|
Recent, Ministerul Culturii si Patrimoniului National a facut cunoscuta decizia sa de a nu da curs solicitarii Filialei Bucuresti a Ordinului Arhitectilor din Romania de clasare ca monument istoric a ansamblului de bulevarde din nordul Bucurestiului – Kiseleff, Prezan si Aviatorilor – precum si de a acorda aviz favorabil celor doua proiecte initiate de Primaria Municipiului Bucuresti care prevad construirea unor pasaje subterane carosabile pe soseaua Kiseleff (in Piata Presei Libere) si pe bulevardul Aviatorilor (in Piata Charles de Gaulle).
In legatura cu aceste subiecte, facem urmatoarele precizari:
1. Desi bulevardele din nordul Bucurestiului sunt declarate zone protejate – un statut extrem de vag in Romania –, Filiala Bucuresti a O.A.R. a considerat necesara ridicarea gradului lor de protectie, solicitand Ministerului Culturii si Patrimoniului National ca “sistemul de circulatii urbane compus din soseaua G-ral Pavel Dimitrievici Kiseleff si continuarea acesteia cu soseaua Bucuresti-Ploiesti pana la podul peste lacul Herastrau, bulevardul Aviatorilor si bulevardul Maresal Constantin Prezan" sa fie clasat ca monument istoric de grupa A.
Subliniem ca cererea de clasare a fost determinata de dorinta protejarii acestui ansamblu de potentialele efecte negative ale construirii unor pasaje subterane auto in zona verde, nicidecum de intentia de a bloca aprioric orice interventie; statutul legal de monument istoric nu inseamna intangibilitate, ci un grad superior de protectie.
Sustinuta printr-un studiu istoric (www.oarbuc.ro), avizata favorabil de catre sectiunea de evidenta (24.10.2011) si de catre plenul Comisiei Nationale a Monumentelor Istorice (30.11.2011), cererea de clasare a fost in cele din urma respinsa de catre Ministerul Culturii si Patrimoniului National (18.01.2012);
Raspunsul trimis Filialei Bucuresti a O.A.R. (16.02.2012) de catre Ministerul Culturii si Patrimoniului National nu aduce nici un argument in sprijinul acestei decizii.
In schimb, comunicatul de presa al Ministerului Culturii si Patrimoniului National din 01.03.2012 explica intr-un mod cu totul insolit respingerea clasarii, justificand-o prin avizarea favorabila a proiectelor pasajelor subterane. Nu este decat o dezinformare, o insiruire de afirmatii care dovedesc incompetenta si necunoasterea legilor, un text nedemn pentru o institutie care are misiunea de a apara patrimoniul cultural al Romaniei.
2. Primaria Municipiului Bucuresti isi justifica intentia construirii pasajelor subterane carosabile pe soseaua Kiseleff si pe bulevardul Aviatorilor prin nevoia asigurarii unei circulatii fluente. In realitate, pasajele sunt departe de a constitui un raspuns adecvat si contemporan la problemele centrului Bucurestiului; ele sunt distructive, anacronice si ilogice:
(i) Pasajele neaga valoarea urbanistica, arhitecturala, artistica si simbolica a acestor bulevarde, le distrug vegetatia si le submineaza functiunea de spatii publice pietonale. Şoseaua Kiseleff si bulevardul Aviatorilor nu sunt simple cai de circulatie, ci artere cu o semnificatie speciala pentru capitala Romaniei.
Dupa modelul bulevardelor din marile capitale europene, ele au fost amenajate pe parcursul secolului al XIX-lea si in primele decenii ale secolului XX ca axe urbane facand legatura intre oras si zona verde din nord, urmand o conceptie artistica in care aliniamentul de arbori si masivul vegetal joaca un rol esential. Functiunea, caracterul si semnificatia acestor bulevarde le fac greu compatibile cu echipamentele infrastructurii moderne de circulatie.
Edificate prin eforturile mai multor generatii, Şoseaua Kiseleff si Bulevardul Aviatorilor sunt acum pe cale de a fi mutilate prin:
- defrisarea pe sute de metri a vegetatiei inalte care da nota distinctiva bulevardelor;
- rampe carosabile foarte lungi care, desi “subterane", au la suprafata efecte negative majore;
- diminuarea spatiului destinat aleilor de promenada si pistelor pentru biciclisti;
Lor li se vor adauga intensificarea accentuata a traficului, atragerea unui numar suplimentar de masini prin posibilitatea unei circulatii de viteza, fara intersectii, situatie specifica unui inel periferic, nu insa si unor artere de reprezentare care conduc catre centrul orasului.
Proiectul pasajului subteran pe Bd. Aviatorilor se afla la a doua tentativa de aprobare. El a mai aparut in anul 2007 in aceeasi asociere cu parcajul subteran din Piata Charles de Gaulle insa, datorita eficientei discutabile dar mai ales impactului asupra bulevardului, el a fost eliminat, avizandu-se favorabil si aprobandu-se doar proiectul parcajului subteran (PUZ Parcaj subteran Piata Charles de Gaulle, H.C.G.M.B. nr.319/2009).
(ii) Pasajele exprima o gandire functionalista depasita, care transforma numarul de masini si diagrama de trafic in criteriile supreme
ale deciziei urbanistice. Chiar faptul ca cele doua proiecte au fost generate de un studiu de circulatie, si nu de un studiu de urbanism, este relevant pentru modul unilateral in care Primaria intelege sa priveasca orasul.
Experienta internationala a ultimelor decenii a dovedit insa cat se poate de clar ca circulatia automobilelor nu poate fi stapanita doar prin facilitarea ei, ci printr-un complex de masuri care, alaturi de solutii alternative ca dezvoltarea transportului public, include si restrictii. Desi in declaratii adera la aceasta idee, in realitate Primaria Municipiului Bucuresti procedeaza exact invers.
(iii) Pasajele se situeaza in afara oricarei strategii de dezvoltare durabila; mai mult chiar, ele intra in contradictie cu alte proiecte ale
Primariei Municipiului Bucuresti.
In primul rand, este cel putin discutabila construirea unor pasaje subterane carosabile pe artere foarte largi, in locuri unde nu se produc conflicte majore de trafic si unde exista (Piata Charles de Gaulle) sau va exista (Piata Presei Libere) transport public subteran.
In al doilea rand, prin preconizatul Plan integrat de dezvoltare urbana (PIDU), PMB afirma ca pleaca de la “premisa ca centrul nu trebuie sa fie un loc de tranzit" si ca “prin constructia inelelor si a centurii se poate scadea traficul auto din zona centrala" (brosura “PMB-PIDU Central Bucuresti" si www.centralbucuresti.ro). In aceeasi logica, arhitectul sef al Bucurestiului anunta acum cateva zile intentia largirii trotuarelor de pe Calea Victoriei si, in consecinta, reducerii circulatiei automobilelor (HotNews, 29 februarie 2012).
Pe de alta parte insa, unul din autorii planurilor urbanistice zonale pentru cele doua proiecte - el insusi participant la PIDU - afirma ca pasajele sunt necesare intrucat “in curand va fi finalizata Autostrada Bucuresti-Brasov, iar cei care doresc sa ajunga in sudul orasului nu vor avea pe unde merge, decat prin Aviatiei, apoi pe bd. Aviatorilor si de acolo pe Calea Victoriei, Magheru etc." (HotNews, 30 noiembrie 2011).
Intr-o totala incoerenta, Primaria Municipiului Bucuresti sustine simultan doua idei complet opuse: prin PIDU afirma – in mod corect – ca trebuie evitata patrunderea masinilor in centru, in timp ce prin proiectele pasajelor din Piata Presei Libere si Piata Charles de Gaulle incurajeazatranzitul masinilor prin centru!
Prof. dr. arh. Mircea Ochinciuc,
Presedintele Filialei Bucuresti a Ordinului Arhitectilor din Romania
8 martie
|
