O arhitectă din Viena a creat bucătăria “zero waste”, care te scapă de grija gunoiului

O arhitectă din Viena a creat o bucătărie “zero waste” menită să susţină un mod de a trăi care să nu genereze deloc – sau aproape deloc – deşeuri.

Bucătăria însăşi este realizată din materiale prietenoase cu mediul şi, dincolo de mesajul politic, impresionează şi din punct de vedere vizual.

Pe fondul crizei climatice curente şi inspirată de mişcarea Fridays for Future a tinerilor care manifestă pentru protejarea mediului, Ivana Steiner şi-a pus întrebarea “Cum ar trebui să arate o bucătărie care să răspundă cerinţelor zero waste?”, un stil de viaţă practicat de cei care îşi doresc să elimine sau cel puţin să reducă la minimum generarea de deşeuri în viaţa de zi cu zi.

Conceptul său pentru o bucătărie zero-waste este bazat pe “Bucătăria Frankfurt” a arhitectei austriece Margarete Schütte-Lihotzky, care avea să transforme în urmă cu aproape un secol modul în care gătim – şi trăim –, o soluţie cu costuri reduse pentru spaţiul în care pregătim mâncarea având la bază două concepte: igiena şi ergonomia.

Cu proiectul său, Ivana Steiner adaugă unei asemenea bucătării o componentă de sustenabilitate, astfel încât să contribuie în mod activ la gestionarea eficientă a resurselor. Bucătăria sa din oţel inoxidabil şi sticlă, materiale reciclate, este făcută să dureze 150 de ani, după care poate fi la rândul său refolosită în scopuri diverse.

Concepută ca o singură unitate compactă, ce poate fi folosită atât pentru a găti, cât şi pentru a lua masa, bucătăria măsoară 4 metri pe lungime şi 60 de centimetri pe lăţime şi are o înălţime de 86 de centimetri. Este prevăzută cu o chiuvetă dublă, plită şi cuptor, toate elegant încorporate în unitate, iar sub blatul de lucru există spaţii deschise pentru păstrarea recipientelor din sticlă şi a sacoşelor din pânză, pentru depozitarea fructelor şi a legumelor şi pentru şi organizarea şi uscarea prosoapelor de bucătărie din material textil.

Bucătăria este produsul a numeroase discuţii cu membri ai comunităţii "zero waste" si este gândită să funcţioneze în sinergie cu magazinele de tip zero waste, în care produsele nu sunt vandute în ambalaje de unică folosinţă, ci în recipientele aduse cu ei de clienţi.

Piesa de rezistenţă a bucătăriei este recipientul pentru compostarea deşeurilor, în care pot fi descompuse majoritatea resturilor organice (excepţie fac oasele, citricele şi usturoiul). Humusul obtinut în urma acestui proces este întrebuinţat la o grădină verticală de verdeţuri.

Interesant este şi faptul că bucătăria este mutată de la perete în centrul camerei, dându-i, dincolo de funcţia de bază, de a prepara mâncare, valenţe de spaţiu în jurul căruia oamenii se adună.

 "A ajunge la 'zero waste' este un proiect ambiţios, dar uneori, atunci când criza există deja, este nevoie de concepte radicale. Cred că acesta este viitorul. Trebuie să trăim mai regional şi mai sustenabil, iar arhitecţii şi designerii trebuie să se gândească la cum adaptăm spaţiul înconjurător şi produsele pe care le folosim zi de zi", spune arhitecta.