Sculpturi in nisip

Noul Soundbar Smart Bose 600 este alegerea perfectă pentru cei care își doresc să se bucure de momente relaxante alături de cei dragi și de o experiență home cinema personalizată, din confortul propriului cămin.

• Este permis ca gardul să fie realizat de un singur proprietar, dar aceasta doar pe terenul său, fără a trece dincolo de linia de hotar și fără a depăși dimensiunile prevăzute de legislație și de regulamentele urbanistice locale.

• În realizarea gardului se va ține cont de retragerile față de construcțiile existente (sau care vor urma să apară). Acestea vor fi prevăzute oricum în certificatul de urbanism pentru obținerea autorizației de construire.

• Limitele terenului (sau terenurilor învecinate) trebuie să fie clare, stabilite în cartea funciară, cu prevederea coordonatelor stereografice, într-un format actualizat la legislația actuală (în timp, au fost folosite diverse sisteme: Gauss-Kruger, Stereo 1970, respectiv WGS 84, măsurat cu GPS). Pentru a fi evitate neplăceri ulterioare, este bine să existe un acord scris între vecini, specificând unde va fi construit gardul, acord semnat la notar pentru a avea valoare oficială.

• Gardul nu trebuie să aducă neajunsuri niciunuia dintre cei doi vecini, cum ar fi umbrirea excesivă. Legislația prevede că înălțimea până la coamă nu trebuie să depășească doi metri, suficient pentru a garanta protecția proprietății, cu excepția cazului în care regulile locale de urbanism permit derogări de la această normă. O înălțime mai mică este posibilă, desigur, dar cu aceasta cei doi vecini trebuie să se pună de acord. Dacă unul dintre ei dorește un gard peste dimensiunea convenită (să zicem ridicarea de la 1,6 m la 2 m, limita maximă), acesta va suporta efortul financiar suplimentar, inclusiv va sacrifica din terenul său pentru îngroșarea zidului. O speță destul de problematică este cea în care unul dintre vecini își supraînalță terenul, astfel încât înălțimea gardului poate deveni motiv de litigiu. Există unele prevederi care țin de protecția mediului sau scurgerea apelor, respectiv regulamentele urbanistice locale, care să fie de folos, dar fiecare situație are specificul ei și... nu se poate rezolva decât cu un avocat bun. O înțelegere amiabilă, eventual cu ajutorul unui mediator, este totdeauna de preferat. Nu în ultimul rând, trebuie spus că gardul va permite scurgerea apei de pe el pe ambele părți, așadar vom avea grijă să nu realizăm deasupra pante care să orienteze apa spre proprietatea vecină.

• Când este vorba despre terenuri aflate în coproprietate (spații comune, de exemplu), este bine ca gardul, ca și orice îngrădire, să fie realizat cu acordul tuturor proprietarilor; el poate fi construit de toți proprietarii sau de o parte a lor, dacă nu îi afectează pe ceilalți în dreptul lor de a se folosi de zona delimitată așa cum doresc.

• Numeroase probleme apar atunci când gardul depășește limita corectă, fiind amplasat pe terenul vecin, cu câteva zeci de centimetri sau chiar mai puțin; uneori, poate fi un abuz, alteori o acțiune cu bună credință, ori o situație moștenită despre care cel avantajat pe nedrept nici nu este conștient (trasarea greșită a limitelor de proprietate nu este rară). Se întâmplă ca ”păgubitul” să nu aibă altă idee decât să dărâme construcția respectivă, considerând că este ”pe proprietatea sa”. Nimic mai greșit! Împotriva acestei fapte se poate face plângere penală pentru distrugere, chiar dacă gardul se află poziționat greșit. Iar dacă poziția gardului este corectă, se poate vorbi de violare de domiciliu. Calea legală este o notificare și apoi o acțiune în instanță împotriva vecinului care a depășit limita, iar, după o decizie definitivă, se poate demola gardul, pe cheltuiala vecinului, care va trebui să suporte și costurile expertizelor necesare.