România zincată
Din dialogurile apropiate pe care le avem cu profesiile conectate la subiectul protecție anticorozivă, respectiv arhitecți, proiectanți, antreprenori, beneficiari administrații lcale, județene și de stat, beneficiari agenți economici și personae fizice, am înșeles necesitatea de a aduce publicului argumentul statistic al cifrelor.
Argumentul accesului la informații tehnice și economice.
Lipsa de informare este principalul motiv pentru care în România se zinchează sub 2% din totalul confecțiilor metalice care se realizează. De menționat că în țările dezvoltate procentul depășește constant 10%.
Observație:
Primul pas al unui proiect este întotdeauna stabilirea mediului de corozivitate în care se vor poziționa componentele proiectului! Al doilea pas este stabilirea duratei de viață a respectivei investiții!
Argumentul economic și de securitatea muncii.
Zincarea termică este singura metodă de protecție anticorozivă care din punct de vedere al costului și duratei de viață fără mentenanță este total predictibilă și se raportează la perioade de viață de de peste 50 de ani. Elimină costurile de întreținere, costurile cu opririle de trafic sau operaționale și riscurile de accidente.
Costul initial al zincării termice conform SR EN ISO 1461:2022 este comparabil cu costul vopsirii conform SR EN ISO 12944:2018 și de cele mai multe ori costul inițial al zincării termice reprezintă costul pentru toată perioada de viață a produsului.
Mediul de corozivitate
Mediul de corozivitate C3 caracterizează mediile urbane și industriale. Poate fi considerat ca referință pentru investițiile din orașele României.
20226 µg//an din masa oțelului ceea ce este echivalentul a 202.26 g/ din masa otelului, respectiv 25 de µ/an. Pentru mediul de corozivitate C3 conform SR EN ISO 1461:2022 cu între 0,7-2 µ de zinc/an, zincarea termică protejeaza pierderea a 25 µ de oțel/an
În exemplul dat pentru București datele s-au preluat de la Stația Aurel Vlaicu, iar rezultatele indică un grad de corozivitate corespondent categoriei C3.
Pierderile de oțel/an in acest caz sunt de 202.26 g/din masa materialului sau 25 de µ/an de otel
După interogarea a peste 20 de orașe din România, concluzia este că mediul de corozivitate C3 domină mediul urban al țării.
Posibile consecințe ale protecției anticorozive necorespunzătoare
Exemplu de element de balustradă care nu își mai îndeplinește funcțiile datorită coroziunii.
Exemplu de stâlp căzut datorită coroziunii la bază
Exemplu de investiție sustenabilă, protejată anticoroziv prin zincare termică.
Exemplu de infrastructură rutieră sustenabilă, protejată anticoroziv prin zincare termică
Exemplu de amenajare urbană estetică și sustenabilă. Elemente din oțel protejat anticoroziv prin zincare termică
Concluzie:
Pentru mediul de corozivitate C3 (cel mai frecvent pentru investițiile din România), cu un consum de între 0,7 µm și 2 µm de zinc/an, zincarea termică protejează între 25 și 50 de microni de oțel/an!
Zincarea oferă predictibilitate, sustenabilitate și circularitate.
Investițiile astfel protejate acoperă optim cerințele modern ale BIM (Building Information Modeling).
