Noua infatisare a Liceului Albert Einstein din Bagbois-sur-Ceze, Franta
Echipele de arhitecti de la NBJ si Francois Privat au lucrat impreuna la proiectul conceput sa transforme o cladire neatractiva datand din anii ’60 intr-o institutie moderna adaptata noilor cerinte de invatamant.
Constructiile liniare au intre 60 si 80m lungime si au fost pozitionate urmarindu-se un model bine definit care a fost repetat pentru a compune intreg complexul. Analiza situatiei existente a scos la inveala o serie de disfunctionalitati. Era importanta schimbarea imaginii institutiei apelandu-se la o viziune contemporana. Obiectivul a fost acela de a regandi organizarea spatiala astfel incat sa li se puna la dispozitia elevilor, profesorilor si personalului administrativ un spatiu de lucru si studiu care sa ii stimuleze. In acest sens echipele de arhitecti au realizat o strategie care aveau in vedere urmatoarele lucruri: regasirea proportiilor, reamenajarea spatiului urban si asigurarea sustenabilitatii.
In prima faza arhitectii doreau sa intervina asupra volumelor masive existente pentru a le reda scara umana si niste proportii adecvate celor care pana la urma vor ajunge sa le foloseasca. Proiectul a folosit ca sursa de inspiratie modelul repetat prin campus, care are avantajul flexibilitatii si permite identificarea cu usurinta a cladirilor. Aceasta transformare le ofera elevilor repere vizuale si o percepere graduala a spatiilor ajutandu-i sa se orienteze mai bine in campus si sa se bucure de spatiile comune.
In vederea crearii unor spatii exterioare coerente si functionale acestea au fost modificate pentru a reflecta o serie de secvente, concepute sa puna in valoare institutia de invatamant. Gradinile dintre cladiri au fost imbogatite cu vegetatie pentru a oferi un fundal reconfortant dar si pentru protejarea termica a fatadelor din beton. Datorita pastrarii spatiilor verzi doar in zona de nord-vest a campusului perspectivele spre imprejurimi sunt din ce in ce mai largi. Prin proiectul propus arhitectii au dorit sa alterneze spatiile cu vegetatie bogata, cladirile si zonele minerale, precum circulatiile si aleile presarate cu banci si umbrare, asigurand astfel diversitatea peisajului.
Restructurarea unei institutii de invatamant inseamna sa planifici pentru viitor si sa gandesti pe termen lung. Nu este suficient sa creezi o cladire care poate functiona imediat dupa terminarea lucrarilor de construire. Este necesar sa se intervina astfel incat aceasta sa poata rezista schimbarilor si trecerii timpului. Arhitectii au tinut cont de ce implica un proces educational, de flexibilitate si protectia mediului dar si de caracterul public al cladirii. Proiectul de arhitectura ajunge astfel sa fie un obiect de studiu, pentru ca poate reflecta un mod de viata si o abordare care tine cont de principiile sustenabilitatii in incercarea de a asigura generatiilor viitoare un mediu de viata sanatos.
Ultima cladire proiectata in paralel cu amenajarea spatiului din jurul ei reflecta logica si strategia prin care intreg campusul este recucerit. Aceasta gazduieste un restaurant precum si diferite sali de curs. O atentie deosebita s-a acordat anvelopantei cladirii arhitectii lucrand cu grosimi diferite de material in zona de trecere dintre spatiile interioare si cele exterioare pentru a crea o alternanta plina de culoare intre panourile de aluminiu si lamelele verticale ale parasolarelor. O atentie deosebita a fost acordata zonelor cu vegetatie si al echilibrului dintre cadrul natural si spatiul construit, organizand-se o serie de zone de relaxare si intalnire in jurul unui spatiu verde.
Mai multe informatii gasiti pe: http://www.archdaily.com
Traducere si adaptare: Arh. Raluca Popa
