Iţi place aceasta stire? Recomand-o prietenilor:
Abonează-te la SpaţiulConstruit sau conectează-te prin Facebook pentru a primi periodic articole similare.

Cum evităm igrasia – o abordare holistică

Oricine se îngrijorează atunci când vede o pată de umiditate într-un colț al camerei, iar, dacă mai observă și mucegai apărând în timp, începe să căute explicații și rezolvări - în mediul on-line, pe la cunoscuții care s-au confruntat cu situații similare sau la specialiști. Specialiștii sunt, de multe ori, ultimii solicitați, pentru că între timp apare tentația irezistibilă de a apela la ”soluții minune”: vopsele, amorse, gleturi, biocide și tot felul de spray-uri antimucegai. Acestea pot avea rezultatele așteptate sau nu, în funcție de situație; de regulă, sunt doar rezolvări de moment, care nu iau în calcul toate aspectele. Sunt totuși de preferat soluții holistice, în funcție de materialele de construcție folosite, de stilul de viață al locatarilor, de ventilație, climă, anotimp și multe alte aspecte, pe care le vom menționa în continuare.
Cum evităm igrasia – o abordare holistică
pexels.com | Vlad Kovriga

Avem în vedere aici igrasia rezultată din umiditatea excesivă a aerului din interior; nu vom lua în calcul infiltrațiile sau apariția umezelii prin capilaritate, care trebuie rezolvate cu hidroizolații, drenaje, tratamente de refacere a barierei hidrofuge sau alte soluții de asanare a zidăriilor, și nici nu ne vom referi la spații cu umiditate mare constantă, precum cele industriale cu specific alimentar, spălătorii profesionale etc., abordate cu soluții tehnice specifice.

 

Ne raportăm la o locuință obișnuită, în interiorul căreia se elimină zilnic 10 - 12 litri de apă sub formă de vapori din diverse activități: spălat, respirație, gătit, curățenie, transpirația plantelor ș.a.m.d. Să vedem ce se întâmplă cu toată această umezeală:


• Dacă nu este eliminată prin ventilare sau dezumidificare, umezeala va condensa undeva, iar cele mai vulnerabile zone sunt cele cu temperatură scăzută, cu câteva grade mai mică decât restul suprafețelor. La fel de adevărat este faptul că vaporii au o densitate mai mare în partea superioară a încăperilor (aerul cald înmagazinează o cantitate mai mare de vapori, iar aerul cu temperatură mai mare ”urcă”), de aceea igrasia apare de multe ori în partea superioară a pereților. De asemenea, este știut faptul că în mansarde temperatura este mai mare, deci și umiditatea; în aceste gen de situații își dovedesc utilitatea foliile permeabile la vapori (dar impermeabile la apă în stare lichidă) recomandate de profesioniștii în domeniul acoperișurilor. 


• Specialiștii folosesc deseori termenul de ”punte termică”, adică acele elemente de construcție din beton, cărămidă sau metal, neizolate termic, prin care locuința pierde căldură, deci vor avea constant o temperatură mai mică; acestea sunt, de regulă, locurile unde vaporii vor condensa constant la interior și vor crea un mediu propice dezvoltării mucegaiului, ciupercilor și bacteriilor, cu efecte nedorite din perspectiva sănătății locatarilor, dar și din punct de vedere estetic. Termoizolarea este metoda cea mai bună de a elimina aceste punți termice, dar trebuie avut în vedere ca noua anvelopă să fie continuă, uniformă, fără a lăsa suprafețe neacoperite. Ați montat ferestre noi, termoizolante, cu multe camere, 3 foi de sticlă sau umplute cu argon și nu știți dacă își fac datoria? Dacă apa condensează pe ele, înseamnă că cineva nu a spus tot adevărul, și nu sunteți dumneavoastră!


• În legătură cu ferestrele termoizolante: acestea sunt prevăzute deseori cu fante de ventilație pe care unii găsesc de cuviință să le astupe, pentru că ”iese căldura”. Este o idee cât se poate de nefericită, care stopează aportul controlat de aer curat și eliminarea excesului de umiditate din aer.


• Nu este o regulă că igrasia apare doar iarna; de multe ori, aerul este mai uscat în locuințele încălzite, și chiar se recomandă o metodă de umidificare a aerului. Problema poate apărea între sezonul cald și cel rece, când se realizează un transfer de vapori între interiorul și exteriorul locuinței, dar pereții sunt reci – condiție pentru apariția condensului.


• Deosebit de utilă este măsurarea ”punctului de rouă”, o mărime ce arată temperatura la care vaporii de apă ating pragul de saturație și condensează. Aceasta se determină cu un aparat numit ”psihrometru” și ia în calcul doar aerul, dar un specialist va identifica și suprafațele în care vaporii pot condensa la depășirea anumitor praguri de temperatură și umiditate. În urma măsurărilor, se pot alege și metodele de optimizare.


• Cei care decid să își construiască o casă și au această marotă a umezelii în exces țin să folosească, pe lângă hidroizolațiile corespunzătoare, și mortare speciale în spațiile expuse (băi, bucătării, spălătorii etc) – ceea ce nu este greșit, dar uneori poate fi inutil. Ceea ce trebuie eliminat fizic este chiar umezeala, și nu efectele ei vizibile precum igrasia sau mucegaiul. Folosirea unor materiale permeabile la vapori este de preferat, sau, în perioada de exploatare, mult mai util poate fi un dezumidificator uzual, care condensează excesul de apă din aer.


• Un alt scenariu frecvent întâlnit este cel în care igrasia apare după ce s-a realizat termoizolarea, și din acest motiv lucrarea respectivă este făcută responsabilă direct. Există materiale termoizolante cu permeabilitate la transferul de vapori mai mică (poliuretan, polistiren) sau mai mare (vată minerală, fibrele organice). Nu avem motive să ne plângem de o termoizolație din perspectiva umidității, atâta vreme cât noi am sigilat practic camerele aplicând o vopsea lavabilă care funcționează ca o barieră de vapori. De aici și mitul pereților care ”respiră”; atâta vreme cât vom avea la nivelul anvelopei exterioare un strat impermeabil, acel strat va împiedica transferul de umiditate între interiorul și exteriorul locuinței. Condensul se poate forma nu doar în interiorul locuinței, ci și în structură, în ziduri, pardoseli sau planșee; una dintre temerile cele mai mari ale specialiștilor în legătură cu termoizolarea blocurilor de locuințe cu materiale impermeabile este faptul că acel condens poate ataca fierul beton folosit la execuția structurii.


Acestea sunt doar câteva aspecte de care trebuie ținut cont în prevenirea igrasiei. Uneori, igrasia este un semnal că întreaga construcție are vulnerabilități, pe care este de preferat să le evalueze un specialist.

Ai o întrebare despre acest subiect? Scrie-o aici!

user
Ataseaza fisiere
(Foto, video sau PDF. Maxim 1600x1600 pixeli @ 50 MB)
Anunță-mă când răspunde cineva
Lucru în România