Iţi place aceasta stire? Recomand-o prietenilor:
Abonează-te la SpaţiulConstruit sau conectează-te prin Facebook pentru a primi periodic articole similare.

Betonul care "mănâncă" smog

O echipa de ingineri a creat un material pe baza de dioxid de titan si de grafen care poate purifica aerul mult mai bine decat ale metode testate pana acum. Acesta poate fi aplicat pe cladiri si chiar pe suprafata strazilor, transformand arhitectura si infrastructura oraselor in adevarate "devoratoare" de smog.
Betonul care "mănâncă" smog

Pe langa dioxidul de carbon, poluarea atmosferica cu efecte nocive asupra sanatatii omului este generata de substante ca oxizii de azot si compusii organici volatili emisi de gazele de esapament si de procesele industriale.

 

Oamenii de stiinta au experimentat de-al lungul ultimilor ani cu nanoparticule de dioxid de titan intr-un efort menit sa curete acest tip de poluare. Dioxidul de titan functioneaza ca un fotocatalizator, ceea ce inseamna ca, in prezenta luminii, neutralizeaza substantele poluante din aer si chiar din apa. In experimentele anterioare, suprafetele tratate cu aceasta substanta au transformat oxizii de azot in azotat inofensiv cu o eficienta de pana la 45%. Acum, inginerii au reusit sa creasca aceasta eficienta pana la 70%. Secretul lor? Introducerea grafenului in ecuatie, noteaza New Atlas.

 

Materialul creat de ei poate fi aplicat pe diverse suprafete, cum sunt strazile, trotuarele si fatadele cladirilor, care vor purifica astfel pasiv aerul ambiant. Pentru a functiona, nu are nevoie decat de lumina soarelui, iar vantul si ploaia vor curata azotatul care rezulta in urma procesului de purificare.

 

In cadrul testelor, cercetatorii au creat cateva panouri fotocatalizatoare care au reusit sa descompuna substante cu o structura moleculara similara cu cea a compusilor volatili organici si oxizi de azot cu o eficienta superioara comparativ cu catalizatorii doar pe baza de dioxid de titan.

 

"Prin combinarea grafenului cu dioxidul de titan am obtinut rezultate excelente in forma de pudra. Aceasta poate fi aplicata pe diferite materiale, betonul fiind un bun exemplu ca urmare a utilizarii lui la scara larga, ajuntandu-ne sa obtinem un mediu mai sanatos", spune Marco Goisis, cercetator in cadrul Italcementi, una dintre companiile implicate in studiu, alaturi de Graphene Flagship, CNR, NEST, Universitatea din Bologna, Politecnico di Milano, Institutul Tehnologic Israelian, Universitatea de Tehnologie Eindhoven si Universitatea Cambridge.

 

Tehnologia nu se afla inca in stadiul in care poate fi comercializata, un obstacol fiind faptul ca grafenul este deocamdata dificil de produs in masa, dar o multime de cercetatori lucreaza in prezent la aceasta problema.

 

C.S.

Ai o întrebare despre acest subiect? Scrie-o aici!

user
Ataseaza fisiere
(Foto, video sau PDF. Maxim 1600x1600 pixeli @ 50 MB)
Anunță-mă când răspunde cineva
Lucru în România