Iţi place aceasta stire? Recomand-o prietenilor:
Abonează-te la SpaţiulConstruit sau conectează-te prin Facebook pentru a primi periodic articole similare.

Termoizolaţia din floricele de porumb

Polistiren, vată minerală sau… floricele de porumb?

Termoizolaţia din floricele de porumb
Universitatea din Göttingen

Un grup de cercetători germani a găsit o modalitate de a transforma pop-cornul într-un material care poate fi folosit pentru izolarea termică a clădirilor.

Clădirile generează aproape 40 la sută din emisiile globale anuale de CO2, atât prin consumul de energie pentru încălzire şi răcire, cât şi prin materialele din care sunt construite.

În acelaşi timp, o termoizolaţie eficientă reduce costurile cu încălzirea şi răcirea clădilor, însă majoritatea opţiunilor existenţe în prezent sunt obţinute din petrol sau pe bază de fibre minerale, poluând atât în timpul fabricării lor, cât şi după ce clădirea la care au fost folosite este demolată, deoarece rareori sunt reciclate.

Noul tip de izolaţie dezvoltat de cercetătorii de la Universitatea din Göttingen ar putea rezolva ambele probleme. Panourile din granule de floricele de porumb izolează termic, fiind în acelaşi timp rezistente la foc şi la apă. Procesul de producţie este bazat pe cel întâlnit în industria materialelor plastice, iar panourile pot fi fabricate la scară industrială fără costuri mari, explică Alireza Kharazipour, profesor de micologie tehnică.

În 2008, pe când se afla într-un cinematograf, Kharazipour a observat asemănarea dintre pop-corn şi polistiren, un material omniprezent, cu o serie de efecte nocive pentru mediu şi pentru om.

În 2019, Kharazipour şi echipa sa au prezentat un tip de ambalaj pe bază de granule de floricele de porumb, numit Abocorn.

 

Termoizolaţia din floricele de porumb

Cercetătorii au acum în vizor industria termoizolaţiilor şi chiar au încheiat un acord cu producătorul german Bachl Group pentru utilizarea comercială a procesului dezvoltat de ei.

Mediul construit se va extinde în următorii 40 de ani cu 230 de mii de miliarde de metri pătraţi. Cu alte cuvinte, în fiecare săptămână vor apărea în peisaj construcţii cu o suprafaţă cumulată echivalentă cu cea a Parisului.

Prin urmare, orice inovaţie care are potenţialul de a reduce impactul negativ al clădilor asupra mediului este binevenită.

O altă idee din acest registru vizează alterarea reţetei cimentului, unul dintre cele mai utilizate materiale din lume şi în acelaşi timp responsabil pentru aproximativ opt la sută din emisiile globale de CO2, astfel încât aceste emisii să fie puternic reduse: Cercetătorii au creat un nou tip de ciment, care ar putea rezolva marele său neajuns

Cu o altă abordare vin cercetătorii de la Universitătea Purdue din SUA, care au creat o vopsea atât de albă încât, aplicată pe exteriorul clădirilor, ar putea reduce sau chiar elimina nevoia de aer condiţionat: Lumea în alb: Vopseaua care poate elimina nevoia de aer condiţionat

Ai o întrebare despre acest subiect? Scrie-o aici!

user
Ataseaza fisiere
(Foto, video sau PDF. Maxim 1600x1600 pixeli @ 50 MB)
Anunță-mă când răspunde cineva