Fabrica-muzeu Nestle din Sao Paulo are parte de o estetica noua
Fabrica de Ciocolata Nestle a fost construita initial in 1960, cu o volumetrie din beton si caramida rosie care se remarca mai mult prin functionalitate decat prin estetica. Desi o parte din cladire a fost proiectata sa primeasca pe vizitatorii curiosi si sa le ofere un traseu de prezentare al fabricii, designul arhitectural lasa de dorit din punct de vedere al stimulilor vizuali.
Anul trecut, biroul de arhitectura Melro Arquitetos a introdus o serie de turnuri si pietonale in exteriorul fabricii, o intrare suplimentara, scari si un lift care sa ii ajute pe turisti in periplul lor prin fabrica de ciocolata. Aceasta extindere de culoare rosu-aprins este un contrast pentru volumetria fabricii, creand o atmosfera revigoranta.
Pe langa imbunatatirea imaginii complexului, echipa de arhitecti avea si cateva obiective care urmareau revitalizarea functionala a fabricii, cu este cazul realizarii unei separari intre fluxul de angajati si cel al vizitatorilor sau asigurarea unui traseu simplu prin spatiile muzeului.
Elementul cel mai usor de remarcat din intreagul proiect de renovare este nuanta rosiatica folosita pentru alei, panourile din sticla cu fasii din aceeasi culoare care incadreaza baza turnurilor si pietonalele. Aceste tuburi au acoperisuri invelite in foi de tabla care ajuta la o mai buna izolare termica si o mai buna acustica, in timp ce planseele au fost realizate din placi metalice perforate care permit ventilarea naturala si drenarea suprafetelor.
Unul din arhitecti declara: „Geometria structurii si materialele folosite au fost proiectate sa provoace o experienta senzoriala, la nivelul perceptiilor contribuind in acelasi timp la o restrictionare a volumului de informatie primit referitor la istoria fabricii si la productia de ciocolata. In interiorul traseului, au fost gandite zece nuclee tematice care fac trimitere la procesul de productie, de la materia prima pana la ambalaj. Fiecare nucleu are culoare, materiale si o anume nota caracteristica, pe langa coloana sonora particularizata, scenariul si povestea in sine.”
Mai multe informatii gasiti pe: http://www.worldarchitecturenews.com
Traducere si adaptare: Arh. Raluca Popa
Care sunt avantajele oferite de panourile și gardurile realizate cu produse Wisniowski?
Fiind vorba despre produse noi, realizate cu materiale și tehnologii moderne, aceste produse vin cu numeroase avantaje. Printre cele mai importante menționăm:
● Funcționalitate ridicată
Fiind sudate, apoi galvanizate la cald sau electrogalvanizate și apoi vopsite în pulbere, produsele sunt extrem de fiabile, rezistente la șocuri mecanice și la intemperii, fără să aibă nevoie de mentenanță specială.
● Rezistență la coroziune
Metoda folosită pentru finisare asigură o mai bună rezistență la coroziune și un comportament mult mai sigur la factorii de mediu. Acest detaliu creștere calitatea produsului final și valoare investiției.
● Mai multe modalități de instalare
Panourile 2D și 3D pot fi montate pe mai multe tipuri de stâlpi, folosind mai multe tipuri de accesorii de fixare. Pentru a găsi o modalitate cât mai simplă și mai potrivită, cel mai bine este să cerți mai multe detalii și recomandări furnizorului.
● Puteți obține sisteme complete de împrejmuire
Datorită varietății de produse și de accesorii destinate acestui gen de lucrări, puteți cumpăra de la acest furnizor tot ce aveți nevoie pentru obținerea unui sistem complet de împrejmuiri moderne, cu condiții de exploatare și mentenanță foarte bune.
Toate aceste detalii fac ca panourile, accesoriile și produsele realizate de compania Wisniowski să fie o soluție foarte eficientă, cu costuri avantajoase, pentru orice tip de proprietar sau beneficiar. Sistemele pot fi utilizate pentru orice tip de proprietate, fie ea rezidențială, industrială, comercială sau pentru terenuri de antrenament și sport.
Dacă vrei să afli mai multe detalii tehnice despre produse, condiții de instalare și costuri pentru sisteme complete, apelează cu încredere la Americasa.
Compania oferă consultanță în alegere modelului de gard metalic potrivit, transport și execuție.
Cine sau ce a avut cea mai mare influenţă asupra muncii tale până în prezent?
Echipele din care am făcut sau fac parte.
Chiar dacă în sistemul de învăţământ preuniversitar din ţară nu prea există exerciţiul colaborării, eu am avut norocul de a lucra, de cele mai multe ori, în echipă. Nu a fost un exerciţiu uşor, cel puţin nu la început, aşa că le sunt recunoscătoare echipelor din liceu care au avut răbdare cu mine. De abia în facultate am găsit un model de lucru în echipă, exersat iniţial prin proiectele asociaţiei de studenţi la arhitectură (Asociaţia de la patru) şi conturat cu ajutorul echipei asociaţiei ÎN COMUNITATE, primul ONG pe care l-am înfiinţat alături de colegii mei, în ultimul an de studii.
Însă cea mai mare influenţă asupra muncii mele până în prezent a avut-o echipa BETA (Bienala Timişoreană de Arhitectură) care mi-a oferit cel mai bun exemplu pentru ceea ce înseamnă şi poate face o echipă bună.
Când ai început colaborarea cu De-a Arhitectura? Şi de ce? La ce te aşteptai?
Am început să colaborez cu De-a Arhitectura în 2013, când aceasta a venit pentru prima dată în Timişoara cu programul „De-a arhitectura în oraşul meu”. Eram încă studentă şi cred că a contat foarte mult încrederea pe care asociaţia o acorda studenţilor arhitecţi pentru a contribui la implementarea programului. M-a impresionat cât de bine era gândit programul cap-coadă, claritatea obiectivelor asumate şi tot instrumentarul pus la dispoziţie pentru implementare.
Ce ţi-a plăcut cel mai mult la colaborarea cu De-a Arhitectura?
Apreciez foarte mult faptul că echipa De-a Arhitectura munceşte constat pentru a-şi atinge scopul, că îşi îmbunătăţeşte materialele şi metodele, că dezvoltă noi proiecte, că ştie să atragă şi să capaciteze oameni şi echipe în teritoriu.
Din colaborarea mea cu De-a Arhitectura, în cei 6 ani de când activez ca voluntar, nu am avut motive să mă îndoiesc de utilitatea sau de eficienţa programelor dezvoltate. Din contră, acţiunile De-a Arhitectura sunt dintre cele mai importante atunci când vine vorba de asigurarea viitoare a unui mediu construit de o mai bună calitate. Există un impact real asupra elevilor, care sunt şi viitori beneficiari şi decidenţi, iar asta îţi aduce mari satisfacţii. Faptul că deja primele generaţii care au beneficiat de programele De-a Arhitectura votează şi iau decizii este cât de poate de îmbucurător.
Ce a fost mai dificil la colaborarea cu De-a Arhitectura?
Traducerea noţiunilor de arhitectură către elevi, în special către cei mici; adaptarea limbajului şi deprinderea unor metode pedagogice.
Ai fost marcată de întâlnirea cu vreun profesor, pe parcursul educaţiei tale? Povesteşte-ne în câteva rânduri şi spune-ne cum a influenţat experienţa ta prezenţa în clasa De-a arhitectura?
Mulţi profesori au contribuit la formarea mea şi nu doar cei care au fost neapărat mai deschişi. Am rămas însă, de cele mai multe ori, marcată de acei profesori care reuşeau să te impulsioneze să cauţi mai mult, în afara şcolii, să înveţi pe cont propriu, să ai plăcerea de a descoperi, testa şi învăţa de capul tău. Asta oricum se întâmpla până să ajungem la şcoală, cred, doar că odată intraţi în sistem nu ne mai întrebăm atât de mult, nu mai chestionăm natura informaţiilor şi optica din care sunt privite şi rareori luăm noi iniţiativa de a căuta.
În relaţia mea cu elevii am căutat mereu să îi încurajez să se exprime, să ia iniţiativă şi să caute să aducă în faţă aspectele pozitive atunci când se exprimă în raport cu o idee sau în raport cu munca celorlalţi.
