O instalatie inedita conceputa de doi romani a fost amplasata in Trinity Square Gardens, chiar langa Turnul Londrei
Instalatia „Statii culturale“/„Cultural Stations“, conceputa de Minodora Cerin si arhitectul Mircea Margarit, va fi amplasata in Trinity Square Gardens, langa Turnul Londrei, si va putea fi vizitata de pe 20 iulie pana pe 13 august, inclusiv in timpul Jocurile Olimpice. De o frumusete „care taie respiratia“, cum il descrie „The Guardian“, Trinity Square Gardens este un loc emblematic, incarcat de semnificatii istorice, adapostind doua monumente memoriale pentru eroii britanici din cele doua razboaie mondiale.
Proiectul „Statii culturale“ face parte din programul ICR Londra pe durata Olimpiadei Culturale si a fost selectat printr-un concurs de idei, organizat de ICR in primavara anului 2011. În perioada 19-26 iulie, Institutul Cultural Roman din Londra prezinta mai multe sculpturi si instalatii in aer liber, amplasate in cele mai populare parcuri londoneze, intr-o serie de actiuni fara precedent.
O combinatie inedita de creativitate, informatie istorica si design, lucrarea „Statii culturale” propune un nou mod de relaxare in aer liber. „Statiile“ sunt compuse din trei piese de mobilier urban: statia literara, statia stiintifica si cea multiculturala. Acestea reflecta valorile olimpice si ideea de „legacy“/„mostenire durabila“, promovate in Londra in contextul Jocurilor Olimpice. Statia literara invita vizitatorii la o calatorie imaginara alaturi de autori remarcabili, deopotriva romani si britanici: Shakespeare, Dickens, Woolf, Eliade, Tzara, Eminescu si multi altii. Pentru cei pasionati de matematica, mistere medicale si literatura SF, statia stiintifica este alegerea perfecta pentru a descoperi cum functioneaza Universul. Si pentru ca in Londra se vorbesc peste 300 de limbi, printre care bengaleza, hindi si cantoneza, statia multiculturala exploreaza diversitatea comunitatilor care locuiesc in capitala Regatului Unit.
„Statiile culturale“ sunt fabricate de Concret Design Cluj. Proiectul este realizat de ICR Londra, cu sprijinul Tower Hamlets Council.
Instalatie inedita conceputa de doi romani amplasata in Trinity Square Gardens, chiar langa Turnul Londrei
Programul evenimentelor romanesti din cadrul Olimpiadei Culturale de la Londra (21 iunie - 9 septembrie), ROlympics, totalizeaza 17 evenimente, ICR fiind unul dintre cele mai active institute culturale straine din Londra. ROlympics este realizat in parteneriat cu importante institutii britanice – Southbank Centre, British Library, Opera Holland Park, Teatrul Regal Stratford East, Kings Place – si integrat marilor evenimente culturale londoneze – London Festival, Big Dance Festival, London International Theatre Festival, Poetry Parnassus, Wide Open School, London Festival of Architecture, River of Music, Thames Festival.
Mai multe detalii pe sectiunea siteului ICR Londra dedicata special evenimentelor romanesti din cadrul Olimpiadei Culturale de la Londra, http://www.icr-london.co.uk/rolympics.
Când ai început colaborarea cu De-a Arhitectura? Şi de ce? La ce te aşteptai?
Înainte de a începe colaborarea cu De-a Arhitectura, îmi amintesc că eram la promenadă cu câţiva colegi prin cea mai celebră staţiune de pe litoralul românesc, Mamaia, şi eram foarte dezamăgit de modelul de dezvoltare al staţiunii. Ajunsesem cumva la concluzia că fără educaţie de mediu construit, oricât de revoluţionari am fi, nu vom putea schimba prea multe în domeniul arhitecturii şi în modul în care vede publicul larg meseria de arhitect. Această discuţie a avut loc în august 2013, iar la sfârşitul anului am aflat despre De-a Arhitectura în timpul unui curs postuniversitar de urbanism şi amenajarea teritoriului pe care îl urmam în acea perioadă. Unul dintre profesori mi-a transmis că există o clasă, printre primele din Moldova, înscrisă în Paşcani, pentru care se caută şi un arhitect voluntar. Chiar dacă aceasta implica o asumare a prezenţei mele la curs pentru o perioadă relativ lungă de timp şi o deplasare mult peste frecvenţa mea de vizită a oraşului natal, fără să mă gândesc de două ori m-am înscris ca volutar fiind convins de necesitatea unui astfel de proiect.
Ce ţi-a plăcut cel mai mult la colaborarea cu De-a Arhitectura?
Mi-a plăcut încă de la început seriozitatea cu care se colaborează (training-uri, materiale didactice de calitate, etc.), dar şi oportunitatea oferită de a-mi testa capacitatea de a lucra cu copiii. În cei 5 ani în care am fost îndrumător la cursul „De-a arhitectura în oraşul meu”, am avut ocazia să lucrez cu copii proveniţi atât din mediul rural, cât şi urban, aşa că pot spune că mi s-a demonstrat că elevii sunt o resursă inepuizabilă de imaginaţie neexploatată la adevărata capacitate, totul este să reuşeşti să le stârneşti interesul.
Ce a fost mai dificil la colaborarea cu De-a Arhitectura?
Nu pot să neg că au existat la început şi perioade puţin mai dificile din cauza deplasărilor care îmi fragmentează foarte mult programul sau a încercărilor nereuşite de a-mi condensa mesajul, la clasă, în cele 45 de minute ale unei ore de studiu, dar m-am adaptat rapid.
Ai fost marcat de întâlnirea cu vreun profesor, pe parcursul educaţiei tale? Povesteşte-ne în câteva rânduri şi spune-ne cum a influenţat experienţa ta prezenţa ta în clasa De-a arhitectura?
Fără să realizez sunt sigur că majoritatea profesorilor mi-au influenţat educaţia şi m-au format ca om. Acum când mă gândesc, îmi vin în minte acele persoane care aveau la vremea respectivă o mare autoritate asupra mea şi pentru care am avut mult respect, chiar dacă nu au fost şi persoanele cu care am rezonat cel mai bine: doamna învăţătoare din ciclul primar, diriginta din gimnaziu/liceu şi decanul Facultăţii de Arhitectură „G.M. Cantacuzino” Iaşi din cadrul Universităţii Tehnice „Gheorghe Asachi”.
Ce te interesează în momentul de faţă şi cum îţi alimentează proiectele?
Consider că fiecare proiect este o nouă provocare, iar arhitectura este o meserie în care nu ai cum să te plictiseşti! Cu toate că acesta este izvorul care îmi alimentează dorinţa de a aborda proiecte cât mai diverse, încerc din ce în ce mai mult să mă refugiez şi în proiecte pentru suflet, cum este şi De-a Arhitectura.
Spune-ne câteva cuvinte despre cele mai frumoase dintre proiectele tale care au atins comunitatea, oraşul.
Exceptând proiectele De-a arhitectura în care am fost implicat şi unde feedback-ul primit a fost aproape instant şi de fiecare dată pozitiv, pentru modul în care proiectele mele de arhitectură au atins comunitatea nu am un răspuns foarte clar şi, din fericire, nici nu au trecut suficienţi ani pentru a putea face o analiză obiectivă, chiar dacă la o scară mică am reuşit să abordez şi proiecte publice dedicate educaţiei, sănătăţii sau culturii.
Care este motto-ul tău personal ?
Nu pot spune că am un motto personal care să mă ghideze, dar de multe ori, atunci când imaginaţia mă duce departe, îmi amintesc cu plăcere de motto-ul lui Mies van der Rohe: „Less is more”.
