Betonul care se repară singur în 24 de ore (Video)
Prin adăugarea în compoziţia sa a unei enzime pe care o găsim în sângele uman, betonul capătă "superputerea" de a se regenera.
Este cunoscut faptul că betonul, materialul creat de om cel mai des întâlnit în jurul nostru, are o amprentă de carbon uriaşă, fiind responsabil pentru aproximativ opt la sută din emisiile de gaze cu efect de seră la nivel global. Acesta este motivul pentru care vedem în ultimii ani tot mai multe eforturi în vederea reducerii impactului materialului din care este construită lumea asupra mediului.
Una dintre cele mai recente inovaţii în această direcţie vine din laboratoarele Institutului Politehnic Worcester (WPI) din SUA. Cercetătorii de aici au dezvoltat un tip de beton care îşi repară singur fisurile şi care este în acelaşi timp de patru ori mai durabil decât betonul obişnuit. Procesul de "vindecare" implică utilizarea unei enzime pe care o găsim în sângele uman, numită anhidrază carbonică, care se găseşte în celulele roşii şi care transferă rapid CO2 din celule în vasele de sânge.
Adaugată în compoziţia betonului, atunci când se formează o fisură în material interacţionează cu CO2 din atmosferă pentru a crea cristale de carbonat de calciu ce vor umple fisurile de mici dimensiuni în 24 de ore, înainte ca acestea să genereze probleme structurale.
"Betonul este omniprezent la nivel global. Dacă micile crăpături se repară automat imediat ce apar, atunci ele nu se vor transforma în probleme mai mari care să facă necesară repararea sau înlocuirea. Sună SF, dar este o soluţie reală la o problemă semnificativă din industria construcţiilor", spune Nima Rahbar, autorul principal al studiului, care a lucrat la această tehnologie timp de cinci ani.
Potrivit cercetătorului, în cazul betonului tradiţional poate fi aplicată pentru repararea fisurilor o soluţie care conţine enzima, apă şi calciu, care, în contact cu CO2, va genera acelaşi proces.
Conceptul de beton care se repară singur nu este unul nou. Anterior, oamenii de ştiinţă au propus utilizarea bacteriilor în acest scop, însă procesul este unul mai lent în acest caz, iar costurile sunt mai ridicate, precizează Rahbar.
Tot ca parte a eforturilor de a crea materiale de construcţie mai sustenabile, oamenii de ştiinţă suedezi lucrează, după cum am aflat recent, la un tip de acumulatori pe bază de beton, care, pe lângă stocarea surplusului de energie din surse regenerabile, pot avea şi rolul de componente structurale pentru clădiri.
Citeşte mai mult despre beton:
- Un beton mai bun: Reinventarea materialului din care este făcută lumea
- Ce trebuie să știi despre beton, aditivi, mortar
