Publicitatea si urbanismul: un cuplu modern si strategii de convietuire

Panourile publicitare fac parte din estetica orasului. Unii le considera doar o “poluare” vizuala, dar adevarul este ca un oras iluminat de reclame bine facute si gandite pare cosmopolit, dinamic (ganditi-va la Tokyo sau New York si va veti imagina mai degraba luminile noptii decat zgarie-norii in sine). Totul este ca reclama sa fie supusa acelorasi considerente estetice ca orice fatada sau element decorativ stradal.

Advertising-ul nu poate fi separat de viata urbana moderna (vedere din New York, foto: Jose Fuste Raga)

Acolo unde sunt multi oameni, adica in special intr-o metropola, este si public pentru reclama. Acolo unde este reclama, este si comert, iar banii circula. Vanzarea si cumpararea de publicitate reprezinta un punct cheie al vietii moderne: reclama intretine dinamismul si viata urbana, de zi si de noapte, mai bine decat o face orice alta industrie, din simplul motiv ca sub umbrela ei stau toate celelalte industrii.

Dar strada atrage si multe grafitti-uri, mai des mazgaleli decat lucrari de arta, afise lipite peste tot, vandalisme si lightbox-uri lasate in paragina, toate generand un fel de haos, o dezordine inestetica ce dauneaza mediului urban. De la ele, adica de la strada “de criza” a Romaniei de azi, pana la afisajele impresionante, jocurile de lumini sau outdoor-urile cat un zgarie-nori din alte tari pare o distanta extrem de mare.

Este cam acelasi gen de dezechilibru psihologic pe care il creeaza un protest spontan lasat cu pietre de pavaj smulse si aruncate in capul scutierilor. Spre deosebire de efectul creat de un festival in strada sau un flash mob (in care o serie de oameni pot improviza, la fel de spontan, un dans in mijlocul strazii), primele tulbura neplacut, pe cand celelalte genereaza exact efectul contrar: suprind pozitiv, impresioneaza si lasa in urma lor nu distrugere, ci energie si entuziasm.

Asa cum ziceam, unii considera ca toate reclamele sunt un fel de poluare vizuala, dar mai degraba ar trebui sa facem distinctia intre reclama “buna” urbanistic si reclama “proasta”. Pe principiul ca orice rau este unul necesar sau are si partea lui buna, advertising-ul poate fi tratat si dintr-o perspectiva pozitiva: daca tot e sa nu putem trai intr-o societate moderna fara sa avem parte de reclame pe strada, macar sa-i vedem potentialul.

E drept, rolul practic pentru viata comerciala a unui oras este incontestabil, dar iata ca reclamele pot indeplini si functii utilitare la care nu ne-am fi gandit. Cum ar fi de pilda faptul ca isi aduc aportul la complexa structura a iluminatului public, si asta nu pe cheltuiala primariilor, ci a advertiser-ilor.

Sa nu uitam nici de rolul lor estetic. Nu, este vorba despre faptul ca prezinta masini, femei frumoase sau alte obiecte aspirationale care oricum arata bine din simplul motiv ca sunt elaborate cu multa atentie, de catre designeri, graficieni si fotografi cu experienta, echipe intregi de oameni obisnuiti sa lucreze cu imaginea publica. Este vorba si de faptul ca un panou publicitar poate masca ceea ce este urat sau momentan neingrijit. O cladire in constructie produce disconfort, dar un afis alaturat prin care constructorul isi cere scuze si prezinta planul viitoarei cladiri creeaza macar sentimentul ca lucrarile se vor sfarsi repede si creeaza in mintea trecatorilor imaginea aspirationala din viitor, impreuna cu sentimentul ca orasul se dezvolta. Cu siguranta, elimina o serie din frustrarile starnite de santier. In egala masura, si renovarea unei fatade are de castigat daca o reclama foarte mare acopera la exterior schelele si protejeaza lucrarile (castigul fiind si financiar, si estetic).

Indiferent ce parere avem despre publicitatea outdoor, integrarea reclamelor in mediul urban devine, vazuta din acest punct de vedere, o provocare creativa: cum o intelegem si cum o integram in planul urbanistic general astfel incat sa stanjeneasca cat mai putin? Dar cum sa ii folosim valentele pentru a inveseli si energiza viata orasului? Cum o reglementam si, mai presus de toate, cum eliminam ceea ce este dezordonat si urat? Iata o serie de intrebari pentru cei ce se ocupa de imaginea si planificarea orasului. Desigur, pana la a schimba orasul romanesc si a-l aduce la nivelul celor mai sus pomenite este un pas destul de mare, data fiind discrepanta dintre nivelul de trai al nostru si al lor. Si cea de educatie. Si totusi, fie si constientizarea importantei acestui subiect e un punct bun de pornire. In fond, viitorul va fi high tech si pentru noi.