Un foisor neobisnuit realizat din copaci vii va fi finalizat in sase decenii
Începe 'creşterea' unui foişor natural, materialele de construcţie fiind copaci vii care vor creşte controlat pentru a finaliza construcţia în 60 de ani.
În cadrul workshop-ului care a durat o saptamana, Visiondivision a început realizarea unui proiect de arhitectura care va creşte in 60 de ani.
Nu există nici o îndoială că tehnologia de astazi ne-a diminuat gradul de rabdare. Vă puteti imagina un minut de aşteptare pentru conectarea la Internet printr-un modem dial-up? În cazul arhitecturii acest lucru este similar cu aşteptarea finalizării unui proiect 60 de ani. Exact asta au planificat cei de la studioul Visiondivision din Stockholm pentru campusul pentru Politecnico di Milano: mai multi arbori plantaţi circular vor creşte şi vor forma un foişor in şase decenii
"Dacă putem fi rabdatori cu timpul de construcţie reducem nevoia de transport, risipa de materiale şi diferitele procese de fabricaţie reuşind acest lucru pur şi simplu ajutând natura să crească într-un mod mult mai util şi arhitectonic," scriu arhitectii pe site-ul lor. În timpul unui atelier de o săptămână, ei au învăţat elevi tehnici de îndoire, împletire, tăiere şi altoire - necesare pentru a construi un refugiu pentru studiu numai din plante si copaci, pe bună dreptate numit "The Patient Gardener" (Gradinarul Rabdator).
Structura principală a domului este o cupolă de 10 ciresi japonezi, care sunt plantati în jurul unui turn folosit temporar drept ghid. Odată ce copacii îndoiti vor atinge turnul vor fi redirecţionati într-o formă de clepsidră, iar partea de sus va deveni un al doilea nivel de lectură şi lounging accesat prin scări realizate din crengi. Arhitecţii au conceput chiar şi mobilier realizat din verdeaţă, inclusiv un scaun care pare să fi apărut organic din sol, dar care este de fapt un schelete de carton acoperit cu sol şi drapat cu iarbă.
Visiondivision a lăsat în urmă instrucţiuni pentru generaţiile viitoare de grădinari. "În aproximativ 80 de ani de acum," scriu arhitectii, "campusul Politecnico di Milano va avea un dom pe deplin dezvoltat şi studenţii vor avea, sperăm, nepoţi mândrii care vor putea spune povestea proiectului prietenilor şi familiilor lor."
Mai multe informatii gasiti pe: http://www.fastcodesign.com
Traducere si adpatare: Radulescu Laura - Teodora
A două a alegere a juriului a fost Tsunami Park Skyscraper, un proiect din China semnat de Wang Jue, Zhang Qian, Zhang Changsheng, Li Muchun şi Xu Jing. Designul lor, ce aminteşte de pădurile de mangrove, a fost gândit pentru largul coastei ţării insulare Tonga, unde o astfel de construcţie ar avea rolul de a minimaliza efectele unui tsunami.
New Spring: Agro-ecological Skyscraper, un turn ca un con de pin răsturnat conceput de Michał Spólnik din Austria şi de Marcin Kitala din Polonia, s-a clasat pe locul al treilea. Construcţia realizată preponderent din lemn ar găzdui o serie de module folosite ca grădini experimentale în care oamenii de ştiinţă să descopere noi surse de hrană, ca răspuns la provocările aduse la acest capitol de schimbările climatice.
Printre proiectele care au primit menţiuni speciale se numără un turn îmbrăcat într-o membrană inspirată de măştile de protecţie care purifica aerul din interior şi unul care găzduieşte maşini zburătoare care funcţionează şi ca locuinţe. Toate proiectele câştigătoare pot fi găsite aici.
Am văzut recent un alt proiect interesant din categoria zgârie-norilor. Proiectat de biroul german Büro Ole Scheeren, Nanjing Nexus este un turn octogonal care urmează să fie construit în oraşul chinez Nanjing.
Când ai început colaborarea cu De-a Arhitectura? Şi de ce? La ce te aşteptai?
Am început să colaborez cu De-a Arhitectura în urmă cu 3 ani, când am fost rugată să vin la o clasa I în locul unei prietene care se înscrisese, dar care nu mai putea participa la ore. Urmăream şi admiram demult activitatea asociaţiei, însă nu găsisem timp până atunci să mă alătur şi eu ca voluntar. Această oportunitate a venit ca o mănuşă într-un moment în care nu mă aşteptam şi eram nerăbdătoare să mă alătur echipei. Mă pregăteam temeinic înainte de fiecare oră, repetam în oglindă ceea ce aveam de spus, mă cronometram să văd cât timp îmi ia fiecare moment, făceam o listă cu întrebări pe care să le pun copiilor, adunam informaţii, pregăteam slide-urile. Mă aşteptam ca la oră să fac întocmai ceea ce mi-am propus, însă, de fiecare dată, copiii reuşeau să întoarcă sau să devieze mersul lucrurilor şi să mă provoace în moduri care mai de care mai diferite.
Ce ţi-a plăcut cel mai mult la colaborarea cu De-a Arhitectura?
Din colaborarea cu De-a Arhitectura cel mai mult mi-a plăcut tocmai acest gen de provocare, care mi-a dat de lucru şi mi-a pus mintea şi imaginaţia în funcţiune, mai mult decât de obicei, pentru a putea găsi explicaţii pe care să le ofer prin poveşti copiilor, la nivelul lor de înţelegere. Cei mici sunt o sursă nemărginită de provocări şi te pun în situaţii ghiduşe, căci sunt foarte curioşi şi dornici de exprimare, iar toate acestea se întâmplă constant în timpul „jocului de-a arhitectura”. Cu cei mari se poate lucra un pic mai uşor, este mai simplu pentru ei să urmărească firul lecţiei, deţin mai multe informaţii şi au mai multă răbdare în a asculta până la capăt ideea, însă nu vor să se exprime sau nu se deschid la fel de uşor faţă de îndrumători. Între cei mici şi cei mari, pe parcurs, nu ştiu precis unde anume, se pierde acest entuziasm, probabil fuzionează şi cu etapa adolescenţei. Provocările cu cei mari constau în mare parte în a reuşi să-i faci să vorbească şi să participe.
Ce a fost mai dificil la colaborarea cu De-a Arhitectura?
Cel mai dificil pentru mine a fost să reuşesc să transmit în timpul lecţiilor tot ceea ce îmi propusesem de acasă. De aici trag concluzia că îmi doresc foarte tare să transmit ceea ce ştiu şi am învăţat. Ajungeam să sfârşesc uşor dezamăgită că nu mi-au ajuns cele 50 de minute pentru câte întrebări primisem.
Ai fost marcată de întâlnirea cu vreun profesor, pe parcursul educaţiei tale? Povesteşte-ne în câteva rânduri şi spune-ne cum a influenţat experienţa ta prezenţa ta în clasa De-a arhitectura?
Profesorii sunt oameni care au multe de dăruit. Dintre toţi profesorii pe care i-am avut, cel mai mult m-au marcat aceia care erau implicaţi, dedicaţi şi îşi făceau materia interesantă. Prezentau lecţia astfel încât să nu ni se pară greu sau obligatoriu. Este adevărat că trebuie să existe cumva şi o chimie între profesor şi elev, dar în mare parte profesorii care erau îndrăgiţi, ştiau de fapt să se facă plăcuţi de toţi, nu doar de unul sau de altul. Am asistat în copilaria mea, de câteva ori, la clasa mamei mele şi apoi, ca adult, de câteva ori, la grădiniţă în timpul unor ore cu proiecte interesante la clasa doamnei educatoare a copiilor mei. Pot spune că, aşa cum îşi priveau sau tratau ele copiii, cum îşi modelau vocea pe rând, sensibil sau glumeţ, blând sau autoritar, ca să îi transpună pe copii în lumea poveştilor pentru a le oferi informaţia cât mai captivant, au fost şi vor rămâne un exemplu pentru mine.
Ce te interesează în momentul de faţă şi cum îţi alimentează proiectele?
Majoritatea proiectelor mele se încadrează în programe rezidenţiale. Stau de vorbă cu oamenii, le cunosc obiceiurile şi necesităţile, ca mai apoi să le creez spaţiul de care au nevoie. În urma colaborărilor, cei mai mulţi beneficiari îmi ajung prieteni, aşadar câştig mult mai mult. A comunica eficient şi cât mai transparent cu fiecare client în parte este o deviză, pentru ca să poată exista o colaborare fructuoasă, în urma căreia pot avea recomandări ulterioare. Relaţiile pe care mi le-am făcut sunt sănătoase şi îmi aduc noi proiecte.
Spune-ne câteva cuvinte despre cele mai frumoase dintre proiectele tale care au atins comunitatea, oraşul.
Cel mai mare şi, în acelaşi timp, cel mai frumos proiect a fost cel de anul trecut de la Școala Gimnazială Orizont din București unde am amenajat un colţişor din curtea şcolii în cadrul programului educațional „De-a arhitectura în școala mea”. Cu elevii clasei a VIII-a am pornit timid, dar cu conştiinciozitate. Pe măsură ce lucrurile luau amploare, am primit sprijinul întregii unităţi şcolare, de la elevi şi cadre didactice, până la părinţi şi personal nedidactic. Entuziasmul pe care l-am văzut în acele luni ale anului a fost debordant şi simt că m-a propulsat un pic mai departe în lumea pe care am ales s-o dezvolt ca arhitect. Aşadar, contribui nu doar prin realizarea proiectelor tehnice atente la cât mai multe detalii pentru a avea un mediu construit pe placul nostru, ci şi prin educarea şi formarea viitorilor cetăţeni ai oraşului mai bine informaţi. Cred că avem nevoie de mai mulţi oameni informaţi şi educaţi pentru a se implica în dezvoltarea oraşului şi a comunităţii. Plecând de la copii, primind o astfel de educaţie încă din şcoală, se poate realiza mai uşor acest lucru.
Care este motto-ul tău personal ?
Dacă fiecare dintre noi am dărui comunităţii în care trăim 10% din ceea ce avem (timp, cunoştinţe, bani etc.), dacă ne implicăm un pic mai mult pentru ceea ce este comun, pentru spaţiul public pe care îl împărţim şi de care ne bucurăm, am ajunge să dăm exemplu copiilor noştri şi, cu ajutorul lor, într-un viitor cât mai apropiat, să transformăm România. Împreună avem această putere!
Anul trecut, compania a accelerat proiectele de digitalizare a serviciilor destinate atât clienților B2B, cât și a consumatorilor individuali, prin crearea de canale digitale specifice, în special în social media. De asemenea, Etex Building Performance a adaptat punctual strategia, în funcție de specificul țărilor din sud-estul Europei, către care exportă un procent de 45% din producție. Mai mult, compania a asigurat funcționarea în parametri a lanțului de aprovizionare și a întreprins măsuri timpurii pentru a atenua efectul sincopelor de materie primă și a oferi cele mai bune servicii, în contextul actual.
La rezultatele pozitive ale companiei au mai contribuit și spectrul larg de soluții de protecție la foc oferite de divizia Promat, care completează sistemele de gipscarton Siniat. Promat oferă un pachet complet de sisteme și soluții de compartimentări, tubulaturi de ventilații, desfumare, etanșări la foc, protecții structurale.
Mai mult, o creștere robustă a fost înregistrată de gama de ipsosuri și gleturi produsă la Aghireșu, care se bucură de o recunoaștere bună în rândul dezvoltatorilor din segmentul rezidențial, în special datorită orientării constructorilor către produse cu aplicare mecanizată, care eficientizează și măresc viteza de execuție.
Produsele din portofoliul Etex Building Performance au fost folosite în 2021 în cadrul unora dintre cele mai importante proiecte de construcții din țară, printre care AFI Tech Park, Marmura Residence, Hotel Autograph Collection, Birouri Makita, Cezara Residence și Avangard Residence din București, Palas Campus, Family Market Miroslava, Royal Town din Iași, Tomis Park, Wave Residence Mamaia, Mall Electroputere, Sala Sport Adrian Păunescu din Craiova, Prahova Value Center din Ploiești, sau UBC 0 in cadrul Iulius Town Timișoara.
