Iţi place aceasta stire? Recomand-o prietenilor:
Abonează-te la SpaţiulConstruit sau conectează-te prin Facebook pentru a primi periodic articole similare.

Stiti ce este acvaponia?

Stiti ce este acvaponia?

Putin cunoscuta, pentru ca practicarea ei la scara particulara nu a prins inca prea mult teren la noi , acvaponia face parte dintre cele mai recente si apreciate inventii in mediile interesate de dezvoltarea sustenabila. Ea se bazeaza pe ideea ca plantele si pestii pot fi crescute chiar si pe spatii relativ mici, in doua bazine care functioneaza in simbioza. O idee care economiseste apa, evitand si folosirea de  ingrasaminte, si care ofera in acelasi timp autonomie legata de propria hrana, atat gospodariilor care beneficiaza de spatii ceva mai mari, cat si familiilor care stau in apartamente. Micro-sisteme pentru persoanele particulare si carti legate de acvaponie au inceput sa se vanda alte in tari si se pare ca se bucura de succes.

 

 

De fapt, nu e vorba de o descoperire noua, ci de o repatentare... a unui vechi stil de viata, pe care aztecii, egiptenii si chinezii antici il foloseau cu mult succes in trecut. Un sistem acvaponic contine doua bazine care functioneaza in simbioza, unul destinat cresterii pestilor, iar cel de-al doilea destinat cresterii plantelor. Ambele resurse sunt destinate, evident, consumului alimentar, deci este vorba de pesti care se pot manca si de plante comestibile, de genul salatei si legumelor.

Partea si mai buna este ca practic apa din fiecare bazin este reciclata prin existenta celui de-al doilea bazin: pestii produc substante hranitoare pentru plante, in timp ce plantele recicleaza si oxigeneaza apa pestilor, oferindu-le in acelasi timp hrana. De asemenea, pierederile de apa recirculata intre cele doua bazine sunt minime (daca sunt acoperite si apa nu se evapora in cantitati mari).

 

Desigur, tehnologia este ceva mai complexa, iar posibilitatile de configurare a unui sistem acvaponic sunt multe. Ingrijirea atat a plantelor, cat si a pestilor cere si ea o serie de cunostinte pe care fiecare persoana ce realizeaza o astfel de micro-ferma trebuie sa le detina sau sa le acumuleze, dar, pe scurt, sistemul este perfect fezabil. Cercetari de data destul de recente au adus imbunatatiri acestei idei veche de mii de ani si au adaptat-o la tehnologiile si descoperirile moderne. Problemele legate de materiale si izolarea bazinelor, de consum de electricitate al pompelor de apa

Se stia, de exemplu, de mult timp de efectele benefice ale algelor acvatice in viata pestilor, dar cum nu toti suntem consumatori de alge s-au incercat teste si cu plante terestre.

 

De fapt, cercetatorii de la The New Alchemy Institute au facut intre anii 70 si 80 o serie de teste care erau legate de posibilitatea plantelor de a epura apa din bazinele restranse pe care populatia prea densa de pesti le murdarea intr-un ritm mult prea rapid.

Prin 1985 s-au realizat si primele experimente in care se incerca o simbioza intre bazinele cu pestii Tilapia si bazine in care se cultivau rosii, intre care s-a realizat un circuit hidraulic inchis.

Cercetarile in domeniu au continuat in anii urmatori, in SUA si Canada, au fost extinse ulterior si in Australia, iar o serie de imbunatairi au fost aduse studiilor la nivel industrial. Important este insa ca, in anul 2005, Travis W. Hughey (SUA) a creat un sistem acvaponic realizat din butoaie de plastic recuperate si a creat si un manual pe care l-a postat pe Internet fara taxe, doar cu restrictia de a nu fi utilizat in scopuri comerciale. Datorita simplitatii constructive, sistemul a inceput apoi sa fie reprodus in intreaga lume si la nivel mic. Practic, aceasta a fost scanteia ideii ca acvaponia poate fi utilizata si in microferme, care sa asigure si gospodariilor particulare o autonomie fata de teren, apa sau resurse de hrana mai importanate decat orice alt sistem similar.

 

 

Surse: www.aqua-ponics.ro, Wikipedia

 

Alte date, cf. aqua-ponics:

In anul 2006, pe baza contractului de finantare incheiat cu Ministerul Agriculturii din Romania, in urma unei competitii de granturi pentru cercetare, un consortiu format din I.C.D.I.M.P.H Horting Bucuresti, I.C.D.E.A.P.A Galati, S.E.Aquaterra si Kaviar House, coordonat de I.C.D.I.M.P.H Horting Bucuresti incepe, pentru prima oara in Romania, un program complex de cercetare in domeniul aquaponics, cu scopul optimizarii acvaculturii intensive si superintensive a speciilor de pesti cu valoare economica ridicata. In cadrul acestui proiect se realizeaza prima statie pilot din Romania in care sunt amplasate module ale principalelelor sisteme aquaponics (UVI, Speraneo, Travis Hughey) pe care efectueaza cercetari.

 

Avantajele pe care le prezinta aceste sisteme, conform www.aqua-ponics.ro:
1. Consumul redus de apa in sistem, reprezentat doar de apa evaporata, consumata de plante si pierderi accidentale;
2. Productia de plante se obtine aproape fara costuri suplimentare, doar pe baza furajelor care se administreaza animalelor acvatice;
3. Protectia mediului, nemaifiind necesara evacuarea apelor uzate in mediul inconjurator;
4. Gradul de ocupare al terenului agricol, de cateva ori mai mic decat in cazul culturilor pe sol sau al acvaculturii traditionale, pentru productivitati egale;
5. Complexitate tehnica redusa, care permite o intretinere si exploatere simpla a sistemului;
6. Posibilitatea obtinerii unor productii ecologice de plante;
7. Posibilitatea amplasarii in orice zona geografica, in mediu rural sau urban.
8. Posibilitatea utilizarii ca hobby, in scop de subzistenta, sau comercial.

Principalele dezavantaje sunt:
1. Numarul relativ mare al variantelor de configurare a sistemului conduce la rezultate cu probabilitati egale de succes sau esec;
2. In cazul sistemelor amplasate in spatii protejate, consumul ridicat de energie in perioada rece a anului, similar cu cel al serelor incalzite. Folosirea unor surse de energie neconventionala (solara, geotermala, eoliana, biogaz, etc.) maresc in mod semnificativ eficienta energetica a sistemului.
3. Oprirea accidentala a curentului electric pe durate mari determina oprirea recircularii apei in sistem si implicit a procesului de epurare, fapt care produce cresterea concentratiei substantelor toxice in bazine si implicit moartea animalelor acvatice.

Ai o întrebare despre acest subiect? Scrie-o aici!

user
Ataseaza fisiere
(Foto, video sau PDF. Maxim 1600x1600 pixeli @ 50 MB)
Anunță-mă când răspunde cineva
Lucru în România