Ce calcam zilnic in picioare? Alerta de cod pentru sol: R.P.D.

Radioactivitate, Poluare, Deseuri. De fapt asta inseamna cele trei litere si, da, ar trebui sa scapam “repede” de ele… Totusi este practic imposibil sa reparam rapid ceea ce tot niste oameni ca noi strica in prea scurt timp. In constructii si urbanism, de la inventarea conceptului de dezvoltare durabila incoace, se vorbeste mult despre poluarea apelor si a aerului, dar degradarea solului, desi mai grava, e mult mai rar mentionata.

Fara sol, viata insasi nu ar avea fundament. Esential pentru existenta, continua totusi sa fie ignorat

Si pentru ca scriu despre sol, nu pot sa nu imi aduc aminte pentru inceput o istorisire a Ph.D. Alberto Villodo, redata intr-una din cartile sale. Pe scurt, un amerindian in varsta, mentor al doctorului Villodo, satul sa-si auda discipolul negand mereu valoarea sprituala si primoridala a pamantului, se decide sa-i dea o lectie. Cei doi gasesc pe drum o… balega, iar doctorul este pus sa o imparta in doua. Apoi sa ingroape jumatate din ea in pamant, iar cealata jumatate sa o lase afara, pe o piatra, la aer. Peste doua saptamani cei doi s-au intors prin acel loc. Doctorul uitase povestea, dar mentorul sau l-a dus la locul respectiv si i-a aratat ce se intamplase intre timp. “Vezi?, i-ar fi spus el, partea care a ramas afara e uscata, dar “tot un rahat a ramas. Arata si miroase ca un rahat.” Apoi l-a pus sa sape in pamant. Balegarul ingropat era deja aproape descompus, solul extragand din el substantele nutritive si devenind fertil. “Mai tarziu pe pamantul asta va creste o samanta sau o planta”, i-a mai spus batranul doctorului, explicandu-i ca solul ar trebui mai respectat decat orice alt element, deoarece preia dificila sarcina de a transforma reziduurile, de a sustine si a crea viata.

Bine, morala povestii e complexa si ceva mai filozofica decat simpla mea povestire, eu o folosesc pentru a crea doar un context. Si totusi, chiar daca ramanem la valoarea pamantului, de fapt a solului, adica a acestei scoarte destul de subtiri de suprafata, vedem ca solul este pe nedrept ignorat: rolul sau este esential pentru omenire, pentru ca are capacitatea de a sustine plantele, de a prelua substantele nutritive din ceea ce deja a murit si, dupa ce le trece printr-un complex proces de echilibrare, de a le transmite mai departe elementelor vii.

Stiinta considera solul “unul dintre ecosistemele terestre importante” si ar fi cazul sa-l consideram la fel de important ca apa insasi. Se spune des ca fara apa nu ar exista viata. Dar nici fara solul terestru. Compozitia lui unica este la fel de speciala in Univers. Insa scoarta terestra este prea mult alterata de viata moderna, de cresterea numarului populatiei, de exploatarile si sapaturile lipsite de responsabilitate, de armele atomice…

Pamantul nu este inteles indeajuns

Un secret pe care il stiu mai mult cercetatorii in domeniu si unii dintre cultivatorii cu simt de observatie este ca e nevoie de mult timp pentru ca solul secatuit sau alterat sa se reechilibreze si sa-si recastige proprietatile. Daca apa sau aerul pot fi redate circuitului natural prin simpla inlaturarea a sursei de poluare, solul ramane afectat pe termen lung. Fertilitatea lui, proprietatile fizice, chimice, biologice, biochimice sunt oprite de catre actiunile oamenilor. Iar radioactivitatea, poluarea (inclusiv cea facuta prin exploatari miniere) si deseurile sunt ceea ce il altereaza major. Desigur, il afecteaza si caderile masive de apa sau alunecarile de teren, tot rezultate ale interventiei umane, chiar daca indirecte, in ciclurile naturii.

Poluarea solului

In 1993, o statistica arata ca 250 mii de hectare de teren din Romania sunt poluate. Responsabile: exploatari, deversari de petrol, depuneri de balast, deversari de dejectii animaliere de la combinate, experimente, abuzuri in agricultura. Adica metale grele, reziduuri petroliere, apa sarata, namol de sonda, compusi aromatici, compusi organici clorurati, materiale cu continut radioactiv, pesticide.

Chiar si fara poluarea evidenta, interventia omului in aspectul scoartei terestre (adica pana si sapaturile de santier) are efect asupra biodiversitatii (distrugand flora si fauna), poate schimba cursul apelor subterane si le poate polua prin afectarea panzei freatice. De asemenea, depozitarile de materiale grele pot tasa solul. Alte tipuri de poluare a solului au legatura direct cu poluarea atmosferica: ploile curata atmosfera poluata, dar introduc in sol  poluantii de tipul pulberilor. Destule motive de ingrijorare pentru pamant, nu-i asa?

Rezolvare? Dincolo de responsabilizarea celor implicate in industrii si exploatari diverse, care ar trebui obligati legal sa respecte norme de mediu si la noi in tara, se poate incerca si curatarea terenurilor deja afectate. La nivel international s-au descoperi deja solutii de “reciclare” a solului cu ajutorul microorganismelor si plantelor acvatice, dar oricum preventia este mai buna decat repararea.

Radioactivitatea

Nu doar oamenii, ci si plantele si animalele au de suferit de pe urma accidentelor, dar si a utilizarii abuzive a energiei nucleare. Si noi, ca si altii, avem o centrala termonucleara cunoscuta (la Cernavoda), deci nu suntem scutiti de accidente. Si oricum nici vecintataile nu sunt mai linistite: multi romani tin inca minte accidentul de la Cernobil si ecourile acestuia in viata lor personala. Desigur, scopul insitutiilor care lucreaza cu energie nucleara poate fi pozitiv (construite in interesul cercetarii sau aparari nationale, in interes medical etc.) dar dupa cum dovedesc chiar evenimente recente (Japonia, dupa ultimul tsunami) un simplu accident poate afecta intr-o masura catastrofala viata pe o durata foarte mare de timp. Reglementarile in acest domeniu sunt deja riguroase, iar masurile de protectie nu sunt oricum la indemana populatiei. Totusi, e demn de remarcat ca si deseurile care provin din aceste fabrici au potential radioactiv: de la hartiile si halatele folosite in laborator pana la molozul de constructie. Astfel de obiecte sunt considerate a avea potential mic de radioactivitate, insa ajung sa fie ingropate tot in natura, in sol, pesteri, oceane sau in cel mai bun caz in buncare subterane special construite.

De retinut! Radiatia si radioactivitatea sunt adeseori confundate. Radiatile sunt emise de o serie de aparate care ne inconjoara (de exemplu telefoanele mobile, scanerele RMN, liniile de inalta tensiune etc.) si ele nu raman in mediul inconjurator, pe cand radioactivitatea ramane si polueaza pe termen indelungat: ea provine de la anumite scurgeri, materiale radioactive (radiu, gaz radon). Poluarea radioactiva nu poate fi eliminata la fel de usor ca celelate genuri de poluare, fiind nevoie de mii de ani in care materialele radioactive sa fie izolate de mediul inconjurator. Iar aceasta numai pana ce nivelul de radioactivitate din ele scade suficient ca sa atinga un nivel de siguranta.

Deseurile si solul

Ajungem, in fine, si la capitolul asupra caruia si politica, si industriile, si populatia civila ar putea avea mai mult control practic, dar care este de fapt chiar mai greu de manageriat, tocmai pentru ca implica atatia factori.

Deseurile reprezinta tot ceea ce aruncam, respectiv deseurile menajere, dar si de cele care provin din constructii, din activitati agricole sau industriale. O categorie speciala o reprezinta deseurile toxice, inflamabile, infectioase si de asemenea reziduurile care provin de la instalatii de ardere a deseurilor solide.

Pentru ca o serie de activitati umane genereaza deseuri, societatea are nevoie, evident, de un sistem complex de management al lor, prin care gunoaiele sa fie reduse sau reciclate, incinerate sau depozitate in locuri sigure. Din pacate, un atare sistem implica o serie de masuri care in tara noastra sunt in continua disputa sau greu aplicabile. (Sa speram ca normele UE, care impun masuri riguroase, vor avea castig de cauza intr-un final).

Solul are de suferit de pe urma oricarei deficiente in acest sistem de management: in afara de faptul ca o serie de materiale reciclabile ajung la gunoiul comun din pricina lipsei obiceiului preselectiei (desi ele ar putea fi salvate, reducandu-se astfel taierile de copaci si reducand exploatarile miniere), o alta serie de materiale poluante ajung pe si in pamant. In jurul localitatilor urbane, in afara de problemele pe care le creeaza deversarile in ape sau poluarea aerului, exista o serie de situatii care afecteaza solul in profunzime: gropile de gunoi si fosele septice care nu respecta normele ecologice sunt de trei ori mai multe decat cele care o fac. Mai precis de atat: Romania trebuie sa inchida o suta de gropi de gunoi neconforme standardelor ecologice europene pana in anul 2017. Oricum ne numaram printre tarile care au progresat cel mai putin la capitolul reciclare.

(Cum ar trebui sa fie? Fiecare groapa de gunoi ar trebui dotata cu o liniere de triere a deseurilor, la capatul careia sa se poata face o preselectie. Ar trebui reciclate macar fierul, hartia, sticla, materialele de constructie si plasticul, in timp ce deseurile organice ar trebui depozitate separat, pentru a fi fie incinerate, fie transformate in compost. De asemenea, materielele potential toxice, infectioase, inflamabile care nu mai pot fi reciclate trebuie depozitate in spatii speciale, izolate de sol cu ajutorul unor folii impermeabile.)

Text si foto Alina Miron