Adevărul despre costurile reale ale finisajelor ceramice – interviu cu Viorel Popa, Manager Divizie Menatwork
În proiectele rezidențiale, finisajele ceramice sunt adesea privite doar prin prisma prețului pe metru pătrat. În realitate, alegerea materialelor, pierderile de produs și coordonarea montajului afectează semnificativ bugetul, termenele și chiar valoarea finală a proiectului. Din experiența Menatwork, costurile reale nu sunt întotdeauna vizibile în oferta inițială, ci apar mai târziu, sub forma refacerilor, pierderilor și presiunii financiare neașteptate.
În proiectele rezidențiale se vorbește mult despre prețul pe metru pătrat, dar mai puțin despre costul total real. Din experiența dvs, unde pierd dezvoltatorii cei mai mulți bani când vine vorba de finisaje ceramice?
Costul real este suma dintre material, montaj, pierderi și durabilitatea produsului, cu impact direct în mentenanța ulterioară. Cea mai mare pierdere financiară apare din diferența dintre prețul aparent și costul total real al finisajelor ceramice. Aceasta include pierderi de material, costuri de montaj crescute, refaceri și impactul generat de termenele de livrare. Greșeala frecventă este focalizarea exclusivă pe prețul de achiziție. Prețul mic pe metru pătrat maschează adesea vicii ascunse ale produsului, care devin vizibile abia în execuție sau după livrare.
Atunci când intrați într-un proiect încă din faza de consultanță, care sunt acele decizii aparent minore legate de format, grosime sau sistem de montaj al plăcilor ceramice care ajung să influențeze semnificativ bugetul final?
Nu de puține ori, produsul ales nu este corelat cu specificațiile tehnice din proiect. Nu se ține cont de destinația spațiului, de rezistența la trafic sau de necesitatea unor plăci antiderapante. De multe ori, dimensiunea plăcilor nu este corelată cu dimensiunea reală a spațiului, ceea ce generează tăieturi excesive și pierderi mari de material. Lipsa unui plan clar de punere în operă conduce la pierderi suplimentare la montaj, la un timp de execuție mai mare și la costuri care nu sunt anticipate în faza de bugetare.
Cum poate influența alegerea finisajelor ceramice nu doar satisfacția clientului final, ci si valoarea de revânzare și poziționarea ansamblului in piata? Observați diferențe clare între proiectele care țin cont de tendințe și cele care tratează ceramica strict funcțional?
La prima vizită, un potențial cumpărător nu evaluează tehnic apartamentul. El reacționează la coerența vizuală, la senzația de calitate și la cât de actual este designul. În acest scenariu, ceramica este unul dintre primele elemente care atrag atenția. Alegerea finisajelor ceramice influențează direct percepția de calitate a unui proiect, iar această percepție se traduce în valoare de revânzare și poziționare în piață. Finisajele bine alese îmbătrânesc mai lent, necesită mai puține intervenții și, implicit, au un impact asupra prețului de vânzare sau revânzare.
Alegerea potrivită a finisajelor comunică un standard, nu doar un preț. Proiectele în care finisajele sunt alese strict funcțional sunt, de cele mai multe ori, impersonale, fără identitate, rezultatul fiind întotdeauna presiunea pe preț.
Mulți dezvoltatori negociază separat cu producatori diferiți. Din experiența dumneavoastră, ce costuri indirecte apar atunci când lipsește un integrator care sa coordoneze soluțiile ceramice ca sistem, nu ca produse individuale?
Din experiența mea, în proiectele unde fiecare categorie este negociată separat apar tipare clare de cost ascuns.
Cea mai des întâlnită situație este lipsa unei responsabilități unice. Când apare o problemă, fiecare furnizor își apără produsul. Acest lucru se traduce prin timp pierdut pentru clarificări, blocaje în șantier și costuri de refacere suportate de dezvoltator sau constructor. Un alt aspect este necorelarea livrărilor în funcție de nevoia din șantier și derularea proiectului pe etape. Aceste aspecte generează costuri de depozitare și blocarea spațiului cu materiale care încă nu sunt necesare în șantier.
Pentru un dezvoltator, reclamațiile post-livrare sunt mai mult decât un cost, sunt o problemă de imagine. Care sunt cele mai comune reclamații legate de ceramică și cum pot fi ele evitate încă din faza de proiect?
Cele mai comune reclamații sunt cele legate de diferențe de ton și calibru. Acestea se datorează aprovizionării din loturi diferite, lipsei unei standardizări clare sau schimbărilor de producție în timpul execuției. Pentru client, acest lucru este perceput ca un defect estetic major, chiar dacă din punct de vedere tehnic produsul este conform.
Un alt aspect reclamat este planeitatea plăcilor. Sigur că există standarde pentru producție, dar, în funcție de producător, aceste abateri pot fi minime sau la limita maximă prevăzută în standard, iar acest lucru se reflectă implicit în preț. Uzura sau petele greu de îndepărtat reprezintă o altă situație frecvent reclamată. Aceasta se datorează faptului că materialele sunt alese doar pe criteriu estetic, fără o corelare cu destinația spațiului.
Dacă ar fi să sintetizați experiența Menatwork într-un sfat practic, care sunt cele trei decizii esențiale pe care un dezvoltator ar trebui să le ia corect atunci când alege soluțiile ceramice pentru un proiect rezidențial?
În primul rând legerea soluției ceramice ca sistem, nu ca produs. Apoi, corelarea finisajelor cu poziționarea proiectului în piață și definirea corectă a soluției încă din faza de proiect, nu în șantier. Nu negociem fiecare produs separat. Această abordare, în aparență, scade prețul unitar, dar cu siguranță crește costul total.
Când aceste elemente sunt gândite împreună, se reduc pierderile, refacerile și reclamațiile post-livrare. Finisajele trebuie să susțină segmentul de piață vizat.
