piatra Craiului - Rezervație a Biosferei. Misiunea acestor arii de protecție

Pagina 24-Zona Bran - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural Ghid de...

Pagina 25 - Zona Bran - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural ...

este de a conserva cadrul natural şi cultural şi de a păstra nealterată identitatea locului. Principiile pentru dezvoltarea durabilă a acestor arii protejate pot fi preluate cu rol de exemplu asupra întregii zone Bran, având în vedere că întreaga zonă etnografică prezintă acelaşi parcurs, evoluţie şi identitate pastorală, în tot ansamblul ei. În ciuda faptului că în prezent este animată de avântul turistic ce îi schimbă vizibil structura specifică, această zonă este la origini tributară principalului resort economic în jurul căreia s-a dezvoltat - economia pastorală. Aşezările s-au format în timp, printr-un proces organic, creându-şi o identitate proprie. Specificul unei zone se referă la acel caracter definitoriu, uşor de identificat, ilustrat într-o anumită unitate în diversitate. Peisajul cultural al zonei s-a conturat ca expresie a interacţiunii dintre factorul uman şi cadrul natural. Formele şi proporţiile parcelelor şi clădirilor,

Pagina 25-Zona Bran - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural Ghid de...

Pagina 26 - Zona Bran - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural ...

dar şi plantaţiile, împrejmuirile, materialele, aşezarea şi raportul dintre clădiri şi mediu sunt elemente importante în conturarea specificului. Conservarea şi valorificarea specificului sunt legate direct de modul tradiţional de locuire, amenajarea teritoriului, ocupaţii, obiceiuri etc. Tradiţia este un sistem dinamic, definitoriu pentru o comunitate şi care se transformă în mod organic; aceasta constituie o moştenire de obiceiuri, credinţe şi datini transmise prin viu grai din generaţie în generaţie. Satele, cu locuinţele şi zonele cultivate, au fost amenajate organic, fără un plan prestabilit, în funcţie de nevoile imediate ale oamenilor, prin transmiterea din generaţie în generaţie a unui mod de existenţă specific şi a unei tradiţii agri-culturale. Așezarea în teritoriu reflectă cunoașterea mediului înconjurător și a avut ca rezultat o adaptare remarcabilă la condiţiile locale. Tradiţia construirii este de fapt o reflexie a condițiilor

Pagina 26-Zona Bran - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural Ghid de...

Pagina 27 - Zona Bran - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural ...

de mediu ale cadrului natural. Materialele de proveniență locală, așezarea pe sit și orientarea, toate țin cont de relief și climă. Apariția acestor modele de a construi aduce cu sine și apariția unor meșteșuguri specifice. Meşterii şi meşteşugurile constituie o resursă preţioasă care trebuie folosită ca un mod inteligent şi pragmatic de valorificare a specificului regional. Lucrul făcut manual poartă întotdeauna amprenta personală a celui care realizează lucrarea şi poartă o încărcătură spirituală deosebită. Inteligenţa practică a meşterului este mecanismul prin care se creează identitatea locului şi se menţine tradiţia. Ea este parte a peisajului cultural şi un bun de patrimoniu. 18 20 19 21 22 23 Zona Bran reprezintă un pol de atracție turistică datorită peisajului natural și cultural deosebit de pitoresc: 18. Odăi din Fundata, Moieciu de Sus; 19. Vedere de sus asupra Branului; 20. Castelul Bran; 21. Prelucrarea laptelui la st�

Pagina 27-Zona Bran - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural Ghid de...

Pagina 28 - Zona Bran - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural ...

�nă; 22. Turmă de oi la păscut într-un peisaj specific zonei; 23. Furcă tradițională utilizată la întoarcerea și adunarea fânului. Planul de Management al Parcului Naţional Piatra Craiului stabileşte următoarele principii pentru dezvoltarea durabilă a aşezărilor umane, în spiritul păstrării şi valorificării specificului şi a tradiţiilor locale, principii ce pot fi extinse la nivelul întregii zone Bran: 1. Păstrarea parcelarului existent în formatul tradițional; 2. Încurajarea menţinerii şi reconversiei fondului construit existent; 3. Încurajarea folosirii tipologiilor de locuire tradiționale, dar adaptate nevoilor moderne prin creșterea nivelului de confort; 4. Folosirea tehnicilor şi materialelor tradiţionale ale zonei; 5. Încadrarea optimă în condiţiile locale de relief şi climă printr-o corectă aşezare pe pantă, bună orientare în raport cu punctele cardinale şi vânturile dominante; 6. Încadrarea armonioasă în peisaj; 7. Păstrarea

Pagina 28-Zona Bran - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural Ghid de...

Pagina 29 - Zona Bran - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural ...

elementelor vegetale existente (arbori izolați, hotare). Misiunea zonelor protejate este aceea de a conserva cadrul natural şi cultural, care în ansamblul său conferă identitate locului şi locuitorilor, la rândul lor responsabili de transmiterea acestei moşteniri către viitor. Convenţia Europeană a Peisajului (Florenţa, 2000) defineşte noţiunea de peisaj ca o parte de teritoriu, perceput ca atare de către populaţie, al cărui caracter este rezultatul interacţiunii factorilor naturali şi/sau umani şi subliniază importanţa conservării peisajelor, nu atât pentru valoarea estetică, cât, mai ales, pentru calitatea vieţii umane şi naturale. În funcţie de gradul de intervenţie umană asupra mediului se identifică peisaje naturale – neafectate de acţiunile umane şi peisaje culturale – rezultate prin modelarea antropică în diferite proporţii. În zona Bran, atât peisajele naturale cât şi cele culturale conţin o mare diversitate biologică, aflată �

Pagina 29-Zona Bran - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural Ghid de...

Pagina 30 - Zona Bran - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural ...

�n strânsă legătură şi dependenţă cu aşezările şi activităţile umane. În funcţie de caracteristicile fizice, peisajul locuit se împarte în următoarele categorii: teren amenajat (hortus), cu aşezări umane (locuiţe permanente, odăi, saivane sezoniere sau stâne etc.), teren transformat (ager) în scopuri agricole sau pastorale (grădini de legume, livezi, fâneţe, păşuni etc.), teren conservat (saltus) în care elementele fizice (relief, vegetație) nu sunt modelate de către om. Terenurile conservate sunt zone de refugiu pentru faună și floră, surse de fructe, ciuperci, plante medicinale, dar şi de legende locale. Raportul dintre aceste categorii de spații, statornicit în mod tradițional, trebuie să rămână neschimbat, pentru conservarea specificului local. Totodată, peisajul înseamnă mai mult decât văz, include zgomotele, mirosurile şi gusturile locului (natură, populaţie, produse locale etc.). Construcţiile, culturile, plantaţiile şi îmbi

Pagina 30-Zona Bran - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural Ghid de...

Pagina 31 - Zona Bran - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural ...

narea lor cu zonele naturale, sălbatice creează acest tablou unicat, specific. Schimbările radicale în modul de a locui (activităţi, tehnică, semnificaţii etc.) şi în felul oamenilor de a se raporta la mediu se regăsesc în noul mod de percepere a peisajului: ca parte din natură care formează un ansamblu artistic şi este prinsă dintr-o singură privire – privelişte. În arhitectură, acest lucru se reflectă în obiectele recent construite, create pentru a privi din interiorul lor către afară (către creastă, către vale etc.), dar care privite din exterior reprezintă un element disonant în raport cu frumusețea peisajului tradițional (natural și construit). O clădire este parte a peisajului, nu doar un punct de a privi în exterior. Orice construcţie este parte a mediului, trebuie să fie într-o legătură naturală cu el (schimb de aer, îmbătrânire, biodegradare etc.) și face parte, în acelaşi timp, din sistemul de locuire, de practici agricole şi d

Pagina 31-Zona Bran - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural Ghid de...

Pagina 32 - Zona Bran - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural ...

e producţie locală. În peisaj, mediul natural trebuie să rămână elementul dominant iar obiectul nou construit trebuie să se integreze armonios contextului, punându-l în valoare. De aceea, orice activitate de construire sau amenajare trebuie să studieze atent integrarea în peisaj (relief, vegetaţie, tradiţie etc.). De asemenea, nu se recomandă obiectele de arhitectură sau amenajările care realizează contraste sau accente în peisaj. 24 25 9 26 Fig. 24, 25, 26: Atribuirea statutului de zonă protejată are misiunea de a conserva peisajul agro-pastoral și biodiversitatea și de a păstra nealterată identitatea locului. 27 Fig. 27: Peisajul cultural al zonei s-a conturat ca expresie a interacțiunii dintre factorul uman și cadrul natural. III. SPECIFICUL ARHITECTURAL 10 nota: Planurile și fotografiile vechi sunt extrase din lucrarea „Așezările brănene: satul, gospodăria, locuința”, studiul etnologic publicat de Ioan Praoveanu în 1988, ed. Transilv

Pagina 32-Zona Bran - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural Ghid de...

Pagina 33 - Zona Bran - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural ...

ania Expres. 28 29 30 31 32 33 3.1 TIPOLOGIA GOSPODĂRIILOR 3.1.1 Gospodăria cu curte închisă și întărită (gospodăria cu ocol întărit) este cel mai reprezentativ tip de gospodărie specific satului brănean. Acest tip de gospodărie s-a născut ca urmare a necesităților economice locale și de securitate a bunurilor materiale, precum și a adaptării la condițiile de mediu. Populația din zonele forestiere de deal și de munte, prin specificul ocupațiilor tradiționale și prin împrejurările în care le desfășura a aflat în această gospodărie țărănească cu curte închisă și întărită o formă adecvată de arhitectură, care răspundea nevoilor sale. Acestea sunt amplasate pe platouri mai înalte, însorite şi sunt specifice tipului cel mai arhaic de aşezare, de tip risipit, situate pe înălţimi, cum este cazul satelor Moieciu de Sus, Sohodol, Peştera, Fundata, parţial Şimon, Poarta etc. Gospodăriile sunt construite pe fața muntelui sau a dea

Pagina 33-Zona Bran - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural Ghid de...

Pagina 34 - Zona Bran - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural ...

lului, pentru a alterna cu ușurință culturile agricole montane cu pășunile și chiar cu fânețele, urmând ca de pe pantele neînsorite, mai umede, să obțină recolte abundente de fân. Amplasarea s-a făcut pe coaste, acestea fiind neinundabile și în general ferite de umezeală, orientarea fiind către sud și sud-est. Materialele utilizate: Cele mai vechi astfel de gospodării au fost construite din lemn. Pereții erau construiți din bârne lungi și groase de brad, încheiate la capete în cheotori (coadă de rândunică). Bârnele pentru casa de locuit erau fasonate pentru a împiedica pătrunderea curenților de aer în interior, în timp ce bârnele pentru anexele gospodărești sau pentru ocol erau de obicei rotunde. Cu timpul, pereții din bârne au început să fie tencuiți cu pământ și paie și mai recent cu mortare pe bază de var. Temelia era din piatră cu mortar de pământ argilos, iar la colțuri (care în funcție de conformația planului puteau fi nume

Pagina 34-Zona Bran - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural Ghid de...

Pagina 35 - Zona Bran - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural ...

roase, uneori chiar și peste 10) erau așezați mai mulți bolovani, pentru sporirea durabilității. Învelitoarea acoperișului era din șiță. Aria din cuprinsul curții închise și întărite era pavată cu pietre, fapt ce permitea păstrarea curățeniei și dădea impresia unei încăperi fără acoperiș. Pentru înlesnirea circulației interne pe vreme de ploaie sau ninsoare, se efectua podirea cu grinzi a unei porțiuni în dreptul casei de locuit, al bucătăriei și grajdului principal. Această porțiune era denumită „podeci” și era protejată de intemperii cu ajutorul acoperișului în două ape, prelungit. Gospodăria cu ocol se împarte în câteva subtipuri şi variante în funcţie de tipul de ocupație al oamenilor: • gospodăria cu şură şi • gospodăria cu crosnie (adăpostul pentru vite) Diferenţierea consă în faptul că la casele cu crosnie nu întâlnim şura şi invers, la cele cu şură lipseşte crosnia. Gospodăriile cu ocol întărit au �

Pagina 35-Zona Bran - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural Ghid de...

Pagina 36 - Zona Bran - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural ...

�n componenţa lor una sau două case de locuit, crosnie (în spate, pe lungimea casei) sau şura cu grajd, suşopul (polatra) pentru păstrarea inventarului gospodăresc, o cămară (celar), poarta principală. Fig. 28, 29: Gospodărie cu ocol întărit, casa cu crosnie; satul Peștera, comuna Moeciu. Fig. 30, 31: Gospodărie cu ocol întărit, casa cu crosnie; satul Poarta, comuna Bran. „Ce alta să urmărim, decât să ne fie casa cu fața la soare și cu spatele spre miazănoapte și spre crivăț, să nu ne fie troienite porțile pe timpul iernii?” (inf. Ilie Tătulea n.1885 și Gheorghe Chițu n. 1891, din satul Șimon, citați în „Țara Bârsei” vol II, Nicolae Dunăre, 1974, Ed. Academiei Republicii Socialiste România) Fig. 32, 33: Gospodărie cu ocol întărit, casa fără crosnie; satul Sohodol, comuna Bran. 34 35 11 Fig. 34, 35: Gospodărie de tip ocol întărit, situată într-o zonă de culme a satului Șimon, comuna Bran. 37 36 Fig. 36: Conacul Balab

Pagina 36-Zona Bran - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural Ghid de...

Pagina 37 - Zona Bran - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural ...

an din satul Șimon - un exemplu de clădire nouă, cu funcțiunea de casă de oaspeți, este construit după tipul tradițional de gospodărie cu ocol întărit, utilizând materiale și tehnici tradiționale. Fig. 37: Conacul Balaban - vedere de la interiorul curții. 12 3.1.2 Gospodăria pe trei laturi Pe măsura utilizării noilor materiale de construcție (mai întâi în cuprinsul aglomerărilor mai mari de gospodării) precum și dispariției cauzelor inițiale care le-au generat, gospodăriile cu curte închisă și întărită suferă schimbări sensibile pe plan morfologic și structural, până la părăsirea sistemului însuși. Astfel se dezvoltă tipul de gospodărie deschisă, cu casa și anexele dispuse pe trei laturi, respectiv pe două laturi. La drum dispare polatra cu poarta principală şi se construiesc un gard din uluci şi scândură (țambre) şi o poartă simplă pentru accesul carului/căruţei. 3.1.3 Gospodăria pe două laturi Acest tip este mai puţin

Pagina 37-Zona Bran - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural Ghid de...

Pagina 38 - Zona Bran - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural ...

răspândit având în componenţă pe cele două laturi perpendicular pe linia drumului, în mijlocul proprietăţii, casa de o parte, şi o altă casă cu crosnie şi şura sau grajdul de cealaltă. 38 40 39 41 Fig. 38, 39: Gospodărie pe trei laturi, alcătuită din casă (fără crosnie, cu foișor), șură și polatră; sat Predeluț, comuna Bran. 42 Fig. 42: Gospodărie pe două laturi din satul Fundățica, comuna Fundata. Fig. 40, 41: Gospodărie pe trei laturi, alcătuită din casă cu crosnie și anexe gospodărești; sat Măgura, comuna Moeciu. 43 Fig. 43: Gospodărie pe trei laturi, având influențe din arhitectura săsească (pereți din zidărie de cărămidă, învelitoare din țiglă ceramică, pinion teșit pe latura scurtă dinspre stradă și goluri simetrice în fronton la corpul din partea dreaptă etc.). 44 Fig. 44: Gospodărie dispusă pe trei laturi, alcatuită din casa de locuit si șură, legate printr-o polatră. 3.1.4 Gospodăria cu curte des

Pagina 38-Zona Bran - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural Ghid de...

Pagina 39 - Zona Bran - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural ...

chisă Reprezintă tipul predominant în toate satele brănene, generalizat în cursul secolului XX. Se întâlnesc mai multe variante, clasificate în funcţie de cele două componente de bază ale gospodăriei - locuinţa şi adăpostul pentru vite - şi anume: • casa cu crosnie • casa cu crosnie şi grajd separate • casa cu şură • casa fără crosnie sau fără grajd 45 47 49 13 46 Fig. 45, 46: Gospodărie cu curte deschisă - casa cu grajd și celar; satul Fundata, comuna Fundata. 50 48 Fig. 47, 48: Gospodărie cu curte deschisă - casa cu crosnie; satul Cheia, comuna Moeciu. Fig. 49, 50: Gospodărie cu curte deschisă - casa cu crosnie și sală cu decor traforat, închisă cu geamlâc; satul Fundata, comuna Fundata. 51 Fig. 51: Gospodărie cu curte deschisă; casă cu sală (prispă) cu decor traforat, închisă cu geamlâc; sat Fundata, comuna Fundata. 52 Fig. 52: Gospodărie cu curte deschisă; casă pe două nivele, cu sală (prispă) cu decor traforat,

Pagina 39-Zona Bran - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural Ghid de...

Pagina 40 - Zona Bran - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural ...

închisă cu geamlâc, având pivniță la primul nivel; sat Fundata, comuna Fundata. 3.1.5 Gospodăria cu casa pe două nivele Aceasta se înscrie de fapt în categoria gospodăriei cu curte deschisă, cu deosebirea că aici casa este dezvoltată pe înălțime. Acest tip este specific pentru arhitectura în pantă, unde temelia formează un spaţiu închis, utilizat ca şi pivniţă şi/sau grajd. 59 55 53 56 14 60 54 Fig. 53, 54: Casă pe două nivele; satul Șimon, comuna Bran. 57 Fig. 55, 56, 57: Casă pe două nivele; satul Moeciu de Jos, comuna Moeciu. Fig. 59, 60: Case cu două nivele, din bârne de lemn acoperite cu șiță; arhitectură dezvoltată după 1950, având influențe din arhitectura urbana și din cea musceleană. 58 Fig. 58: Casă pe două nivele; satul Fundata, comuna Fundata. 61 Fig. 61: Casă tradițională cu sală pe console de lemn închisă cu geamlâc la primul etaj, iar la cel de-al doilea - foișor; 3.1.6 Adăposturile temporare Acestea

Pagina 40-Zona Bran - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural Ghid de...

Pagina 41 - Zona Bran - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural ...

reprezintă o componentă importantă şi distinctă a gospodăriei tradiţionale brănene. Cele mai multe se întâlnesc pe ambii versanţi ai satului Moeciu de Sus. Aceste „hodăi” au fost folosite fie în exclusivitate pentru vite şi fân, fie ca locuinţă în timpul recoltatului fânului dar le întâlnim şi pe cele care conţin spaţii distincte pentru cele două utilizări: cameră de locuit și şură cu grajd. Specifice sunt și adăposturile temporare pastorale (stânele) cu văratul în munte și iernatul în sat, având funcții specifice de gospodării pastorale pentru prelucrarea laptelui și adăpost pentru ciobani și vite. Adăposturile temporare apar ca rezultat al fenomenului „roirilor”, locuiri temporare/sezoniere în afara vetrei satului, ce au cauze multiple: agricole, pastorale, forestiere și constituie o formă premergătoare a așezărilor risipite. 64 67 15 Fig. 64: Hodaie - adăpost temporar pentru vaci și oi, aparținând planului cu două gr

Pagina 41-Zona Bran - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural Ghid de...

Pagina 42 - Zona Bran - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural ...

ajduri pentru vite, cu acoperiș supraînălțat destinat depozitării nutrețului; sat Fundățica, comuna Fundata 62 68 65 69 63 Fig. 62, 63: Stână (complex pastoral); sat Moeciu de Sus, comuna Moeciu. 66 Fig. 65, 66: Hodaie și hodăiță cu funcțiile inițiale de locuință temporară și adăpost pentru vite; sat Șimon, comuna Bran. Fig. 67 - 69: Adăposturi temporare pentru depozitarea fânului; sat Șimon, comuna Bran (67), sat Moeciu de Sus, comuna Moeciu (68, 69). 3.1.7 Instalaţii de tehnică populară şi ateliere meşteşugăreşti 16 Prin tradiție, ocupațiile și, în special, unele meșteșuguri, prin caracterul lor de activități individuale sau de familie, au fost legate de funcțiunea de locuire a gospodăriei. În funcție de specificul activității, de gradul de evoluție, spațiile destinate activității economice au îmbrăcat forme de la o contopire totală cu spațiul de locuit până la independența față de gospodărie. În cadrul constru

Pagina 42-Zona Bran - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural Ghid de...

Pagina 43 - Zona Bran - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural ...

cțiilor populare, categoria anexelor și instalațiilor de tehnică populară a ramas aproape întotdeauna și mai în afara tendințelor de prefacere decât locuințele, astfel încât, prin primitivismul funcțiunii și arhaismul tehnicii de construcție, pot foarte lesne să sugereze construcțiile unor epoci foarte îndepărtate. În zona Branului găsim următoarele tipuri de instalații de tehnică populară și ateliere meșteșugărești: gater, moară de apă, piuă de prelucrare a fibrelor, vâltoare pentru îngroșatul și spălatul textilelor, darac pentru scărmănatul lânii și mașină de tors, ateliere de tâmplărie, ateliere de fierărie, ateliere de țesut etc. În contextul actual al creșterii interesului pentru produsele autentice meșteșugărești și pentru stilul de viață mai natural de la țară, revitalizarea acestor activități economice tradiționale poate contribui la dezvoltarea economiei locale. Tinerii pot fi încurajați să rămână în comun

Pagina 43-Zona Bran - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural Ghid de...

Pagina 44 - Zona Bran - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural ...

itate prin asocierea meșteșugului cu un motiv de mândrie și asigurarea unui trai decent. 75 76 70 71 73 Fig. 70-74: Piuă, instalație de prelucrare a fibrelor animale si vegetale, utilizând energia hidraulică; originară din Sat Cheia, colțul Cheii, comuna Moeciu, în prezent aflată în Muzeul Bran. 72 74 77 Fig. 75-77: Moară de apă cu două pietre și roată verticală, amplasată pe râul Moeciu; sat Șimon, comuna Bran. 80 81 82 17 Fig. 80-82: Ateliere meșteșugărești locale: atelier de tâmplărie, realizarea șindrilei, fierărie. 78 83 79 84 Fig. 78, 79: Complex de tehnică tradițională, având următoarele funcții: piuă pentru îngroșatul țesăturilor din lână,vâltoare pentru îngroșatul și spălatul textilelor și darac pentru scărmănatul lânii; satul Moeciu de Jos, com. Moeciu Fig. 83-85: Dârstă cu val și vâltoare - instalație utilizată pentru prelucrarea fibrelor animale și vegetale, satul Moeciu de Sus, com. Moeciu; în

Pagina 44-Zona Bran - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural Ghid de...

Pagina 45 - Zona Bran - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural ...

prezent aflată în Muzeul Bran. 85 3.2 FORME ȘI PROPORȚII 18 Clădirile noi și extinderile clădirilor existente trebuie să se integreze coerent în aspectul general al zonei, prin adaptarea formelor la specific (vezi capitolul II, Principii de dezvoltare - pag.6), prin respectarea proporţiilor tradiţionale şi prin materialele și tehnicile folosite. Pentru conservarea specificului şi întărirea identităţii locale se recomandă o atentă studiere a formelor locale; de asemenea, se recomandă evitarea adoptării stilurilor, formelor, elementelor decorative sau materialelor de construcţie emblematice pentru alte zone din ţară sau străinătate. Formele cel mai bine proporţionate, experimentate prin arhitectura tradiţională sunt dreptunghiurile cu dimensiunile de 4x8 m, respectiv 7x15 m. Raportul preferat între înălţimea pereţilor şi acoperiş variază între 1/2 (construcţiile cu soclul înalt sau demisol) şi 1/3 (clădirile pe teren plat, fără demisol).

Pagina 45-Zona Bran - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural Ghid de...

Pagina 46 - Zona Bran - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural ...

La majoritatea clădirilor tradiţionale s-a observat că faţadele lungi se înscriu în dreptunghiul de aur, iar cele scurte într-un pătrat. Extinderile clădirilor existente trebuie să se integreze în volumetria generală şi să păstreze înălţimea la cornişă şi la coama acoperişurilor. Diferenţele admise sunt de ±0,5 m la cornişe şi ±1 m la acoperiş. Volumele acceptate vor fi simple, iar planurile predominant rectangulare, conform tipologiilor locale. Se acceptă abateri de la forma în plan, cât timp aspectul general al construcției se încadrează în specificul local. Acestea vor fi argumentate prin studiul de amplasament, cerut la Anexa 1. Traveile de faţadă vor fi gândite conform specificului local (vezi capitolul Tâmplăria și golurile, raportul plin-gol, pag.39), fără a ieși din scara clădirilor învecinate. „Aceste case ocol, de bârne cioplite și solid încheiate, închid de toate părțile curtea. Nici hoții, nici lupii nu pot pătrunde �

Pagina 46-Zona Bran - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural Ghid de...

Pagina 47 - Zona Bran - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural ...

�n locuința cu două odăi și bucătărie, nici în grajdurile în care se țin vacile, boii - când sunt -, de obicei și calul, indispensabil la drumurile lungi și anevoioase, servind și de cocină porcului și coteț al găinilor. Lângă poarta din față și la păretele din fund, sub acoperiș, sunt acaretele acestor locuințe, în care găsești toate cele trebuincioase pentru un trai autarhic: sania și sculele mai mari sunt între grajd și coteț, războiul de țesut în casă, fânul pentru iarnă în podul de la grajd, iar locul pentru oi în polatra de lângă casă, sub continuarea acoperișului, unde și iarna e cald.” „Brașovul de altădată”, Sextil Pușcariu, Editura Dacia, 1977. 88 86 Fig. 88: Studiul proporțiilor unei case tradiționale din satul Peștera. 89 Fig. 86: Gospodărie de tip ocol, arhitectură specifică pentru așezările de tip risipit și răsfirat (reproducere din „Arhitectura populară românească”, Grigore Ionescu, Editura Teh

Pagina 47-Zona Bran - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural Ghid de...

Pagina 48 - Zona Bran - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural ...

nică, 1957). Fig. 89: Gospodărie de tip ocol din satul satul Măgura. Studiul proporțiilor. 90 87 Fig. 87: Gospodărie de tip ocol, proporții fațada principală. Fig. 90: Clădire nouă cu funcțiunea de casă de vacanță, construită după modelul gospodăriei cu ocol întărit; satul Măgura. IV. REGULI PENTRU CONSTRUCŢII NOI „Satul de tip împrăştiat, caracteristic regiunilor muntoase, are gospodării izolate, semănate la depărtări mari unele de altele, fiecare familie cu gospodăria ei, având în proprietate o întindere apreciabilă de pământ în jur. Satul nu are uliţe. Drumuri întâmplătoare şi poteci particulare leagă casele între ele şi pe acestea cu calea publică cea mai apropiată” „Arhitectura populară în România”, Grigore Ionescu, 1971. 4.1. AMPLASAREA CONSTRUCȚIILOR 4.1.1 Specificul aşezărilor brănene 91 92 Fig. 91, 92: Distribuția gospodăriilor în cadrul așezărilor de tip răsfirat; case răsfirate pe loturi mari, co

Pagina 48-Zona Bran - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural Ghid de...

Pagina 49 - Zona Bran - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural ...

muna Fundata. În cadrul satelor brănene nu există un raport anume între vatră şi hotar sau între intravilan şi extravilan ca în alte zone învecinate (Muntenia, Ţara Bârsei sau Ţara Oltului). În această zonă, gospodăriile/ nucleele de gospodării sunt risipite, răsfirate sau mai adunate, în funcție de conformarea terenului, de factorii de mediu, de amplasarea în cadrul localității și de accesibilitate. Densitatea cea mai mare a ocupării terenului se întâlnește în satele adunate de-a lungul drumurilor și văilor. Limitele intravilanului au fost stabilite având în vedere următoarele criterii: • includerea unor zone unde numărul de gospodării este mai mare, • existența unor accese rutiere mai facile, • includerea zonelor cu caracteristici prielnice construirii (însorire, pante optime, accesibilitate etc). Având în vedere structura specifică a satelor din această zonă, intravilanul nu cuprinde toate gospodăriile risipite în teritoriu; cele

Pagina 49-Zona Bran - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural Ghid de...

Pagina 50 - Zona Bran - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural ...

necuprinse sunt considerate nuclee individuale cu o suprafață de 2000mp fiecare, iar totalul suprafețelor se adaugă la suprafața nucleului principal. În conformitate cu legea 50/1991, se vor autoriza construcții în afara suprafețelor cuprinse în intravilan numai cu avizul serviciului de urbanism al consiliului județului Brașov. În ceea ce privește construirea în extravilan, se vor întocmi documentații care să justifice includerea acestor terenuri în intravilan. Nu se recomandă transformarea terenurilor conservate (saltus) în terenuri amenajate şi este de preferat să se evite construirea pe terenurile cu folosinţă agricolă (păşune, fâneaţă). Pentru a respecta specificul local şi a nu altera imaginea de ansamblu a satelor se recomandă, pentru amplasarea în: • intravilan - justificarea aşezării clădirilor pe teren printrun studiu de amplasare (Anexa 1). Acesta va evidenţia modul tradiţional de amplasare a construcţiilor pe loturi în zonă. • e

Pagina 50-Zona Bran - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural Ghid de...

Pagina 51 - Zona Bran - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural ...

xtravilan - funcțiunile noi ce nu se încadrează ca formă şi mărime în ţesutul tradiţional, vor fi amplasate la periferie, evitându-se astfel perturbarea imaginii unitare a satului. Prealabil obținerii autorizației de construire, se va elabora un plan urbanistic de detaliu (PUD). 4.1.2 Funcțiuni Formele specifice in arhitectura locală a zonei Bran s-au conturat ca urmare a activității principale și anume păstoritul. În ultimii 20 de ani, diminuarea activităților legate de acest domeniu și orientarea către alte direcții economice a avut efecte vizibile asupra mediului natural și construit. Pentru ca această zonă să se dezvolte în spiritul valorificării specificului și păstrării tradiției, pentru reabilitarea construcţiilor existente sau pentru cele nou realizate se permit doar următoarele funcţiuni: • locuinţe cu regim permanent sau sezonier; • dotări pentru turism rural: pensiuni, mic comerţ, servicii de alimentaţie publică (restaurante, ba

Pagina 51-Zona Bran - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural Ghid de...

Pagina 52 - Zona Bran - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural ...

ruri), mici dotări pentru prestări servicii şi cultură; • mici birouri administrative sau bancare; • mici ateliere pentru meşteşuguri locale; • construcţii pentru producţia agricolă tradiţională, specifică zonei. Se interzic următoarele funcţiuni: • construcţii industriale, chiar dacă nu produc noxe; • construcţii sau extinderi pentru depozitare care nu servesc direct activităţilor comerciale sau meşteşugăreşti locale; • construcţii destinate creşterii intensive de animale. Se recomandă evitarea construirii de terenuri de sport; zonele montane cu relief pronunţat nu se potrivesc pentru amenajarea acestora fiindcă ar necesita sistematizări ample ale terenului. Daca totuși se construiesc, se vor amplasa în zone special destinate prin Planul Urbanistic General și vor fi integrate în context. Integrarea nu înseamnă crearea unui relief artificial, cu ziduri de sprijin masive. Înseamnă alegerea unui sit optim care, prin mici adaptări ale ter

Pagina 52-Zona Bran - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural Ghid de...

Pagina 53 - Zona Bran - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural ...

enului existent (lucrări minime de terasamente), păstrează coerenţa peisajului înconjurător. 4.1.3 Amplasarea în cadrul aşezării Se va ţine cont de ţesutul rural în inserţia funcţiunilor noi, astfel: • funcţiunile care se încadrează în ţesutul local (nu mai mari de 150% din gabaritele învecinate) şi nu depăşesc scara locului se vor dispune ţinând cont de amplasarea clădirilor din vecinătate pentru a asigura însorirea, igiena şi coerenţa arealului din care vor face parte. • funcţiunile care depăşesc scara locului (gabaritele clădirilor învecinate cu mai mult de 50%) se vor reloca la marginea localităţii într-o zonă rezervată prin PUG sau neocupată de ţesutul specific local, pentru a nu agresa caracterul rural al zonei. 4.1.4 Caracteristici ale terenului pentru a putea fi construit Principiul păstrării parcelarului existent urmăreşte împiedicarea îndesirii excesive a localităţilor. Astfel, loturile mai mici decât cele prevăzute 1

Pagina 53-Zona Bran - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural Ghid de...

Pagina 54 - Zona Bran - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural ...

9 20 prin regulamentele de urbanism nu vor putea fi construite. Dacă terenul este mai mic ca suprafaţă sau nu are lăţimea minimă cerută, proprietarul nu va putea construi pe el, dar îl va putea utiliza în alte scopuri (păşune, livadă etc.). Dimensiunile minime ale parcelelor pentru a putea fi construite: • minim 500 mp pentru case de locuit, anexe și extinderi ale construcțiilor; • minim 1000 mp pentru case de vacanță; • minim 2000 mp pentru pensiuni, hoteluri și alte construcții cu destinație specială. Raportul dintre laturilor terenului nu trebuie sa fie mai mic de 1/3. Se va evita: - amplasarea construcțiilor în apropierea abrupturilor; - amplasarea construcțiilor în apropierea pârâurilor și a ogașelor torențiale datorită fenomenelor de eroziune ce apar, mai ales în timpul viiturilor; taluzurile ce se vor crea se vor amenaja sub unghiuri care să le asigure stabilitatea. 4.1.5 Amplasarea clădirilor pe lot Amplasarea pe lot va ţine cont de t

Pagina 54-Zona Bran - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural Ghid de...

Pagina 55 - Zona Bran - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural ...

ipologia locală şi se va face în funcţie de accesibilitate, pante, curbe de nivel, orientare, însorire, curenţi de aer, prezenţa unui curs de apă, alinieri, fronturi, retrageri de la stradă/uliţă, număr de clădiri amplasate pe lot şi distanţele dintre acestea (ierarhizare), siguranţă la foc şi nu în ultimul rând, de peisaj. Se vor identifica ZONE DE RISC (de exemplu, harta de inundabilitate, alunecările de teren etc). Orientarea optimă a clădirilor este cu faţada lungă spre sud ori sud-est şi cu zonele vitrate ferite de vântul dominant. În satele amplasate pe culmi (Măgura, Peştera, Şirnea, Fundata) sunt vânturi puternice din toate direcţiile, astfel încât organizarea tradiţională de tip ocol închis sau semideschis este justificată. În satele de culme şi de coastă este specifică imaginea caselor risipite pe loturi mari. Datorită acestei configuraţii, o construcţie este de obicei vizibilă din toate părţile. De aceea, acestea trebuie sa s

Pagina 55-Zona Bran - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural Ghid de...

Pagina 56 - Zona Bran - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural ...

e integreze din toate punctele de vedere (amplasare, arhitectură, gabarit, regim de înălțime și proporții) în specificul locului. În satele de vale, amplasarea construcţiilor pe lot se va face cu păstrarea organizării şi ierarhizării specifice pe parcelă a construcţiilor, asigurându-se coerenţa ansamblului și integrarea volumelor în imaginea generală percepută la nivelul străzii. Pentru menținerea sau refacerea identității spațiului tipic rural, este importantă preluarea și evidențierea relației şi a dialogului dintre zonele unei gospodării, accese, trasee, articulații, gabarite, orientarea construcțiilor unele față de celelalte și față de drum, precum și limbajul arhitectural echilibrat, volumetria discretă. În cazul extinderilor se va urmări corelarea acestora cu existentul, neexcluzând o abordare de secol XXI. Extinderile se pot realiza: ▪▪ În continuarea volumului, la înălţime asemănătoare cu acoperișul şi cu aceeaşi formă d

Pagina 56-Zona Bran - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural Ghid de...

Pagina 57 - Zona Bran - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural ...

e acoperiş, respectând ierarhia volumelor; ▪▪ Ca volum nou, similar ca formă şi proporţie, legat de volumul existent prin diverse spaţii de articulare; ▪▪ Prin reconversia şi extinderea anexelor: șoproane, grajduri, șuri. Amplasarea în raport cu limita proprietăților: Orice construcție va fi amplasată față de limita laterală a proprietății învecinate la o distanță de cel puțin jumătate din înălțimea ei și nu mai puțin de 5 m. Excepții se pot admite în următoarele cazuri: • când construcțiile formează la stradă un front continuu, accesul pe parcelă făcându-se prin ganguri sau pasaje special amenajate. • când construcțiile sunt cuplate pe latura lungă a vecinătății • când construcțiile sunt prevăzute prin proiect să funcționeze dependent de proprietatea vecină, fără a se aduce prejudicii reciproce prin crearea unui spațiu comun • când construcțiile reprezintă anexe funcționale, iar amplasarea lor este corelată cu

Pagina 57-Zona Bran - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural Ghid de...

Pagina 58 - Zona Bran - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural ...

anexe similare ale proprietății vecine, caz în care construcțiile nu pot depăși înălțimea de 2.5 m. DA 93 AȘA DA: Relație armonioasă între clădiri în ceea ce privește distanța dintre ele, raportată la proporții și gabarite. DA 94 AȘA DA: Conacul Balaban din satul Șimon, comuna Bran. Ansamblu de clădiri noi, inspirate de arhitectura tradițională de tip ocol. Așezarea în teren, orientarea construcțiilor unele față de celelalte și față de drum, volumetria și limbajul arhitectural echilibrat denotă o bună cunoaștere a specificului și contribuie la menținerea identității spațiului tipic rural. 4.1.6 Vecinătăți Distanţa dintre construcţii se măsoară între clădirile cele mai apropiate, indiferent dacă sunt pe acelaşi lot sau de pe loturi cu regim juridic diferit. În general se recomandă ca distanțele dintre clădiri să fie de min. 10m, iar dintre clădire și limita de proprietate de min. 5m. Pentru construcțiile noi din zonel

Pagina 58-Zona Bran - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural Ghid de...

Pagina 59 - Zona Bran - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural ...

e de culme cu case risipite (Peștera, Șimon, Fundățica etc.), se recomandă distanța minimă de 30m între clădiri și 5m față de limita de proprietate. Excepţie fac anexele gospodăreşti: grajduri, fânare, depozite de lemne, care se pot amplasa la minimum 5m de clădirea principală. Nu se recomandă amplasarea clădirilor (locuinţe sau anexe – garaje, depozite etc.) chiar pe limita de proprietate dinspre drumul de acces. Distanţele variază în funcţie de aliniamentul fiecărei străzi, precizat în certificatul de urbanism, conform regulamentelor urbanistice din zonă. Distanţa faţă de limitele de proprietate se măsoară pe linia perpendiculară de la cel mai apropiat punct al casei pe limita proprietăţii. Distanţa faţă de construcţiile învecinate se măsoară între cele mai apropiate două puncte ale fiecărei construcţii. Dacă împrejurul clădirii nou propuse nu este nimic construit, se respectă distanţele faţă de limitele laterale. Dacă însă

Pagina 59-Zona Bran - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural Ghid de...

Pagina 60 - Zona Bran - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural ...

există construcţii, se respectă în primul rând distanţa dintre clădiri, în concordanţă cu funcţiunile lor (locuire, turism). Distanţa dintre clădiri este importantă în special pentru calitatea locuirii. Fiecare construcţie va putea beneficia de peisaj, lumină şi intimitate. Respectarea distanţelor este necesară şi pentru a preveni propagarea incendiilor. În reglementările de protecţie contra incendiilor1, distanţa între construcţiile cu nivel de stabilitate la incendiu III2 este de minimum 10 m. Pentru nivelurile de stabilitate la incendiu IV şi V, distanţele se măresc până la 15 m, această prevedere fiind prioritară celei referitoare la distanţele faţă de vecinătăţi. Pentru 1 Conform Normativului de siguranţă la foc a construcţiilor P 118/99 2 Construcţiile cu acoperiş tip şarpantă şi mansardă locuibilă se încadrează, de obicei, la nivelul de stabilitate la incendiu III 95 nivelurile de stabilitate la incendiu I şi II se respect

Pagina 60-Zona Bran - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural Ghid de...

Pagina 61 - Zona Bran - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural ...

ă distanţa minimă faţă de vecinătăţi, chiar dacă strict pentru singuranţa la incendiu se admit distanțe mai mici. 4.1.7 Construirea pe teren în pantă Pentru realizarea unei construcţii, e preferabil ca terenul să nu aibă o pantă mai mare de 46% (25°). Optim este terenul care are cel puţin 20% din suprafaţă plană sau cu pantă de maximum 15% (10°). În cazul terenurilor a căror suprafaţă nu este orizontală sau cu pantă foarte lină, aşezarea pe teren poate ridica probleme constructive şi estetice importante. Se va evita sistematizarea terenului pentru a obţine o suprafaţă orizontală, întrucât implică un cost ridicat şi are un efect negativ asupra peisajului. Sistematizarea va fi minimă, fără terasări excesive sau ziduri mari de sprijin. Prevederile în cazul acestor amenajări se detaliază în secţiunea Principii şi reguli pentru amenajări exterioare. Prin mansardă (M), în cazul construirii specifice în zonă, se NU! înţelege nivelul

Pagina 61-Zona Bran - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural Ghid de...

Pagina 62 - Zona Bran - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural ...

locuibil din spaţiul şarpantei, cuprins între învelitoare şi ultimul nivel al unei clădiri, care asigură respectarea cerinţelor de siguranţă, protecţie şi confort necesare locuirii, cu înălţimea liberă minimă de 1,20 m şi cu suprafaţa construită de maximum 70% din suprafaţa ultimului nivel. Mansarda se consideră nivel suprateran al clădirii şi se include în calcularea coeficienţilor de urbanism POT, CUT. O clădire poate avea amenajate mai multe niveluri locuibile în mansardă (dacă înălţimea maximă a clădirii permite acest lucru), fiecare fiind considerat nivel suprateran şi fiind inclus în calcularea coeficienţilor de urbanism POT, CUT. Prin etaj mansardat (Em), în cazul construirii specifice în zonă, se înţelege nivelul locuibil sub acoperişul de tip şarpantă care asigură respectarea cerinţelor de siguranţă, protecţie şi confort necesare locuirii, cu înălţimea liberă minimă de 1,80 m, cu suprafaţa construită egală cu suprafa

Pagina 62-Zona Bran - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural Ghid de...

Pagina 63 - Zona Bran - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural ...

ţa etajului de mai jos. Se consideră nivel suprateran al clădirii şi se include în calcularea coeficienţilor de urbanism POT, CUT. O clădire poate avea un singur etaj mansardat. Prin demisol (D) se înţelege 98 NU! un etaj parţial îngropat, în cazul construirii specifice în zonă tot perimetrul nivelului fiind îngropat cel puţin 1/3 din înălţimea sa liberă. Demisolul se consideră nivel suprateran al clădirii şi se include în calcularea coeficienţilor de urbanism POT, CUT. O clădire poate avea un singur demisol. Prin subsol (S) se înţelege un etaj complet îngropat, în cazul construirii specifice în zonă tot perimetrul nivelului fiind îngropat cel puţin 2/3 din înălţimea sa liberă. Se consideră nivel subteran şi se include în calcularea coeficienţilor de urbanism POT, CUT doar în cazul construcţiilor independente complet îngropate, indiferent de funcţiunea acestora. Etajele unei clădiri pe teren în pantă parţial îngropate/parţial liber

Pagina 63-Zona Bran - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural Ghid de...

Pagina 64 - Zona Bran - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural ...

e se consideră etaje supraterane întregi şi se includ în calcularea coeficienţilor de urbanism POT, CUT. 97 Schemă explicativă - diferența dintre mansardă și etaj mansardat; 99 Schemă explicativă - dispunere locuință și anexe; 96 Schemă explicativă - distanța minimă; AȘA NU: Amplasarea alăturat, la o distanţă mult prea mică una faţă de cealaltă, a două clădiri masive, ieşite din scara specific locală. Rezultă o imagine care alterează specificul local dominat de orizontalitate. AȘA NU: Clădirea nou construită este amplasată mult prea aproape de biserică - clădire cu funcțiune semnificativă la nivelul satului. De asemenea, din cauza gabaritului ei obstrucționează vederea asupra bisericii aproape în totalitate. 21 101 100 DA așezare pe pantă 0o-10o (17%) așezare pe pantă 10o-20o (36%) așezare pe pantă 20o-30o (57%) -nerecomandat 102 22 AȘA DA: Clădire tradițională poziționată cu latura lungă paralelă cu panta dealu

Pagina 64-Zona Bran - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural Ghid de...

Pagina 65 - Zona Bran - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural ...

lui; atenție însă la materialele nespecifice utilizate pentru reparații - placajul cu piatră pe stâlpi de beton (AȘA NU!). Important rămâne faptul că această casă a fost întreținută și reparată în loc să fie lăsată în paragină sau demolată. Schemă explicativă - ce înseamnă subsol, demisol și parter pe un teren în pantă. Fig. 103, 105-107: Toate cele patru exemple prezintă clădiri cu arhitectură, gabarite şi ocupări ale terenului nespecifice, apărute ca urmare a orientării spre turism a economiei locale. Acest tip de clădiri agresează într-un mod deosebit de brutal peisajul agro-pastoral specific satului de munte, de multe ori producând pagube ireversibile (defrișări, sistematizări ale pantelor pentru obținerea suprafețelor orizontale etc.). NU! 103 AȘA NU: Clădirea este orientată într-un mod nefiresc, cu latura lungă perpendiculară pe panta dealului; se remarcă sistematizarea brutală a terenului, cu un impact negativ asupra pe

Pagina 65-Zona Bran - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural Ghid de...

Pagina 66 - Zona Bran - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural ...

isajului. De asemenea, costurile lucrărilor de stabilizare a terenului (ziduri de sprijin) sunt foarte mari. DA 104 NU! 105 AȘA NU: (fig. 105) O casă tradițională a fost supraînălțată deși nu era necesar. În locul construirii unui etaj mansardat, ar fi trebuit să se amenajeze mansarda existentă, obținânduse un spațiu locuibil la fel de generos. (fig. 104) AȘA DA: - exemplu de mansardă tradițională, cu foișor (învelitoarea nu este totuși cea specifică). NU! 106 AȘA NU: Clădirea este prea înaltă (P+2+EM) având forme și proporții fără legătură cu specificul; și în acest caz se remarcă sistematizarea brutală a terenului. NU! 107 AȘA NU: Primul nivel al clădirii ocupă o suprafață foarte mare din teren, realizând o platformă orizontală pe care se înalță clădirea propriu-zisă. Se remarcă și delimitarea opacă cu un zid de beton a proprietății, intervenție brutală în peisaj (vezi Capitolul V: Principii și reguli pentru amen

Pagina 66-Zona Bran - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural Ghid de...

Pagina 67 - Zona Bran - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural ...

ajări exterioare, pag. 40). 4.1.8 POT, CUT, regim de înălțime Regulile de amplasare ale clădirilor vor avea la bază reglementările urbanistice aflate în vigoare, Codul Civil, normativele şi legislaţia în vigoare la data întocmirii proiectului, privitoare la distanţa minimă dintre construcţii, însorire, siguranţă şi stabilitate, siguranţă la foc. Nu sunt recomandabile derogări de la regulamentul local de urbanism (RLU) prin planuri urbanistice de detaliu sau zonale (PUD/PUZ). În situaţia în care se vor întocmi astfel de documentaţii, acestea vor cuprinde în mod obligatoriu documentaţia pentru studiul de amplasament şi încadrare în volumetria de ansamblu, pentru justificarea oportunității intervenției din punct de vedere al soluției de amplasare pe parcelă. Planul urbanistic general1 are caracter director şi de reglementare operaţională. Fiecare localitate trebuie să întocmească Planul urbanistic general, să îl actualizeze la 5-10 ani şi s�

Pagina 67-Zona Bran - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural Ghid de...

Pagina 68 - Zona Bran - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural ...

� îl aprobe, acesta constituind baza legală pentru realizarea programelor şi acţiunilor de dezvoltare. (2) Planul urbanistic general cuprinde reglementări pe termen scurt, la nivelul întregii unităţi administrativ-teritoriale de bază, cu privire la: a) stabilirea şi delimitarea teritoriului intravilan în relaţie cu teritoriul administrativ al localităţii; b) stabilirea modului de utilizare a terenurilor din intravilan; c) zonificarea funcţională în corelaţie cu organizarea reţelei de circulaţie; d) delimitarea zonelor afectate de servituţi publice; e) modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii tehnico-edilitare; f) stabilirea zonelor protejate şi de protecţie a monumentelor istorice; g) formele de proprietate şi circulaţia juridică a terenurilor; h) precizarea condiţiilor de amplasare şi conformare a volumelor construite, amenajate şi plantate. Regulament general de urbanism - aferent Planului Urbanistic General (PUG) - ansamblu de 1Legea 350 art. 46, ali

Pagina 68-Zona Bran - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural Ghid de...

Pagina 69 - Zona Bran - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural ...

neatele 1 si 2 principii urbanistice prin care se stabilește modul în care pot fi ocupate terenurile, precum și amplasarea și conformarea construcțiilor și amenajărilor în acord cu prevederile legale. Regulamentul local de urbanism ce însoțește planul urbanistic general explicitează și detaliază prevederile cu caracter de reglementare ale PUG-ului și implicit și prevederile regulamentului general de urbanism. RLU constituie act de autoritate al administrației publice locale. Planul urbanistic zonal2: are caracter de reglementare specifică detaliată şi asigură corelarea dezvoltării urbanistice complexe cu prevederile Planului urbanistic general a unei zone delimitate din teritoriul localităţii. (2) Planul urbanistic zonal cuprinde reglementări asupra zonei referitoare la: a) organizarea reţelei stradale; b) organizarea arhitecturalurbanistică în funcţie de caracteristicile structurii urbane; c) modul de utilizare a terenurilor; d) dezvoltarea infrastructuri

Pagina 69-Zona Bran - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural Ghid de...

Pagina 70 - Zona Bran - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural ...

i edilitare; e) statutul juridic şi circulaţia terenurilor; f) protejarea monumentelor istorice şi servituţi în zonele de protecţie ale acestora. Planul urbanistic de detaliu3 are exclusiv caracter de reglementare specifică, prin care se asigură condiţiile de amplasare, dimensionare, conformare şi servire edilitară a unuia sau mai multor obiective pe una sau mai multe parcele adiacente, pe unul sau mai multe amplasamente, în corelare cu vecinătăţile imediate. (2) Planul urbanistic de detaliu cuprinde reglementări cu privire la: a) asigurarea accesibilităţii şi racordarea la reţelele edilitare; b) permisivităţi şi constrângeri urbanistice privind volumele construite şi amenajările; c) relaţiile funcţionale şi estetice cu vecinătatea; d) compatibilitatea funcţiunilor şi conformarea construcţiilor, amenajărilor şi plantaţiilor; e) regimul juridic şi circulaţia terenurilor şi construcţiilor . 2 Legea 350,art 47, al. 1 și 2 3 Legea 350,art 48, al. 1

Pagina 70-Zona Bran - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural Ghid de...

Pagina 71 - Zona Bran - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural ...

și 2 P.O.T.4 reprezintă procentul de ocupare a terenului şi se calculează conform formulei Sc/St x100, unde Sc este suprafaţa construită (suprafaţa proiecţiei clădirii pe sol, excluzând balcoanele) şi St este suprafaţa terenului. În localitățile brănene, se întâmplă des ca proprietățile să aibă suprafețe foarte generoase. În Măgura, Peștera P.O.T. maxim=30% C.U.T. (coeficientul de utilizare a terenului)5 este un indicator urbanistic care se calculează conform formulei Sd/St, unde Sd este suprafaţa desfăşurată a construcţiei (suma suprafeţelor tuturor nivelurilor supraterane ale clădirii, excluzând balcoanele şi terasele pe sol) şi St este suprafaţa terenului. Pentru terenurile rezultate în urma dezmembrării, P.O.T. și C.U.T. se vor calcula raportat la suprafața terenului inițial. Pentru dotările publice, procentul maxim de utilizare a terenului va fi conform regulamentului general de urbanism, în funcție de amplasarea în cadrul localit

Pagina 71-Zona Bran - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural Ghid de...

Pagina 72 - Zona Bran - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural ...

ății. CUTmaxim= 0.5% în zona centrală cu funcțiuni complexe (precum centrul Branului), unde țesutul este de tip adunat, cu parcele mai mici, între 500-1000mp. Regimul maxim de înălțime: S/D + P + M (subsol sau demisol + parter + mansardă); Înălțimea maximă la streașină va fi de 5,5 m, măsurată în punctul cel mai înalt al terenului; Înălțimea maximă la coamă, măsurată în punctul cel mai înalt al NU! terenului, va fi de: -11 m (în cazul învelitorilor cu panta de 45 – 60°); -12,5 m (în cazul învelitorilor cu panta de 60 – 70°). Prin configurația specifică zonei, o construcție este, de obicei, vizibilă din toate direcțiile. De aceea, înălţimea maximă a construcţiei se calculează de la punctul cel mai coborât al trotuarului perimetral până la punctul cel mai înalt al acoperişului. 108 Modul de ocupare a terenurilor în zona studiată se va stabili astfel: POT (procentul de ocupare a terenului) - se va încadra între 20-30%, în fu

Pagina 72-Zona Bran - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural Ghid de...

Pagina 73 - Zona Bran - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural ...

ncție de localitate și de specificul țesutului din care face parte amplasamentul (risipit, răsfirat sau adunat). POT maxim = 20 % pentru parcele cu suprafața mai mare sau egală cu 1 000 mp; POT maxim = 30 % pentru parcelele sub 500 mp, și scade cu câte 3 % pentru fiecare 100 mp în plus. CUT (coeficientul de utilizare a terenului) - se va încadra între 0.27-0.5 %, în funcție de localitate și de specificul țesutului din care face parte amplasamentul (risipit, răsfirat sau adunat). În calculul CUT nu intră pivnița și spațiul tehnic, amplasate la subsol sau la demisol, demisolul având maxim 1,8 m suprateran). CUTmaxim= 0.27% în zone de culme, cu parcele peste 1000mp; 4 definit în OUG nr. 27/2008 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul 5 idem1 Fig. 108: Din punct de vedere economic, acest tip de construcție nu este fezabil: o clădire înaltă așezată pe un versant implică cheltuieli substanțiale nu d

Pagina 73-Zona Bran - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural Ghid de...

Pagina 74 - Zona Bran - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural ...

oar pentru construirea propriu-zisă ci și pentru a putea fi întreținută; de asemenea, turiștii care vin în zonă evită acest tip de cazare, în favoarea celui autentic tradițional. 109 Fig. 109: Aglomerare de clădiri destinate turismului, a căror arhitectură și așezare pe teren sunt cu totul străine de specific. Ocuparea, utilizarea terenului și regimul de înălțime sunt prea mari, distanțele dintre clădiri și față de limitele de proprietate sunt prea mici. Imaginea rezultată scade valoarea peisajului precum și calitatea locuirii. 23 24 4.1.9 Situația actuală. Reglementări necesare Pentru a evita distrugerea satului de munte în forma lui tradițională și transformarea acestuia într-un loc fără identitate proprie, este necesar ca autoritățile locale să elaboreze de urgență o serie de strategii reale de dezvoltare durabilă, bazate exclusiv pe conservarea peisajului agro-pastoral și a biodiversității, și pe valorificarea tradiției și a sp

Pagina 74-Zona Bran - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural Ghid de...

Pagina 75 - Zona Bran - Ghid de arhitectura pentru incadrarea in specificul local din mediul rural ...

ecificului. Orientarea către turism a economiei locale împreună cu abandonarea activităților tradiționale ale locuitorilor au favorizat o aglomerare de tip urban. La aceasta au contribuit o legislație învechită, interpretabilă, permisivă, incapabilă să stopeze efectele distrugătoare asupra mediului construit și a fondului de arhitectură tradițională, ale acestei schimbări majore în economia locală. În acest sens, se remarcă următoarele probleme: • Tendința de extindere a suprafeței construibile în zonele pajiștilor și pășunilor tradiționale; •Scoaterea terenurilor din circuitul agricol sau silvic pentru a fi construite; • Tendința de extindere a suprafețelor de intravilan; •Permiterea construirii pe terenuri aflate în zone inundabile, în zone cu risc de alunecare sau situate la mai puțin de 20m de centrul unui curs de apă; • Criterii permisive de construire inclusiv în ariile protejate. • Demolări și modificări ale clădirilor trad