Mecanica populara romaneasca, ingeniozitate si evolutie constructiva
Intr-un weekend nationalist este poate cel mai potrivit moment sa facem o scurta incursiune in istoria locuirii romanesti. Fraza cheie: nu suntem cu nimic mai prejos ca istorie fata de celelate societati. Chiar daca avem tendinta sa ne consideram mereu in urma fata de evolutia tehnologica si constructiva a altora, adevarul este ca Romania e doar la un mic pas distanta de alte popoare. E de ajuns sa ne gandim un pic la trecut ca sa vedem ca tara noastra a beneficiat de-a lungul istoriei de minti luminate, de abilitati constructive dezvoltate, de mestesugari ingeniosi. De la cetatile, drumurile si dacilor a fost un drum lung pana azi, pe care l-am parcurs intr-un ritm ce a avut farmecul lui. Recomandarea acestui weekend: faceti o vizita la Muzeul Taranului Roman din Bucuresti si descoperiti aici o parte dintre mestesugurile si mecanismele din traditia populara romaneasca.
Inca de la primele forme de organizare sociala, oamenii si-au bazat viata si evolutia pe folosirea obiectelor si a mestesugurilor necesare supravietuirii: de la uneltele din lemn, os si piatra pana la mecanisme necesare agriculturii sau construirii de case si dependinte, oamenii au creat o serie de lucruri ingenioase. Mineritul, ocnele de sare, exploatarea energiei vantului sau apelor (care alimenta morile necesare producerii hranei, dar usura si activitatile casnice precum spalarea rufelor) au dat si ele nastere unei serii de inventii nebrevetate vreodata, dar care au reprezentat la vremea lor adevarate evolutii tehnologice.
Mecanica populara a fost pasul necesar pe drumul evolutiei, iar pana recent in istorie, adica pana la descoperirea electricitatii, aceasta a definit viata noastra ca societate indiferent de spatiul geografic in care ne-am aflat.
In ce priveste istoria romaneasca, e de ajuns sa aruncam o privire in vremea dacica, la cetatile fortificate din perioada anterioara cuceririi romane, ca sa ne dam seama ca nu eram deloc un popor inapoiat, cum incearca unele analize „istorice” sa o demonstreze. Schimburile culturale, respectiv imprumutul „tehnologiilor” dintr-un loc in altul, erau inerente inca din perioada tracica si au influentat de fapt intreaga Europa. Iar o retrospectiva obiectiva asupra secolului V ien si asupra scrierilor lui Herodot e suficienta ca sa remarcam ca ne-am aflat de fapt pe un plan destul de central in materie de constructii fortificate, drumuri prin munti, dar si tehnici diverse utilizate in agricultura.
Elenizarea (prin imprumutul limbii grecesti, scrise) si macedonizareaspatiului indo-european, tracic, a fost anterioara romanizarii, la fel de importanta din punct de vedere tehnologic, economic, comercial. Ingineria, cu toata mecanica si geometria deja asimilata in acea perioada de multe popoare, presupunea o rigoare matematica a calculelor si o cunoastere a materialelor de constructie pe care nu le putem desconsidera nici macar astazi.
In ce priveste spatiul romanesc si tot din punct de vedere tehnlogic, constructiv, istoria nu ne defavorizeaza nici in perioada medievala, marcata de aparitia breselelor mestesugaresti., nici in cea interbelica si nici macar in perioada comunista, care, cu toate problemele sale, a incercat macar sa faca trecerea de la o tara „agrar-industriala” la una „industrial-agrara”, sacrificand chiar binele social pentru o dezvoltare industriala si constructiva grandomana (vezi canalul Dunare-Marea Neagra sau Palatul Parlamentului).
Sa revenim totusi la cunostintele traditionale si la mecanica stapanita inca din antichitate de societatea populara romaneasca. Iata o idee care va va face sa va schimbati si mai mult parerea despre ingeniozitatea si notiunile pe care le stapaneau stramosii nostri: faceti o vizita la Muzeul Taranului Roman in acest weekend. Veti gasi aici o colectie de obicete din lemn, mobilier si feronierie care numara aproximativ 8000 de obiecte unice si reprezentative pentru diverse perioade si regiuni istorice romanesti. Lemnul, piatra si fierul au fost preferatele mestesugarilor si constructorilor romani traditionali, care au dezvoltat arta populara, dar si mecanisme ingenioase si sisteme cu roti si parghii ce puteau pune in miscare orice greutate. De asemenea, veti vedea si o serie de detalii constructive ale caselor populare
Iar daca nu aveti timp de vazut fizic obiectele si colectiile de la Muzeul Taranului Roman, faceti-i macar o vizita virtuala.
