Iţi place aceasta stire? Recomand-o prietenilor:
Abonează-te la SpaţiulConstruit sau conectează-te prin Facebook pentru a primi periodic articole similare.

Siguranța pe șantier – câteva reguli elementare de protecție (I)

Protecția și siguranța pe șantier sunt importante nu doar pentru cei care lucrează acolo, ci și pentru vizitatori sau pentru cei care trec prin zona aferentă. Pericole pot exista oriunde și, oricâte măsuri s-ar lua, există totdeauna riscul neprevăzutului, dar... neprevăzutul este mult mai mic dacă se respectă regulile. Cele mai grave accidente pe șantiere sunt cauzate de căderile de la înălțime – conform statisticilor internaționale, acestea reprezintă peste 40% dintre accidentele de muncă, cea mai afectată branșă fiind cea a montatorilor și aplicatorilor de acoperișuri și fațade, care înregistrează un sfert dintre decesele cauzate de căderea de la înălțime!
Siguranța pe șantier – câteva reguli elementare de protecție (I)

Oricât de agili ar fi unii dintre constructori, la baza celor mai multe accidente stă de fapt falsa siguranță; de regulă, nu o pățesc cei mai puțin ”curajoși” sau mai puțin familiarizați cu șantierul, ci cei experimentați, care se dezobișnuiesc să își supravegheze atent gesturile și să observe detaliile spațiului respectiv. Iată de ce prevenția și aplicarea regulilor, chiar și atunci când pare inutil, sunt ceea ce îi salvează.

 

Lucrătorii trebuie să știe în fiecare moment ce au de făcut, să aibă instrucțiuni clare, adaptate fiecărei lucrări în parte. Un rol important îl au și cei care asigură schelele și amenajările de șantier, furnizorii de materiale și echipamente specifice (pentru alpinism utilitar de pildă), care trebuie să fie neapărat din gama profesională. Orice improvizație sau lipsă poate duce la tragedii. Cele mai multe căderi au loc prin dezechilibrarea la marginea construcției, prin deschideri sau goluri neacoperite, prin materiale degradate sau fragile. Multe accidente se petrec de asemenea din cauza materialelor căzute sau aruncate de la înălțime, prin urmare activitatea la înălțime îi poate afecta nu doar pe constructori, ci și pe cei de jos, care lucrează, inspectează, vizitează sau întrețin șantierul.

 

goluri

 

Măsurile de prevenție sunt cuprinse în legislație, dar sunt descrise deseori ca principii și la modul general, pe când în cadrul șantierului apar nenumărate situații particulare ce pot pune viața în pericol. Fiecare construcție are particularitățile sale legate de natura suprafeței, aderență, pantă, starea de degradare, obstacole, stabilitate ș.a.m.d. Condițiile de mediu joacă și ele un rol important: vântul (care uneori este imprevizibil, mai ales la construcțiile cu o arhitectură complexă, și mai intens la înălțimi mari), înghețul provocat de temperatura generală sau uneori chiar de un curent ”rebel” care provoacă local o suprafață extrem de alunecoasă. Dacă lucrătorul nu dispune de mijloacele de protecție necesare, lucrarea nu se execută! Dacă există anumite deficiențe, acestea sunt remediate și abia apoi se reia lucrul. Nu contează dacă lucrarea durează o oră sau o săptămână, măsurile necesare sunt aceleași; multe accidente s-au întâmplat pentru că ”trebuia doar să mai strângă un șurub la schelă”.

 

Organizarea de șantier este vitală – menţinerea unei discipline stricte pentru ca lucrătorii să rămână în permanenţă în zona sigură. La orice început de lucrare este necesară competența unui constructor experimentat care să confirme siguranța și limitele de greutate care pot fi suportate. Dar mai întâi acesta trebuie să își pună niște întrebări firești: ”Este necesară acea lucrare?” și, dacă răspunsul este pozitiv, ”Cum se poate executa în condiții maxime de siguranță?”.

 

Siguranta pe santier - lucrul la acoperis

 

Revenind la statistici neplăcute, căderile prin acoperişuri fragile reprezintă 22% din totalul deceselor cauzate în industria construcţiilor de căderile de la înălţime. Cea mai bună metodă pentru a preveni o cădere de pe acoperiș sau prin acoperiș este aceea de a nu te urca pe acesta, sau de a te urca rar și pe intervale reduse, pe cât posibil. De exemplu, anumite secțiuni de acoperiș pot fi asamblate parțial la sol. Înainte de începerea lucrărilor, trebuie efectuată o evaluare a tuturor riscurilor asociate, trebuie asigurate echipamentele necesare și implementate măsuri de prevenire și sisteme de lucru adecvate. Foarte important, lucrătorilor trebuie să li se facă instruirea corespunzătoare și să li se dea dispoziții clare.

 

Prin material fragil înţelegem un material care nu este suficient de rezistent pentru a suporta greutatea unei persoane şi a greutăților cărate de aceasta. În evaluarea rezistenței, se ține cont de materialul din care este realizat elementul de construcție și vechimea lui, grosimea, distanța dintre reazeme, tipul elementelor de fixare, profilarea materialului, calitatea întregii structuri. În timp, mai ales când este expus la intemperii, orice material își pierde rezistența și devine nesigur, dar anumite materiale sunt fragile prin natura lor: foliile utilizate în hidroizolare și controlul vaporilor, sticla luminatoarelor, sortimentele de fibrociment de slabă calitate, conglomerate de lemn subțiri etc. Altele nu sunt fixate în formă finală și pot fi instabile. De asemenea, fragilitatea poate fi ascunsă sub straturi de vopsea. Un alt aspect ține de controlul strict al accesului: nu este admis niciun vizitator neautorizat! Pentru aceasta, trebuie blocate sau supravegheate căile de acces, sunt amplasate panouri de avertizare clare și verificate permanent.

 

Lucrările desfăşurate pe materiale fragile trebuie planificate cu grijă pentru a se preveni căderile prin ele, iar, în măsura în care este posibil, aceste lucrări se efectuează din partea inferioară a lor. Se vor folosi platforme de lucru cu elevație, care să le permită lucrătorilor să acționeze fără a se urca efectiv deasupra. Atunci când nu se poate lucra fără urcarea pe acel element de construcție susceptibil, se va instala un sistem de protecţie a marginilor și balustrade de jur împrejur şi se va folosi un eşafodaj pentru preluarea încărcărilor. În funcție de situația de pe șantier, se va apela la plase de protecţie dedesubt sau se va folosi un sistem de hamuri de protecţie. Hamurile de protecţie trebuie prinse în puncte de ancorat solide, rigide, iar folosirea lor corectă este posibilă numai în condiţiile în care utilizatorii sunt instruiţi şi supravegheaţi în mod adecvat.

 

Siguranta pe santier

 

Podeţele de trecere trebuie să fie dimensionate în aşa fel încât să aibă suportul necesar (având grijă să nu se sprijine pe materiale fragile) și să permită lucrătorilor să se mişte şi să folosească echipamentul şi materialele necesare în condiţii de securitate. Bineînțeles, podețele au nevoie de cel puțin două grinzi orizontale de sprijin, dar este de preferat să se facă mai mult decât atât.

 

Este interzis ca lucrătorii să umble pur și simplu pe grinzi orizontale, sau de-a lungul coamelor acoperișului, și nici să sară de pe o scândură pe alta. Este recomandat ca podețele de trecere să fie amplasate la locul respectiv pe toată durata lucrării, și nu să fie mutate dintr-un loc în altul, pentru a fi necesară o manipulare frecventă a lor. Aceste podețe au nevoie de sisteme de protecţie a marginilor (balustradă superioară, balustradă intermediară şi parapet).

 

Măsuri de protecţie sunt necesare şi când se lucrează sau se trece pe lângă materiale fragile (de exemplu de-a lungul jgheaburilor de dolie ale unui acoperiş fragil, pe lângă luminatoare sau coşuri de fum etc.). Ori de câte ori este posibil, se vor lua măsurile necesare ca toate materialele fragile situate la o distanţă de până la 2 metri de lucrătorii aflaţi într-o situaţie de risc să fie acoperite şi securizate, eventual cu bariere fizice, plase, apărători tip colivie şi se vor afişa indicatoare de avertizare. În anumite situaţii, asigurarea unor astfel de dispozitive de protecţie nu este posibilă, în special dacă apropierea de materialul fragil este intermitentă şi de scurtă durată. În aceste cazuri, se recomandă folosirea hamurilor de protecţie, ele putând fi folosite cu eventualele sisteme de ancorat permanente. Folosirea liniilor vopsite sau a steguleţelor de marcaj nu este considerată o soluție, pentru că nu oricine este familiarizat cu decodificarea acestor semne.

 

Va urma

 

  

Ai o întrebare despre acest subiect? Scrie-o aici!

user
Ataseaza fisiere
(Foto, video sau PDF. Maxim 1600x1600 pixeli @ 50 MB)
Anunță-mă când răspunde cineva