Peste 300 de arhitecti si stakeholderi din educatie la Building Education 2016

Spatiile in care se petrec actele educationale sunt fara indoiala foarte importante pentru calitatea proceselor de formare si educare, dar cea mai importanta conditie este cea a existentei unei viziuni adecvate si a oamenilor care sa o aplice consecvent. Educatia, la orice nivel, nu este un act care priveste doar individul si nu se limiteaza la sala de clasa si la timpul petrecut in aceasta. In lume, constructiile pentru educatie sunt importante pentru comunitatile in care sunt amplasate si pe care le deservesc. Multe dintre ele adapostesc activitati deschise catre aceste comunitati, iar cele mai noi formule incurajeaza integrarea in localitati si anturarea cu spatii publice care favorizeaza intalnirea, comunicarea, inspiratia si creativitatea. Multe dintre scolile cele mai bine configurate spatial sunt realizate in alte tari in urma unor concursuri de arhitectura. Colaborarea dintre directorii scolilor si arhitectii care lucreaza pentru acestea este fundamentala pentru realizarea unor spatii si ambiante cu adevarat favorabile educatiei performante. Exista locuri in lume unde arhitectii sunt formati in facultati pentru a raspunde provocarilor viitorului, pentru a rezolva conflictele din orase si a adopta roluri noi in configurarea spatiilor.

De la elevii de azi se asteapta schimbarea lumii de maine si este total inacceptabil sa continuam educatia in formulele actuale. De aceea e nevoie de mult mai mult decat doar de spatii sigure si igienice. Pentru Romania, situatia relevata de cei implicati in educatie dar si in reabilitarea si realizarea de constructii, este dificila din cauza abordarilor legale si a practicilor instaurate. Cladirile scolare sunt doar reparate si nu reabilitate profund. Lucrarile se fac fara arhitecti, camufland totul sub titlul de refacere, reparatie, reconditionare sau aducere la starea initiala. Conditiile esentiale pentru confort, calitatea aerului, a luminii si acustica din scoli nu fac parte din lucrarile uzuale de intretinere care se realizeaza la noi. Nici strategia guvernamentala nu are in vedere realizarea de constructii la standarde contemporane, fiind concentrata doar pe indeplinirea conditiilor minime, dar total insuficiente pentru o educatie buna. Banii, evident insuficienti pentru a realiza calitate generalizata in timp scurt, sunt disipati fara a genera modele si constructii contemporane care sa beneficieze de stadiul cunoasterii din prezent. Se economiseste neplatind gandirea care ar putea aduce atat calitate cat si economii reale pe termen indelungat. Cei care sunt responsabili de starea spatiilor sunt in Romania altii decat cei care fac educatia si ar trebui sa aiba un cuvant important de spus pentru conditiile in care lucreaza. Situatiile fericite sunt exceptii si provin in general din mediul privat, in care principii si bune practici internationale sunt preluate si implementate de cele mai multe ori cu profesori romani. Proiectele care ies din tiparele care considera spatiile pentru educatie doar o infrastructura necesar a fi nepericuloasa in caz de seism sau incendiu sunt extrem de rare si se datoreaza interactiunii si implicarii unor oameni deosebiti. Acestia sunt conducatori de institutii si arhitecti, care au reusit sa depaseasca incremenirea sistemului.

Au participat inspectori scolari, profesori si conducatori de scoli publice si private, conducatori ai institutiilor de invatamant superior de arhitectura, arhitecti si activisti din domeniul educatiei. Posturi de radio si televiziunea publica au colaborat la eveniment. Presedintia Romaniei a fost reprezentata prin consilierul pentru educatie. Marele absent de la aceasta dezbatere initiata si sustinuta integral de mediul privat si profesional a fost ministerul de resort, sau mai precis ministerele, pentru ca, asa cum mentionam inainte, in Romania educatia si constructiile pentru aceasta nu fac parte din aceeasi strategie. Mesajul Ordinului Arhitectilor din Romania este ferm si explicit. Nu mai putem avea educatie in spatii realizate sau mentinute in stare de minima siguranta folosind practicile criteriului pretului cel mai mic. Solicitam guvernului sa dialogheze imediat cu reprezentantii educatiei la toate nivelurile si cu profesionistii din arhitectura si construire pentru a defini strategii si politici, metode si proceduri care sa comute educatia si prin definirea si calitatea spatiilor de care aceasta are nevoie in Romania, pe o cu totul alta directie, semnalata si prin contributiile Forumului pentru spatiul educational. Tuturor celor care si-au adus aportul si celor care o vor face in continuare, multumiri” - Chairman arh. Serban Tiganas, Presedintele Ordinului Arhitectilor din Romania