Reimaginarea clădirii Parlamentului European din Bruxelles
Mai multe birouri de arhitectură reunite într-un grup denumit Europarc propun o renovare ambiţioasă a clădirii Parlamentului European din Bruxelles, Belgia. Intervenţia presupune introducerea unor elemente de design sustenabil şi a unei cantităţi generoase de vegetaţie, în timp ce este păstrată structura originală, din dorinţa de a se evita risipa şi emisiile de carbon generate de demolare şi reconstruire.
Clădirea Paul-Henri Spaak, proiectată iniţial de Michel Boucquillon şi Atelier Espace Léopold în 1988, prezintă o serie de neajunsuri şi nu mai poate fi utilizată în formă actuală, argumentează reprezentanţii Europarc, din care fac parte biroul belgian Julien De Smedt Architects, biroul francez Coldefy, biroul italian Carlo Ratti Associati, biroul olandez NL Architects şi biroul spaniol Ensamble Studio.
„Demolarea şi înlocuirea ei cu un nou ‚palat’ ar putea fi o abordare greşită. În sectorul construcţiilor, 50 la sută din amprenta de carbon generată se întâmplă în timpul construirii structurii brute a clădirii”, potrivit Europarc, care îşi propune să folosească în cadrul acestui proiect cât mai mult din structura edificiului. Dincolo de acest aspect, se urmăreşte îmbunătăţirea condiţiilor de lucru şi facilitarea „comunicării şi schimbului cu cetăţenii europeni”.
Propunerea Europarc a câştigat un concurs de arhitectură lansat în 2020.
În randările prezentate de arhitecţi, clădirea postmodernistă ni se înfăţişează fără bolta sa caracteristică; este, în schimb, înconjurată de o structură dantelată ce se înalţă peste nivelul acoperişului, care a fost transformat într-o grădină botanică luxuriantă – „Agora Verde”.
Noul design se caracterizează prin permeabilitate, incluzând un pasaj public pentru vizitatori în interiorul clădirii, reimaginată astfel ca un “loc al deschiderii”. Pasajul ar urma să devină o parte a reţelei pietonale a oraşului.
În centrul cădirii se află noul hemiciclu, o sală prevăzută cu vitraje ample care vor funcţiona şi ca ecrane în timpul conferinţelor şi al întrunirilor. Tavanul transparent conectează vizual sala la grădina de pe acoperiş.
Proiectul mai include instalarea unui sistem fotovoltaic şi a unui sistem de colectare a apelor pluviale, fiind pus accent şi pe maximizarea luminii naturale şi a ventilaţiei naturale.
Cum arată astăzi clădirea Paul-Henri Spaak:
