O nouă ediție a proiectului „CFO Conference”, la Iași. Principalele concluzii ale liderilor financiari invitați

Totodată, de pe agenda zilei nu au lipsit nici discuțiile privind perspectivele macroeconomice pentru 2025 și cum reușesc organizațiile să își adapteze rapid strategia financiară pentru a răspunde schimbărilor geopolitice și economice. În plus, au fost abordate aspecte privind noutățile fiscale din acest an.

Cătălin Iftenie, Financial Controlling Manager, E.ON Energie Romania, a deschis prima sesiune a evenimentului, vorbind despre vânzarea cu plata în rate și cum se vede din perspectiva vânzătorului.

„Astăzi poți să cumperi în rate aproape orice, însă din perspectiva vânzătorului, putem identifica o serie de avantaje, precum: creșterea numărului de vânzări, creșterea cotei de piață, o piață țintă mai mare, care include consumatorii cu venituri mai mici, posibilitatea practicării unei marje suplimentare, o politică de dividende plătite asociaților fără întreruperi, datorită unui rezultat contabil mai mare. Însă există și dezavantaje, precum: decalajul mare între momentul cash-out-ului și cash-in-ului, ceea ce poate pune presiune pe fluxul de numerar. Există, totodată, un risc de neplată crescut și apare o complexitate ridicată în gestionarea contractelor. Totodată, vorbim despre utilizarea fondurilor proprii permanente sau din împrumuturi pentru activitatea curentă în defavoarea investițiilor de dezvoltare”, a explicat el.

În continuare, Ionuț Măstăcăneanu, Partener Asociat, Consultanță fiscală, KPMG Romania, a adus în discuție interacțiunea dintre impozitul pe profit și IMCA – abordări practice pentru calculul final aferent anului 2024.

„Știm că există un proiect de modificare a normelor Codului Fiscal – exista încă de anul trecut, este scris de către specialiști. Ministrul Finanțelor de la acea vreme nu și-a asumat decât o parte din norme. S-a încercat emiterea celorlalte clarificări. A existat o intenție să fie emise acum, până în alegeri, însă nu s-a realizat. Este posibil să vină modificări după ce avem un nou ministru. Anul trecut am avut două Ordonanțe Trenuleț, însă modificările impozitului pe profit nu au fost foarte mari. Principala modificare care a impactat anul 2024 a presupus introducerea impozitului minim pe cifra de afaceri, care este un nou mecanism de colectare a impozitului pe profit la un nivel minim”, a spus el.

A urmat Dorina Marcu, Manager, Departamentul Impozit pe Venit și Contribuții Sociale, EY Romania, care a vorbit despre facilitățile fiscale în domeniul cercetării și dezvoltării.

„În ultimii ani, aplicarea facilității a fost luată în considerare de mai mulți contribuabili. În 2024, am avut în jur de 47 de contribuabili ce au depus cerere în vederea certificării de către Ministerul Cercetării și Dezvoltării, pentru a putea aplica facilitățile fiscale. Există potențial și în alte domenii, nu neapărat în IT, domeniul medical, ci aceste cercetări se pot lua în vedere și pentru agricultură și tehnologia alimentară – noi metode de cultivare, tehnologii de irigație, produse alimentare inovatoare; industria textilă și a modei, prin materiale noi, sustenabile și tehnologii de producție avansate, industria jocurilor video și a divertismentului, sustenabilitate și industria cosmetică și a produselor de îngrijire personală. Pe partea de impozit pe profit, avem o deducere suplimentară de 50% a cheltuielilor suportate pentru activitățile de cercetare-dezvoltare. Avem, totodată, o amortizare accelerată, iar cheltuielile eligibile sunt: amortizare, cheltuieli cu personalul, întreținerea și reparații, exploatare (servicii, consumabile, materii prime, etc); regie (direct: chirie locație, utilități, consumabile; prin cheie de alocare: serv. IT, contabilitate).”

Un alt subiect a fost dedicat auditului intern. Astfel, Grigore Constantinescu, Internal Audit Partner, NOA, a precizat: „Este foarte important să-ți cunoști business-ul, să știi unde vrei să ajungi. De aceea, auditul intern este o activitate independentă și obiectivă, care te poate ajuta să îți îmbunătățești procedurile și procesele, aducând, astfel, plus valoare. Prima linie de apărare a unei organizații este managementul operațional. A doua este reprezentată de zona de control financiar, risk management și compliance, iar a treia constă în auditul intern. Ca orice funcție pe care o avem în cadrul unei companii, avem principii după care noi, auditorii interni, ne ghidăm activitatea, cum ar fi: integritate, independență, confidențialitate, obiectivitate și competență.
Procesul de audit intern are trei etape principale, prima fiind cea de stabilire și evaluare a riscurilor potențiale, a doua este derularea misiunilor, iar cea de-a treia este urmărirea implementării recomandărilor de audit intern. Nu poți aduce plus valoare companiei decât dacă, după o misiune de audit intern, este urmărită implementarea recomandărilor de audit intern. Având această abordare reușim să schimbăm paradigma și nu mai vedem auditul intern ca pe o funcție de control, ci ca pe o funcție care ajută organizația să evolueze.”

Victoria Dobre, Senior Tax Manager, Deloitte România, care a adus în discuție provocările ce au apărut la implementarea SAF-T, RO e-Factura și RO e-Transport. „Din experiența mea, implementarea SAF-T a fost un proiect provocator. După ce s-a reușit o acțiune, problema a fost calitatea datelor. SAF-T mută inspecția fiscală post-factum la o analiză a datelor la un click distanță. Astăzi, majoritatea contribuabililor au reușit să ajungă la un nivel acceptabil de transmitere a datelor către autorități. Similar, RO e-Factura are același scop: să reușească să colecteze cât mai mult TVA la bugetul de stat. Acesta a fost implementat gradual. Marea provocare la acest sistem de implementare al RO e-Factura este corectitudinea datelor pe care le trimitem către autorități, pentru că, în momentul în care trimitem o factură și realizăm că datele transmise sunt eronate, corecția se face tot în sistem. Cu cât astfel de informații sunt transmise mai des, cu atât se poate ridica un semn de întrebare în ochii autorităților. RO e-Transport este fratele mai mic al RO e-Factura. Aici se raportează livrările intracomunitare, achizițiile intracomunitare, exporturile-importurile și livrările cu risc ridicat. Marea provocare a fost relația cu departamentul de logistică”, a spus ea.

Marius Maier, Partener, Director General, CMC GRUP RISK ADVISOR, a adus în discuție strategiile pentru gestionarea riscurilor. „La nivel de risc, realitatea este cea din teren. Întrebarea este dacă avem un management de risc sau un risc în zona de management. Noi gestionăm niște realități și, dacă se întâmplă evenimente nefericite, spunem că am avut un risc. Conduc detașat riscurile cibernetice. Partea de pierderi de profit, schimbările climatice, riscurile politice și derapajele macroeconomice reprezintă elemente de risc. Este extrem de important să facem pași și în zona de prevenție, iar companiile ar trebui să fie pregătite pentru situații de criză. Managementul de risc, ca aspect integrat în procesele operaționale, ar trebui să ajute companiile să fie robuste, să fie pregătite și, în cele din urmă, să crească”, a spus el.

Ultima parte a conferinței a fost un panel moderat de Daniel Drăgan, Managing Partner, BusinessMark, la care au participat: Emanuel Gutan (Ecolab), Mircea Varga (Teilor Holding, Safetech Innovations, Perla Harghitei, Apemin Tușnad), Delia Lăzărean (Grup Arcadia Spitale și Centre medicale) și Ovidiu Bucătaru.

Invitații au adus în discuție provocările cu care organizațiile s-au confruntat post-pandemie și după războiul din Ucraina, fiind de acord că o trăsătură cheie a organizațiilor trebuie să fie abilitatea de a răspunde rapid provocărilor.

În acest context, Emanuel Gutan, Country Manager, CEE South (RO, MD, BG, SRB), Ecolab, Finance Manager, CEE Central & South (AT, CZ, SK, HU, SI, HR, RO, MD, BG, SRB), Ecolab, a precizat: „Anul 2024 a fost finalul unei perioade de achiziții și fuziuni începute în 2019. În prezent, Ecolab acoperă toată regiunea CEE printr-o singură entitate și cu sucursale în toate țările în care avem business. Din punct de vedere extern, 2024 a fost un an de creștere în majoritatea sectoarelor în care activăm, cu o singură excepție – zona siderurgică, care se confruntă cu un impact semnificativ. Noi nu privim o țară specific pentru a investi, ci ne uităm la nivel regional. Drept urmare, direcțiile noastre de investiții sunt puțin diferite. Pe de o parte, ne uităm la ce se întâmplă intern: digitalizare, consolidarea proceselor de business, astfel încât avem trei centre mari din care coordonăm procesele financiar-contabile. Mergem foarte mult pe inteligența artificială – discutăm de sute de mii de facturi care se procesează zilnic. Dacă am face asta la modul clasic, cineva să le emită dintr-un ERP, am avea nevoie de câteva mii de oameni. A doua direcție este cea de customer facing: investim în a dezvolta produse noi, dar am schimbat și modul de abordare a pieței. Ne dorim să educăm consumatorul final în a achiziționa o soluție tehnică în loc de a achiziționa un produs.”

La rândul său, Mircea Varga, Chairman of the Board, Teilor Holding, Independent Board Member, Safetech Innovations, Perla Harghitei & Tusnad, a intervenit precizând: „2024, pentru companiile pe care le reprezint, a avut un rezultat peste 2023. Bugetarea pentru 2025 este cel puțin ambițioasă, iar primele patru luni arată că această creștere se confirmă. Mergem înainte cu curaj. Este un context care ne dă anumite temeri, dar nu trebuie să ne panicăm. Foarte multă lume vorbește despre criză, însă eu cred că vorbim, de fapt, despre turbulențe cărora trebuie să le facem față. Salariul mediu a crescut de la 72 euro în 1994 la 1.065 euro anul trecut – de 14.8 ori. Avem o creștere cel puțin semnificativă și când vine vorba de numărul proprietarilor de locuinșe, care au crescut în ultimii 30 de ani cu 25 de procente. Dacă în 1994 un român avea nevoie de 33 de ani să cumpere o locuință de 55mp, astăzi avem nevoie de 8.5 ani. Uitați-vă cât potențial există în România. Suntem, într-adevăr, într-un context economic fragmentat. Însă unde sunt probleme există și oportunități. Există niște turbulențe acum date de tarifarea implementată de Trump, însă lucrurile se vor așeza ușor. Avem și o provocare internă, legată de alegerile care urmează și care, din păcate, poate aduce o turbulență extraordinară în mediul economic românesc. Sper să nu se întâmple.”

Rolul directorilor financiari, în acest context dinamic, a evoluat, au mai fost de acord invitații la panel.

„Rolul CFO-ului a evoluat foarte mult în ultima perioadă. Rolul meu a depășit de mult granițele unei funcții financiare tradiționale – coordonez și departamentul de achiziții și pe cel de contabilitate și vânzări corporate. Ele sunt foarte diferite, însă m-au ajutat să înțeleg mai bine business-ul, de ce medicii, în chirurgie, cer anumite materiale, de exemplu, de ce nu pot standardiza niște costuri, așa cum am învățat în toate cursurile de analiză financiară. În medicină, lucrurile stau diferit – medicii încearcă să adapteze soluțiile lor pentru fiecare pacient în parte. Am mers cu acest aspect spre partea de achiziții, pentru a eficientiza cât mai mult procesul. M-a ajutat, de asemenea, să merg la clienți și să văd care este nevoia din piață, respectând, în paralel, strategia de business. Zona medicală este foarte complexă, evoluează foarte mult. Sunt riscuri zi de zi. A trebuit să mediem diverse aspecte care au intervenit. De asemenea, lucrez îndeaproape cu CEO-ul companiei și particip la toate deciziile strategice de dezvoltare”, a spus Delia Lăzărean, CFO, Arcadia - Spitale și Centre Medicale, în acest context.

„Încerc să mențin o notă pozitivă, având în vedere că, în ultimii 5 ani, agricultura românească a rămas o Cenușăreasă. Tot domeniul este afectat de un factor limitativ – apa. Pentru fermierul român, având în vedere că România este un exportator de cereale și oleaginoase, ce se întâmplă în ultimele zile cu moneda euro reprezintă o oportunitate. În România există 3 milioane de ferme. În 2024, am văzut un interes foarte mare în ceea ce înseamnă zona de digitalizare (...) Dacă vorbim de ferme de subzistență, avem și un grad de pregătire în domeniu foarte redus: aproximativ 10% din cei care practică agricultura au studii de bază în domeniu, comparativ cu restul Europei, unde există un procent de peste 40%. Imaginați-vă care este nivelul de educație financiară. Avem 20% din populație angajată în acest domeniu”, a spus la rândul său, Ovidiu Bucătaru, Expert Financiar Agribusiness.

Evenimentele din cadrul „CFO Conference” vor aduce împreună lideri financiari pentru discuții, schimb de idei și studii de caz. După ediția din Iași proiectul va continua și în Cluj-Napoca (2 iunie 2025), Oradea (22 octombrie 2025) și Timișoara (11 noiembrie 2025).

Evenimentul a fost organizat de BusinessMark

Parteneri: EY România, NOA, CMC GRUP Risk Advisor, Vitamin Aqua

Parteneri de tehnologie: 4pay.ro

Partener de monitorizare: mediaTrust

Parteneri media: spotmedia.ro, Ziarul Bursa, Financial Market, Contzilla, Juridice.ro, 1asig.ro, Curierul Fiscal, Debizz, Transilvania Business, Jurnalul de Afaceri, EventsMax, digital-business.ro, PRwave, spatiulconstruit.ro, Club Economic, România Durabilă, Economistul, angajatorulmeu.ro, MATEK, BusinessVoice, Business Press, Revista Piața

BusinessMark – events designed to make an impression!

Din 2013 organizăm evenimente business, în principal „concept propriu”, gândite și planificate de noi, de la idee și concept, până la implementare. Avem o abordare „all-industries” și dedicăm proiecte unei arii largi de industrii și domenii profesionale. Ne dorim să ne punem „amprenta” în viețile profesionale ale participanților, să producem un impact concret. Ne propunem să creăm contexte pentru schimb de experiență și creare de idei, contexte pentru dezvoltare, pentru a fi inspirat și a găsi partenerii potriviți.

Dincolo de evenimentele „concept propriu”, organizăm evenimente construite pentru partenerii noștri, evenimente gândite împreună cu aceștia și adaptate obiectivelor lor. Dacă ești în căutarea unei echipe profesioniste care să organizeze evenimente B2B, suntem alături de tine, pas cu pas. Poți conta pe experiența noastră în consultanță, suport în crearea și implementarea conceptului de eveniment, în managementul evenimentului de la creație, logistică, producție și până la optimizarea eficientă a bugetului.