Dormitoare: ce mobilier sta la picioarele patului?

Dar chiar trebuie sa ai ceva la picioarele patului? Depinde de stil, ar zice unii. Oricum, piesa de mobilier de la picioarele patului este inspirata de mobilierul de epoca, de aceea, poate fi considerata un element romantic. De fapt, se potriveste si in altfel de decoruri, nu neparat retro sau stil.
Ideea practica pe care o da aceasta piesa de mobilier este ca se obtine spatiu de depozitare (in interior, dar si pe ea). Mai mult, patul poate fi „ancorat” vizual si echilibrat. Picioarele patului pot reprezenta totusi o zona cu trafic intens, asa ca verificati ca lada, masuta sau canapeaua (scunda) sa nu stea in drum.
Mai multe pe Houzz

Reduce alergenii și agenții poluanți din aer
Ventilația rezidențială joacă un rol crucial în îmbunătățirea calității aerului din interior prin filtarea celor mai des întâlniți alergeni: polen, păr de animale, praf. Cele mai moderne unități sunt echipate cu filtre eficiente care opresc particulele microscopice din a pătrunde atât în incintă, cât și în sistemul de ventilație în sine.
Procesul de filtrare reduce semnificativ concentrația de alergeni din aer astfel susținând un mediu interior mai confortabil pentru persoanele care suferă de alergii și probleme respiratorii.
Furnizând un flux de aer în permanentă circulație, ventilația rezidențială elimină iritanții din aerul introdus și introduce aer curat, filtrat din afară. Această circulație oprește acumularea de aer stătut și asigură eliminarea constantă chiar și a alergenilor introduși pe haine.
Prin menținerea unui schimb constant de aer curat și gestionarea atât a temperaturii, cât și a umidității, sistemele HVAC creează un spațiu interior mai rezistent la alergeni, care promovează o mai bună sănătate și confort pe tot parcursul anului.

Controlează nivelul de umiditate
Pe lângă filtrare, sistemele de ventilație rezidențială reglează automat nivelul de umiditate.
Excesul de umiditate din aer poate crea mediul perfect pentru mucegai și igrasie, care pot declanșa probleme respiratorii. Sistemele de ventilație pe bază de recuperare de căldură ajută la gestionarea umidității prin evacuarea aerului umed și introducerea de aer proaspăt, mai uscat, chiar și în baie și bucătărie – încăperi afectate de umezeală și aburi.
Pe de altă parte, umiditatea scăzută poate irita tractul respirator și poate cauza o serie de probleme, inclusiv sângerări nazale sau probleme dermatologice.
Un sistem de ventilație bine întreținut menține un grad optim de umiditate – undeva între 30-50% și creează un mediu care descurajează proliferarea alergenilor.
Existența unor niveluri echilibrate de umiditate setate și ajustate cu ajutorul senzorilor incorporați în sistemul de ventilație rezidențială va crește calitatea aerului din locuința ta și va preveni problemele care apar în cazul unor niveluri prea ridicate sau prea scăzute.

Concluzie: Promovează o atmosferă confortabilă și sănătoasă
O calitate bună a aerului înseamnă mai puțini poluanți, un control mai bun al umidității și un aer mai curat în general - toate acestea contribuind la un somn mai bun, mai puține simptome de alergie și la îmbunătățirea funcțiilor cognitive. Copiii, persoanele în vârstă și cei cu afecțiuni respiratorii beneficiază în mod special de spații interioare ventilate corespunzător.
Investiția în ventilație rezidențială nu înseamnă doar reglarea temperaturii casei, ci și protejarea sănătății și crearea unui mediu de viață mai confortabil. Fie că modernizezi sistemul actual sau pur și simplu înlocuiești filtrele în mod regulat, fiecare pas pe care îl faci îmbunătățește aerul respirat de familia ta.
Dorești o evaluare profesională a sistemului de ventilație al locuinței? Contactează specialistul ATREA pentru a programa o consultație privind posibilitățile ventilației rezidențiale pentru căminul tău.


Figura 1. Podul din Lyndlinch, Anglia
Figura 2. Detaliu din podul Lyndlinch, Anglia
Figura 3. Grosimea stratului de zinc ăsurată cu instrumentar care funcționează pe principii magnetice
Figurile 1, 2 și 3 sunt preluate din documentul CASE STUDY LYDLINCH BRIDGE - BUILT 1942 AND IN GREAT CONDITION prin bunăvoința European General Galvanizers Association (EGGA).
Cu grosimea stratului de zinc de 141.5 μm măsurată în acest studiu, zincarea termică realizată în anul 1942, oferă protecție anticorozivă pentru încă minim 70 de ani.
V.V. Un astfel de studiu de caz este ceea ce se presupune că înseamnă proba timpului, cu atât mai mult cu cât la această performanță s-a ajuns fără costuri de mentenanță pentru protecția anticorozivă a elementelor din oțel. De fapt următoarele argumente pornesc exact din acest punct pentru a da răspunsurile la întrebările:
Cum este posibil și de ce se întâmplă așa?
H.V. Zincarea termică presupune scufundarea oțelului în zinc topit, determinând difuzia acestuia în structura metalului de bază la o temperatură de 450 °C. Acest proces asigură o protecție anticorozivă extrem de durabilă, datorită formării unei legături metalurgice între fier și zinc. Stratul rezultat include o suprafață exterioară de zinc pur, moale, și un strat interior cu o duritate mai mare decât cea a oțelului de bază, situat exact la zona de contact dintre cele două metale (figura 4).
Pe lângă mecanismele metalurgice, intervin și cele electrochimice. Fiind mai electronegativ decât fierul, zincul se oxidează primul, oferind așa-numita protecție anticorozivă prin sacrificiu. Astfel, chiar și zonele neacoperite aflate în apropierea stratului de zinc rămân protejate de coroziune.