Condensul: de ce apare și cum îl poți evita
În sens larg, condensarea este procesul de trecere din stare gazoasă în stare lichidă a unei substanțe. Ceea ce numim în mod uzual “condens”, este apa ce se formează pe diferite suprafețe mai reci atunci când peste acestea trece aer încărcat cu un anumit nivel de vapori.
În interiorul locuințelor, condensul se formează pe suprafețele mai reci din cameră, mai întâi pe geamuri – acestea răcindu-se cel mai repede când afară se face frig – apoi pe pereții exteriori, precum și în orice altă zonă în care există o temperatură mai scăzută.
În cele ce urmează îți explicăm care sunt cauzele care generează condens, unde se formează și cum poți evita apariția acestuia.
Ce este condensul
Umiditatea este omniprezentă în aer sub formă de vaporii de apă invizibili. Un exemplu tipic este norul de abur care se ridică dintr-un vas cu apă pus pe foc, care dispare rapid, absorbit în atmosfera din casă. Concentrația vaporilor este măsurată sub formă de umiditate relativă a aerului și variază între două limite: complet uscat, cu o umiditate relativă de 0% și saturat cu un nivel al umidității de 100%.
Dacă umiditatea de 100% se poate atinge relativ ușor, umiditatea de 0% poate fi obținută doar în condiții de laborator. Cea mai scăzută umiditate relativă din lume – de doar 0.36% - a fost înregistrată în anul 2017, in Iran, la o temperatură a aerului de 46.5°C. Menționam acest fenomen extrem pentru a înțelege ca umiditatea din aer este ceva absolut normal și de altfel necesar.
Oamenii se simt confortabil la o umiditate relativă între 40 și 70%. Sub 40% apar efectele neplăcute ale aerului prea uscat, pe care le simțim sub forma unei senzații neplăcute la nivelul ochilor și al mucoasei nasului, iar la peste 70% ne supraîncălzim, pentru că organismul nu se poate răci într-un mediu cu aer foarte umed. Mai mult, dacă în interiorul locuinței umiditatea este peste 60%, se formează condițiile propice pentru apariția condensului și a mucegaiului. Cu cât temperatura este mai scăzută, cu atât condensul se formează la un nivel de umditate mai scăzut.
Fenomenul de condens se produce când este atins ceea ce se numește „punct de rouă”, respectiv temperatura la care aerul nu mai poate susține vaporii sub formă de apă, iar aceștia se transforma din gaz în lichid (picături de conens).
Temperatura punctului de rouă – la care se formează condensul – scade pe măsură ce scade temperatura din cameră sau pe măsură ce crește nivelul de umiditate din aer.
Aerul cald poate „absorbi” o cantitate mai mare de vapori, astfel la 30 de grade Celsius, un metru cub de aer preia 27,82 grame de apă, iar la 5 grade Celsius, același volum de aer poate absorbi doar 7,82 grame. Astfel, un mediu cald va acumula o cantitate mai mare de vapori, iar când aerul se răcește, aerul define “insuficient” asemenea unui burete care se strange și elimină picături de apă.
De ce apare condensul în casă
Condensul se formează în două moduri: fie aerul umed este răcit – prin contact cu suprafețele reci sau prin scădere temperaturii din cameră - până la punctul de rouă, fie atinge nivelul maxim de saturație și nu mai poate reține vaporii de apă – prin evacuarea în aer a unui nivel mare de vapori – fierberea apei, gătitul, uscatul rufelor în casă sau dușul. Contactul vaporilor de apă din interior cu suprafețele mai reci generează formarea particulelor de apă.
Așa cum spuneam, există zone predilecte pentru apariția condensului în casă: ferestre, pereți exteriori, zone acoperite cu gresie sau faianță, care preiau mai greu sau deloc căldura din interior, iar apariția condensului este favorizată de apariția acestor “zone reci” care de obicei se formează datoriă diferențelor de temperatură dintre interior și exterior, chiar și în condițiile unei umidități relative scăzute.
În cazul în care te gândești că tu nu usuci rufe în casă, nu fierbi oale de apă pe aragaz și totuși ai condens pe ferestre, ei bine, trebuie să știi că sursele de umiditate într-o locuință sunt mult mai diverse.
În primul rând, orice persoana emană umditate și deloc într-o cantitate neglijabilă. O familie compusă din trei-patru membri generează, doar prin respirație și transpirație, circa 10-12 litri de vapori, în fiecare zi. Ai și un animal de casă? Ai plante pe care le uzi frecvent sau un acvariu? Iată câteva din sursele de umiditate pe care le ignori ușor.
La acestea se adaugă aburul din baie și bucătărie care nu este evacuat fără o ventilare activă, eficientă, umiditatea din rufele puse la uscat, apa folosită pentru ștergerea dușumelei sau unele sisteme de încălzire cu incandescență și așa mai departe.
În plus, umiditatea se omogenizează în casă asemenea căldurii. Vaporii de apă migrează ușor din zonele cu umiditate mai ridicată în zonele cu umiditate mai scăzută, adică dispre baie spre dormitor sau dnspre bucătărie spre balcon.
Faci cald în casă? Asta nu înseamnă că a fost eliminată umiditatea ci doar a crescut capacitatea aerului de a înmagazina umiditate – de aceea scade Umiditatea Relativă măsurată și aerul este perceput a fi mai uscat Insă când acest aer ajunge apraape de suprafețe reci, umiditatea existentă se transformă rapid în condens.
Este important de spus că izolarea termică a locuințelor moderne este unul dintre factorii care facilitează apariția condensului. Deși aduce mari beneficii în ceea ce privește consumul de energie, reduce complet orice schimb de aer, iar microclimatul interior generează creșterea umidității și implicit apariția condensului.
Condensul poate să fie o problemă majoră în primul sezon rece al caselor și apartamentelor noi și asta pentru că orice material de construcție înseamnă ceva amestecat cu apă, iar până în momentul în care aceasta este complet eliminată, va produce vapori.
Efectele condensului
Un mediu umed saturat cu vapori de apă nu favorizează doar apariția condensului, ci este și unul propice pentru dezvoltarea mucegaiurilor și proliferarea acarienilor.
Mucegaiurile sunt toxice, afectează sănătatea și sunt un factor favorizant pentru apariția unor afecțiuni pulmonare de tipul rinitelor, bronșitelor și le agravează pe cele preexistente (astmul, de exemplu), dar sunt și sursa unui miros neplăcut în casă, la care se adaugă sentimentul de umezeală și diminuarea confortului termic, tocmai pentru că aerul încărcat cu vapori se încălzește greu și foarte greu.
Și mai grav este că, după ce s-a format, mucegaiul este foarte greu de îndepărtat complet, iar ciupercile reapar imediat ce nivelul de umiditate din interior crește.
Formarea picăturilor de apă pe ferestre, pe suprafața pereților reci sau a celor decorați cu gresie este inestetică și dăunătoare, iar persistența acestei probleme duce la deteriorarea suprafețelor și a mobilierului. Țesăturile au capacitatea de a absorbi vapori, astfel că vor avea un aspect jilav, rece și neplăcut, indiferent de valoarea temperaturii din casă.
Cum eviți formarea condensului
Cea mai eficientă soluție o reprezintă controlul nivelului de umiditate prin utilizarea unui dezumidificator casnic. (Vorbim aici de dezumidificatoarele electrice și nu de cele absorbante cu o capacitate extrem de mică dedezumidificare). Consumul de energie al acestora este mic (mai puțin decât o hotă și un ventilator pentru baie), și foarte ușor de manevrat. Acestea funcționează prin condensare, folosind principiul punctului de rouă. În general, nu au nevoie de o monitorizare permanentă, majoritatea modelelelor având capacitatea de a porni automat în funcție de nivelul de umiditate din încăperea în care sunt amplasate, dacă sunt dotate cu higrostat. Dezumidificatoarele moderne au o serie întreagă de funcții de siguranță, precum oprirea automată atunci când rezervorul este plin sau blocara panoului de control prin funcția Child Lock pentru a preveni utilizarea accidentală.
O serie întreagă de modele sunt dotate și cu filtre performante obținând astfel un dublu efect – de dezumidificare și de curățarea a aerului de microparticulele poluante.
În absența unui dezumidificator, ai avea nevoie de ventilatoare montate în baie pentru a absorbi și elimina aerul, o hotă în bucătărie, de putere mare și ar trebui să deschizi frecvent ferestrele, indiferent de condițiile meteo de afară pentru a ventila casa – lucru oricum ineficient atunci când și afară aerul are o umiditate foarte ridicată. Deschiderea ferestrelor când utilizezi sisteme de încălzire este un procedeu numit „ sinucidere termică”, care se transformă în costuri usturătoare la facturile de energie. Și, ca să ai imaginea completă, ar trebui să investești într-un uscător de rufe ca să elimini această problemă în sezonul rece, funcție pe care o poate prelua facil un dezumidificator.
Cum alegi un dezumidificator casnic
Principalul criteriu de alegere al unui dezumidificator casnic este cel al suprafeței. Pentru fiecare dezumidificator casnic poți găsi o suprafață recomandată – de la 5-8 mp până la aparatele mai mari pentru 150-200mp. Atenție: recomandările sunt făcute, în general, pentru încăperi cu o înălțime de 2.6m, comună în general spațiilor de locuit. Există, evident și dezumidificatoare mai mari, dar le putem trece în categoria dezumidificatoarelor profesionale, destinate spațiilor foarte mari – biblioteci, săli de așteptare, depozitare sau cu condiții speciale de umiditate și tempratura – subsoluri, crame, beciuri, șantiere.
Un alt criteriu de alegere îl reprezită funcțiile suplimentare. Poți alege un dezumidificator 2 in 1 – cu funcție de purificare sau un model Smart pe care să îl conectezi la telefonul mobil. Poate preferi un design sobru sau unul mai deosebit ori cauți un dezuidificator colorat care să schimbe cu totul atmosfera din casa.
Iată câteva exemple de dezumidificatoare casnice pe care le poti comanda din magazinul nostru online.
Dezumidificator AlecoAir D10 Junior
Este un model de dezumidificator care îți va permite să usuci rufe în casă, fără ca acestea să-ți producă umezeală și condens. Are capacitatea de a controla continuu nivelul vaporilor din aer, astfel încât umiditatea relativă să nu depășească sau să scadă sub valorile setate. În plus, are un filtru de Carbon Activ care poate absorbi diferite tipuri de substanțe dăunătoare precum virusuri, praf, compuși organici volatili, substanțe chimice.
Dezumidificator si purificator AlecoAir D23 CLASSY
Acest aparat este 2 în 1, având dublă funcție de purificare și dezumidificare. Are un prefiltru antibacterian și permite montarea suplimentară a unui filtru 2 în 1, HEPA și Carbon Activ, care pot reține eficient peste 95% dintre microparticulele poluante din aer. Are funcție de ionizare care contribuie la captarea particulelor nocive din aer, acestea putând fi aspirate și eliminate mai ușor, concomitent cu menținerea unui nivel ideal de umiditate relativă.
Pentru ca dezumidificatoarele să te scape eficient de condens, capacitatea acestora trebuie să fie proporțională cu suprafața încăperilor în care sunt amplasate, iar setarea lor să se facă în mod corect. Este la fel de importantă curățarea lor periodică (filtrele sunt detașabile) sau golirea vasului de acumulare a apei și igienizarea acestuia.
Ce trebuie să reții
Umiditatea este omniprezentă în aer. Nivelul de umiditate se măsoară sub formă de Umiditate Relativă cu ajutorul aparatelor specifice – termohigrometre
Condensul apare atunci când sunt create diferențe de temperatură între aerul din încăpere și suprafețele din încăpere, respectiv atunci când apar suprafetele reci, în special ferestre și pereți exteriori.
Un nivel mai mare de umiditate crește probabilitate de apariție a condensului chiar și la diferențe mai mici între temperatura aerul din cameră și a suprafețelor reci
Condensul favorizează apariția mucegaiului și igrasiei, dăunătoare sănătății. De asemenea, condensul poate afecta rezistenta materialelor.
Umiditatea ridicată și implicit aparitia condensului se poate controla cu ajutorul unui dezumidificator casnic
Sursa foto: AlecoAir, Shutterstock
