Proiectul casei "HOJO" cu inspiratie nipona a celor de la Architecto

Cuvantul "Hojo" in limba japoneza a fost initial folosit pentru a descrie un spatiu care se extinde pe o distanta de 1jo cu 1jo (1jo = aproximativ 3m) iar mai tarziu acest cuvant a inceput sa faca referire la cladiri cu dimensiuni apropiate respectivei unitati "jo" de masura. In stilul arhitecturii traditionale japoneze aceasta unitate de masura a ajuns sa genereze spatii precum camerele de ceremonie a ceaiului si a spatiilor "sho-in", iar mai tarziu a fost preluat in viata de zi cu zi a calugarilor budisti regasindu-se in arhitectura gradinilor. Aceasta locuinta incearca sa rezolve si sa reorganizeze spatiul traditional "Hojo" astfel incat sa faca fata provocarilor urbane actuale.

Situl este inconjurat de casele invecinate si un perete calcan, care da senzatia de introvertire lasand sa se vada doar plantele de la inaltimi diferite. Intr-un astfel de spatiu semi inchis, arhitectii au inserat un volum semitransparent in incercarea de a delimita vag un spatiu care sa reaminteasca cu o rama, un cadru. Sau gandit ca acest spatiu va fi in acelasi timp si expansiv dar si intim.

Metoda de redare a distantelor in amenajarile traditionale exterioare ale gradinilor este denumita "Shakkei", care in traducere libera inseamna a imprumuta din peisajul din plan indepartat pentru a le combina cu elementele gradinii din apropierea casei. Frecvent aceste doua dimensiuni ale peisajului sunt despartite printr-un perete, acesta actionand ca o baza pentru peisajul din fundal creand impresia de apropiere.

Panoul acestui "HOJO" produce acelasi efect cu cel al peretelui din gradinile traditionale japoneze. In acest fel particularitatea casei "HOJO" este data de structura interioara alcatuita din forme paralelipipedice, multitudinea de straturi si elevatii, largiri si ingustari ale spatiilor si mai ales de spectacolul luminii catre trebuie sa strabata aceste elemente.

Mai multe informatii gasiti pe www.worldarchitecturenews.com