Uși rezistente la foc în clădiri industriale: clase, tipuri, montaj
În clădirile industriale și comerciale, ușile rezistente la foc fac parte din sistemul de compartimentare care limitează propagarea incendiului și protejează căile de evacuare. Alegerea lor corectă începe încă din faza de proiectare și presupune înțelegerea claselor de performanță, a locurilor unde sunt necesare și a modului în care sunt întreținute în exploatare.

Ce înseamnă clasele de rezistență la foc
În România, ca în restul Uniunii Europene, performanța la foc a ușilor și a închiderilor se exprimă conform standardului SR EN 13501-2, pe baza unor încercări de laborator (pentru uși, încercarea de referință este cea din seria EN 1634). Clasificarea combină litere, care descriu criteriul de performanță, cu un număr de minute.
• E – integritate: ușa împiedică trecerea flăcărilor și a gazelor fierbinți pe fața neexpusă.
• I – izolare termică: limitează creșterea temperaturii pe fața neexpusă. Pentru uși există variantele I1 și I2, cu cerințe de evaluare diferite; documentația trebuie să precizeze varianta clasificată.
• W – radiație: limitează radiația termică transmisă prin element.
• C – autoînchidere: indică performanța de autoînchidere, iar clasa asociată precizează durabilitatea, conform clasificării produsului.
• S – etanșeitate la fum: descrie limitarea trecerii fumului în condițiile de încercare. Desemnarea exactă se verifică în raportul de clasificare și în cerințele proiectului; rezistența la foc nu certifică automat și etanșeitatea la fum.
Numărul de după litere arată durata, în minute, pentru care criteriul a fost îndeplinit la încercare: EI 30, EI 60, EI 90, EI 120 și așa mai departe, cu indicii specifici din documentația ușii. Aceste durate descriu rezultatul încercării standardizate, nu garantează aceeași durată în orice incendiu real. Diferența dintre E și EI este esențială: o ușă clasificată doar E păstrează bariera împotriva flăcărilor, dar nu atestă îndeplinirea criteriului de izolare termică pe fața opusă, lucru important acolo unde lângă ușă se află materiale combustibile sau oameni în curs de evacuare.
Clasa necesară pentru fiecare gol nu se alege din catalog. Ea rezultă din proiectul de securitate la incendiu, în funcție de destinația clădirii, de riscul de incendiu și de rolul peretelui în care se montează ușa.
Unde sunt necesare ușile antifoc
Pentru proiectele cărora li se aplică reglementarea actuală, referința este normativul P118/1-2025, aprobat prin Ordinul nr. 267 din 28 februarie 2025. Ordinul conține și excepții pentru anumite proiecte aflate deja în diferite etape de realizare; reglementarea aplicabilă se stabilește pentru fiecare proiect. În clădirile industriale și comerciale, necesitatea unor uși rezistente la foc se verifică, între altele, în următoarele situații:
• în golurile pereților care separă compartimentele de incendiu;
• la casele de scări și pe căile de evacuare protejate, unde protejează traseul folosit de oameni;
• la încăperile tehnice: centrale termice, spații pentru tablouri electrice, stații de pompare pentru instalațiile de stingere, posturi de transformare;
• între zonele de depozitare a materialelor combustibile și zonele de producție, vânzare sau birouri.
Ușile de pe căile de evacuare au cerințe suplimentare privind sensul de deschidere, feroneria și autoînchiderea, stabilite prin proiect conform normelor aplicabile.
Pentru multe categorii de construcții, avizul și autorizația de securitate la incendiu sunt emise de Inspectoratul pentru Situații de Urgență (ISU). În practică, asta înseamnă că ușile montate trebuie să corespundă performanțelor prevăzute în proiect și să fie însoțite de documentele care le atestă, care se păstrează în cartea tehnică a construcției.
Tipuri de uși rezistente la foc pentru spații industriale
Uși metalice batante
Sunt soluția uzuală pentru acces pietonal, încăperi tehnice și case de scări. Se execută în unul sau două canate. În funcție de soluția încercată, pot avea miez izolant din vată minerală, garnituri termoexpandabile și dispozitive de autoînchidere. Componentele și feroneria se aleg conform documentației ansamblului.
Uși glisante antifoc
Se folosesc pentru goluri mari, de exemplu între două zone ale unei hale. Dacă proiectul prevede menținerea lor deschisă în timpul activității, această funcție trebuie realizată printr-un sistem adecvat, care permite închiderea la incendiu. Comanda, detecția și condițiile de închidere se stabilesc conform soluției aprobate
.
Uși rulou antifoc
Sunt potrivite acolo unde spațiul lateral este limitat. Cortina se înfășoară într-o casetă deasupra golului, iar închiderea în caz de incendiu este controlată de sistemul de comandă.
Uși secționale antifoc
Combină deschiderea pe verticală a unei uși secționale cu protecția la foc și pot fi folosite și pentru traficul zilnic de vehicule și stivuitoare.
Pentru o imagine de ansamblu asupra acestor variante, gama de uși rezistente la foc prezentată de Alfa Doors include uși metalice batante, glisante, rulou, secționale și cortine antifoc, cu performanțe care diferă în funcție de model și configurație. Clasa E, EW sau EI, durata și dimensiunile admise trebuie confirmate pentru produsul ofertat, din documentele sale de performanță. Pentru goluri foarte mari, cortinele textile automatizate pot fi analizate împreună cu proiectantul, fără a presupune că orice cortină oferă aceeași clasă de protecție ca o ușă izolată termic.
Închidere automată și întreținere
O ușă antifoc își îndeplinește rolul doar dacă este închisă în momentul incendiului. Câteva reguli practice:
• Ușile care trebuie ținute deschise pentru flux se echipează cu dispozitive de menținere în poziție deschisă, de exemplu electromagneți conectați la detecție, nu cu pene sau obiecte puse sub canat.
• La ușile în două canate la care funcționarea corectă depinde de succesiunea închiderii, se utilizează selectorul de ordine a închiderii prevăzut în documentația ansamblului.
• Verificările periodice includ funcționarea dispozitivului de autoînchidere, starea balamalelor, integritatea garniturilor (care nu se vopsesc și nu se îndepărtează), jocurile dintre canat și toc și, la ușile automatizate, testarea comenzii și a alimentării de rezervă.
• Intervențiile se fac conform instrucțiunilor producătorului, de personal instruit, iar rezultatele se consemnează.
Aplicarea noilor cerințe a fost inclusă și pe agenda anunțată pentru dezbaterea PRIA despre securitatea la incendiu a clădirilor, din martie 2026. Pentru alegerea efectivă a ușii, documentele de referință rămân normativul aplicabil, proiectul și clasificarea produsului.
Greșeli frecvente de proiectare și execuție
• Ușa și peretele nu au performanțe compatibile. Clasificarea privește ansamblul ușii, inclusiv tocul și feroneria, în condițiile de montaj și pentru construcțiile suport admise de documentație; performanța peretelui se verifică separat.
• Montajul pe suporturi neconforme cu soluția încercată, de exemplu pereți ușori fără structura de prindere adecvată.
• Modificări după montaj: găuri pentru încuietori suplimentare, vitraje sau grile de ventilare neprevăzute, care pot afecta clasificarea.
• Obstrucționarea cursei de închidere a ușilor glisante și rulou cu rafturi, paleți sau echipamente.
• Etanșarea neadecvată a rosturilor dintre toc și perete.
• Coordonarea întârziată cu proiectanții de instalații, mai ales pentru alimentare, detecție și automatizare.
• Alegerea exclusiv după preț, fără verificarea documentelor de performanță.
Concluzie
Ușile rezistente la foc din clădirile industriale și comerciale trebuie tratate ca parte a unui sistem: clasa corectă, stabilită prin proiect, montajul conform soluției încercate, coordonarea cu instalațiile și întreținerea constantă. O discuție timpurie între proiectant, antreprenor și furnizor evită de cele mai multe ori modificările costisitoare din etapa de recepție.








