Școala de arhitectură te pregătește pentru multe roluri | arh. Florin Cobuz @ Oameni în spațiu | VIDEO INTERVIU

Această ediție vă este oferită cu drag de GEPLAST.

A fondat biroul de proiectare Punkt Studio, studioul de imprimare pentru studenți și arhitecți The Plot, compania de vizualizare 3D de arhitectură Tegmark și NOD Makerspace, spațiul de co-working și creativitate devenit cuib de designeri, artiști, ingineri și inventatori. S-a implicat în numeroase inițiative educative sau comunitare, cum este, de pildă, proiectul Dâmbovița Delivery, menit să reînvie spații și să redea râul orașului și oamenilor.

Ne bucurăm în  mod special să-l avem invitat în deschiderea celui de-al treilea sezon al podcast-ului Oameni în spațiu, într-o discuție care demonstrează că arhitectura este o disciplină formatoare care produce nu numai clădiri, cât mai ales locuri de întâlnire a oamenilor, și oferă nu doar adăposturi, ci medii de interacțiune, de comunicare și coeziune.

Iată câteva dintre ideile principale ale discuției:

Dâmbovița delivery e un eveniment manifest în care Asociația NOD Makerspace se implică de peste 5 ani, împreună cu Asociația Ivan Patzaichin. Este un eveniment care încearcă să atragă atenția asupra unui loc din București care este total neutilizat, și anume râul Dâmbovița. Prin acest eveniment încercăm să arătăm publicului ce se poate face pe Dâmbovița. Oamenii nu că luciul de apă este un spațiu public: poți să pui un caiac și să te dai liniștit pe apă. Prin aceste evenimente, noi (Asociația NOD Makerspace – n.r.) facem și niște intervenții în spațiul public, adică luăm niște spații care sunt neutilizate, și anume fostele pontoane construite de Ceaușescu pentru a face navigabil râul Dâmbovița, pontoane care sunt abandonate de 30 și ceva de ani, iar noi le dăm o nouă față și le facem accesibile oamenilor.

Apa este un fel de plămân al orașului, iar râul Dâmbovița, care traversează râul Dâmbovița, este o axă foarte importantă a orașului care este, altfel, sufocat de trafic.

În cadrul ediției 2025 a Dâmbovița Delivery, vor fi activate patru din cele șase vechi pontoanede beton, iar cel de la Timpuri Noi va fi cumva special. În parteneriat cu Apele Române, canalul va fi utilizat pentru antrenamente de către cei care se pregătesc pentru competiți. Momentan, aceștia se antrenează pe placul IOR, dar se vor muta pe Dâmbovița.

Eu am terminat arhitectura dar, după criza din 2008, care la noi s-a simțit prin 2010, preocupările mele au luat-o în altă direcție, conexă arhitecturii. Am început să ne plimbăm foarte mult prin lume și ne-am dat seama ce vrem să facem în viață, dincolo de proiectarea de arhitectură, și anume să ne implicăm mai mult în comunități și în viața orașului. În urma acestei decizii, s-au născut o serie de proiecte antreprenoriale, printre care și NOD Makerspace.

La un moment dat, în 2011, am încercat să închiriem un apartament foarte mare în centrul Bucureștiului și agentul ne-a zis că mai are unul similar, cu un etaj mai jos. Le-am luat pe amândouă, iar la câteva săptămâni după ajunsesem să plătim chirie 50 de oameni la unul dintre apartamente. Astfel, am făcut un spațiu de coworking înainte să existe conceptul de coworking în București, în România. Era un bloc de apartamente cunoscut sub numele de Casa Lupu, cu câte un apartament pe etaj: la un etaj locuiam noi, la celălalt plăteau chirie 50 de oameni.

Un makerspace este un loc unde, cu ajutorul unor scule pe care noi le punem la dispoziție, oamenii creativi pot să creeze, punându-și în practică pasiunile sau făcând un business. Povestea lansării NOD Makerspace este un exemplu de cum să faci un business fără să ai vrei finanțare. Am format o comunitate foarte mare de oameni cu multe competențe – nu eram numai arhitecți și designeri, ci și din alte industrii – și astfel am reușit să fim convingători și să cooptăm multe companii în ceea ce primul makerspace din România, apoi prima bibliotecă de materiale din Europa de Sud-Est, primul accerator pentru makeri din Europa. Am încercat să facem niște proiecte în premieră în România, iar companiile au vrut să ne fie alături.

La un moment dat, când comunitatea NOD crescuse, erau mulți designeri și arhitecți și cam toți stăteau cu mostre de materiale prin birouri. Și atunci am zis: nu mai bine facem un raft, să le ținem toți la comun? Și așa a apărut biblioteca de materiale, acel spațiu în care poți să pui mâna, să atingi materialele, pentru că aceasta este întotdeauna problema noastră ca arhitecți, cum comparăm și materialele cu care lucrăm.