Orașul care fuge cu oameni și clădiri cu tot din calea minei ce stă să-l înghită

Motivul pentru care cei 18.000 de oameni care locuiesc in prezent aici, deasupra cercului polar arctic, se vad nevoiti sa se mute vreo trei kilometri mai incolo sunt tot oamenii. Mai precis, ca urmare a exploatarii intense, de-a lungul a sute de ani, a minereurilor de fier care i-au dat viata orasului - minerii au sapat in unele ocazii si la doi kilometri adancime -, structura cladirilor a inceput sa slabeasca, in timp ce o falie imensa se apropie amenintator de oras cu fiecare an care trece.

Expertii estimeaza ca pana la sfarsitul secolului, Kiruna se va prabusi complet in interiorul minei.

Situatia este cunoscuta de ani buni. In 2004, compania miniera de stat Luossavaara-Kiirunavaara, care exploateaza mina, de altfel cea mai mare mina de fier din lume, a incheiat o intelegere cu municipalitatea, prin care s-a angajat sa puna la bataie 1 miliard de dolari pentru mutarea orasului intr-o vale din apropiere, astfel incat sa-si poata continua activitatile miniere.

Operatiunea este in plina desfasurare, arhitectii si urbanistii implicati anticipand ca centrul orasului va fi mutat pana in 2022, iar proiectul ar trebui sa se incheie cu totul pana in 2040.

Misiunea este una de o amploare fara precedent. Luossavaara-Kiirunavaara vrea sa mute, cu ajutorul unei echipe speciale de experti, in jur de 20 de cladiri importante, care vor fi demolate si reconstruite bucata cu bucata. Printre ele se afla si biserica orasului, votata in 2001 cea mai frumoasa cladire din Suedia. De la altele, cum ar fi primaria si statia feroviara, vor fi recuperate elemente precum lampadarele si sinele din fier, care vor fi incorporate in structurile noi. Acestea vor fi construite in conformitate cu masterplanul arhitectilor de la White Arkitekter si Ghilardi+Hellsten, insarcinati cu proiectarea noului oras.

Noua primarie, o cladire moderna proiectata de firma scandinava Henning Larsen, este deja gata, iar in jurul ei incepe sa se teasa viitorul oras.

Cea mai dificiala sarcina nu este sa muti cu totul o cladire cativa kilometri mai incolo

Oricat de complexa ar fi sarcina de a muta fizic structuri imobile masive, este chiar mai dificil sa intelegi cum poti sa construiesti un oras in care oamenii sa se simta ca acasa, cum poti sa conservi istoria si identitatea unei localitati, recunosc urbanistii si arhitectii implicati in proiect.

Göran Cars, urbanistul municipalitatii din Kiruna, caruia i-a fost incredintata responsabilitatea de a planifica noul oras, si echipa lui au descoperit ca lucrurile aparent neimportante fac o mare diferenta cand vinde vorba de sentimentul de apartenenta la un loc. Muti biserica, dar cum ramane cu mormintele, cu mestecenii, i-au intrebat oamenii. Arborii sunt vechi de 100 de ani, la fel ca cladirea. Asa ca acum vor fi mutat si mestecenii.

O provocare unica sau un model pentru alte orase?

Pentru orase de coasta ca Miami, Mumabi sau Guangzhou, insule ca Maldivele, tari ca Olanda (care are doua treimi din teritoriu sub nivelul marii), despre care expertii spun ca, pe fondul incalzirii globale, vor fi inghitite de ape la un moment dat, Kiruna ar putea servi drept model, insa numai pana la un punct.

Astfel, daca poate fi urmat ca exemplu in ceea ce priveste aspectele de natura fizica si emotionala ale procesului, modelul sau financiar este unic. "Tragedia" orasului este direct legata de filonul de fier foarte profitabil pe care sta, care-i va finanta migratia.

Pentru orasele si zonele de coasta, in schimb, nu exista nicio organizatie care sa fie dispusa sa achite nota de plata.

Surse: The Guardian, Dezeen, Fast Company