Iţi place aceasta stire? Recomand-o prietenilor:
Abonează-te la SpaţiulConstruit sau conectează-te prin Facebook pentru a primi periodic articole similare.

De ce nu avem Arhitecți-Șefi și OUG 79 din 2021

Autor contributor: Mihai Pavel
Arhitect la UrbanAmbition.ro Dacă dorești să schimbi ceva în jurul tău, spune DA, se poate, ești... Vezi profilul complet
Din totalul de 2862 de comune, avem arhitecți șefi doar la 76, conform datelor prezentate în preambulul Ordonanței de Urgență a Guvernului 79 din 2021, care motivează necesitatea aplicării urgente a măsurilor prevăzute în aceasta.
De ce nu avem Arhitecți-Șefi și OUG 79 din 2021
Infografic conform preambul OUG 79

comune parasite

170 de case părăsite în Slobozia Conachi. Un sfert dintre săteni, la muncă în străinătate.

 


 

2021-07-03 23_58_33-Window

“Creșterea economică a fost determinată de orașe, cele mai mari 8 orașe din România concentrează aproape 22% din populație și generează aproximativ 53% din PIB-ul țării. Zonele reprezentate pe harta de mai sus concentrează aproape 50% din populația României și generează aprox 75% din veniturile firmelor în România. Pentru ca economia României să concureze cu economiile occidentale, orașele secundare ale acesteia trebuie să devină mai puternice.”

Citat din acest raport

 


 

Cam așa arată și harta cu locația celor care accesează acest site. Majoritatea accesărilor sunt din marile orașe principale: București, Cluj, Timișoara, Iași, Brașov, Constanța. Accesări mai consistente vin din tot din zonele adiacente marilor orașe: Prahova, Argeș, Sibiu și surprinzător din zona Craiova-Dolj. În restul județelor și localităților, procentele sunt de zece ori mai mici față de cele din marile orașe sau zonele dezvoltate. Pe lângă cele șapte-opt zone, restul de spațiu interstițiar pare un mare “waste land” sau “zombie land” al internetului.

 


 

 

Inițial, pregătisem o serie nouă cu un subiect tot despre arhitecți și proiectanți, dar am primit un e-mail de la prietenii de la SpatiulConstruit.ro în care mi-au transmis că tocmai s-a modificat legea urbanismului și mi-au cerut opinia profesională pe acest subiect.


Îngrijorarea multor arhitecți (și nu numai) este că, prin această modificare și relaxare a prevederilor din lege, se subminează autoritatea profesională și calitatea arhitecturală a spațiului construit. Îngrijorarea este reală, dar asta nu înseamnă că legea a fost modificată fără argumente.


Mâhnirea care însoțește îngrijorarea va fi mai bine înțeleasă dacă încercăm să înțelegem ce își dorește un Arhitect-Șef de la acest post și de la localitatea în care este oferit acest post. Să ne uităm pe analizele din diversele strategii de dezvoltare ale localităților și pe datele cu cifre privind situația actuală a acoperirii posturilor de Arhitect-Șef.

 

 

Ce își dorește un Arhitect-Șef de la acest post și de la localitatea în care este oferit postul

 

Dacă ne uităm pe harta de mai sus și pe statistica ocupării posturilor din pozele de mai jos, observăm că cei mai mulți arhitecți își doresc să locuiască și să lucreze în cele mai dezvoltate orașe și zonele metropolitane ale acestor orașe.

 

1-situatia-arhitecti-sefi-pe-judete

 

2-situatia-arhitecti-sefi-pe-municipii

 

3-situatia-arhitecti-sefi-pe-sectoare

 

Deși Bucureștiul este unul dintre orașele dezirabile, în care arhitecții își doresc să-și desfășoare activitatea, lipsa planurilor de urbanism generale și a regulamentelor clare face ca ocuparea posturilor de Arhitect-Șef să fie dificilă

 

rezultate concurs angajare arhitect sef


 

 

La comune este un aparent dezastru național: din 2862 de comune, doar 76 au Arhitect-Șef!


Spun “aparent” deoarece acest grafic arată o situație normală, dacă o corelăm cu puterea acelor unități administrative de a atrage și de a susține posturi de Arhitect-Șef prin facilitățile pe care le oferă localitatea în sine, nu doar prin salariu. Acele 76 de localități, cu mici excepții, sunt din apropierea celor șapte-opt poli de dezvoltare.

 

4-situatia-arhitecti-sefi-pe-orase

 

5-situatia-arhitecti-sefi-pe-comune

 

 

Există în țară localități care nu justifică nici postul de primar, de Arhitect-Șef nici nu se pune problema! 


Acele “asociații de dezvoltare intercomunitară”, împreună cu ghiduri detaliate de arhitectură și urbanism, ar putea înlocui cu mai mult sau mai puțin succes dezideratul utopic de a avea Arhitect-Șef pentru orice cătun sau comună înșirată pe zeci de kilometri ai unui drum național sau județean. Mai degrabă, acele localități ar putea să fie guvernate de ministerul mediului și al pădurilor (pentru cătune) și de ministerul transporturilor (pentru cele înșirate în lungul drumurilor).


“Pentru ca economia României să concureze cu economiile occidentale, orașele secundare ale acesteia trebuie să devină mai puternice.”

 

La fel, pentru ca toate comunele să fie supravegheate de un arhitect, orașele secundare ale țării trebuie să devină mai puternice. O navetă lungă între un oraș principal și o comună oarecare nu se justifică. Se justifică însă pe deplin o navetă sau o inspecție scurtă între un oraș secundar puternic și comunele satelit.

 

Problematica subiectului trebuie privită în ansamblul general economic și geografic. Nu e vorba de limitarea artificială a profesiei de arhitect: prin noile prevederi ale legii, care normează relaxarea și simplificarea cerințelor legate de studiile și diplomele inspectorilor și Arhitecților-Șefi din domeniul urbanismului, administratorii localităților încearcă să rezolve o problemă reală.

 

Căci, după cum am văzut, arhitecții nu prea au de ce să fie interesați să plece de lângă orașele bogate spre tot felul de orășele sărace și semiparăsite sau comune îndepărtate de marii poli, comune sau sate desigur pitorești, dar dezolante, cu trei străzi asfaltate.

 

170 de case părăsite în Slobozia Conachi. Un sfert dintre săteni, la muncă în străinătate  https://www.viata-libera.ro/satul/117978-170-de-case-parasite-in-slobozia-conachi-un-sfert-dintre-sateni-la-munca-in-strainatate

 

“Creșterea economică a fost determinată de orașe, cele mai mari 8 orașe din România concentrează aproape 22% din populație și generează aproximativ 53% din PIB-ul țării. Zonele reprezentate pe harta de mai sus concentrează aproape 50% din populația României și generează aprox 75% din veniturile firmelor în România. Pentru ca economia României să concureze cu economiile occidentale, orașele secundare ale acesteia trebuie să devină mai puternice.” https://www.primariapn.ro/documents/10179/3183312/anexa_5_raport_ap_2017.pdf 

Cam așa arată și harta cu locația celor care accesează acest site. Majoritatea accesărilor sunt din marile orașe principale: București, Cluj, Timișoara, Iași, Brașov, Constanța. Accesări mai consistente vin din tot din zonele adiacente marilor orașe: Prahova, Argeș, Sibiu și surprinzător din zona Craiova-Dolj.
În restul județelor și localităților, procentele sunt de zece ori mai mici față de cele din marile orașe/zone. Pe lângă cele șapte-opt zone, restul de spațiu interstițiar pare un mare “waste land” sau “zombie land” al internetului.

 

Inițial am pregătit o serie nouă cu un subiect tot despre arhitecți și proiectanți, tot în legătură cu acest subiect, am primit un e-mail de la prietenii de la spațiulconstruit.ro în care mi-au transmis că tocmai s-a modificat legea urbanismului și mi-au cerut opinia profesionala pe acest subiect.

Îngrijorarea multor arhitecți este că se subminează autoritatea profesională și calitatea arhitecturală prin această modificare și relaxare a anumitor prevederi din lege.

Îngrijorarea este reală, dar asta nu înseamnă că legea a fost modificată fără argumente.
Mâhnirea care însoțește îngrijorarea va fi mai bine înțeleasă dacă încercăm să înțelegem ce își dorește un arhitect șef de la acest post și de la localitatea în care este oferit acest post, să ne uităm pe analizele din diversele strategii de dezvoltare ale localităților și pe datele cu cifre privind situația actuală a acoperirii posturilor de arhitect șef.

Ce își dorește un arhitect șef de la acest post și de la localitatea în care este oferit acest post

Dacă ne uităm pe harta de mai sus și pe statistica ocupării posturilor din pozele de mai jos, observăm că majoritatea arhitecților își dorește să locuiască și să lucreze în cele mai dezvoltate orașe și zonele metropolitane ale acestor orașe.

 
 
 

Deși Bucureștiul este unul din acele orașe unde își doresc să desfășoare arhitecții, lipsa planurilor de urbanism generale și a regulamentelor clare fac ca desfășurarea pe posturile de arhitect șef să fie dificilă. https://www.primariasector1.ro/rezultate-concurs-angajari.html 

 
 
 

Pe comune este un aparent dezastru național: din 2862 de comune, doar 76 au Arhitect Șef

Spun “aparent” deoarece acest grafic arată o situație normală corelată cu puterea acelor localități de a atrage și de a susține posturi de Arhitect Șef prin facilitățile pe care le oferă localitatea respectivă, nu doar prin salariu. Acele 76 de localități, cu mici excepții, sunt din apropierea celor șapte-opt poli de dezvoltare.

Sunt localități care nu justifică postul de primar, de arhitect șef nici nu se pune problema

Acele “asociații de dezvoltare intercomunitară”, împreună cu ghiduri detaliate de arhitectură și urbanism, pot înlocui cu mai mult sau mai puțin succes dezideratul utopic de a avea arhitect șef pentru orice cătun sau comună înșirată pe zeci de kilometri ai unui drum național sau județean.
Mai degrabă acele localități să fie guvernate de ministerul mediului și al pădurilor (pentru cătune) și de ministerul transporturilor (pentru cele înșirate în lungul drumurilor).

“Pentru ca economia României să concureze cu economiile occidentale, orașele secundare ale acesteia trebuie să devină mai puternice.”

La fel, pentru ca toate comunele să fie supravegheate de un arhitect, orașele secundare ale acesteia trebuie să devină mai puternice.
O navetă lungă între un oraș principal și o comună oarecare nu se justifică. Se justifică o navetă sau o inspecție scurtă între o comună și un oraș secundar dar puternic.

 

Problematica subiectului trebuie privită în ansamblu general economic și geografic. Nu e vorba de limitarea artificială a profesiei de arhitect, e o problema reală pe care administratorii localităților încearcă să o rezolve prin aceste prevederi ale legii, prevederi de relaxare și simplificare a cerințelor legate de studiile și diplomele inspectorilor și arhitecților șefi din domeniul urbanismului.
După cum am văzut, arhitecții nu prea au de ce să fie interesați să plece de lângă orașele bogate spre tot felul de orășele sărace și semiparăsite sau comune îndepărtate de marii poli, comune sau sate pitorești dar dezolante cu trei străzi asfaltate.

Ai o întrebare despre acest subiect? Scrie-o aici!

user
Ataseaza fisiere
(Foto, video sau PDF. Maxim 1600x1600 pixeli @ 50 MB)
Anunță-mă când răspunde cineva