Ipsosul, un material ce respecta mediul inconjurator
Din categoria materialelor naturale, nepoluante, care prezinta o serie de avantaje pentru cei dornici sa construiasca si sa isi finiseze casele conform celor mai noi principii ecologice se afla si ipsosul. Desi partial cazut in uitare, el merita redescoperit. Iata de ce.
Ornamentele exterioare erau realizate in secolele trecute din stuc sau ipsos (foto: Alina Miron, elemente arhitectonice, teatrul Maria Filotti, Braila)
Un bun izolator termic si acustic, la fel ca si varul, ipsosul are o serie de calitati care il recomanda ca material protector cu mediul si sanatos, de aceea el a reinceput sa fie refolosit pe scara larga in Europa sau in alte tari atente la partea protectiei mediului. Fiind relativ ieftin, netoxic si reciclabil, el protejeaza eficient materialele pe care le acopera, dar le lasa si sa respire. Este un material poros, care absoarbe apa, ceea ce il recomanda ca pe un material ce regleaza umiditatea din mediul ambient si ii da si calitati ignifuge (protejeaza suprafetele pe care la acopera, in caz de incendiu). Dar aceeasi proprietate il recomanda sa fie aplicat in conditii de umiditate redusa, cand vremea este calda (o temperatura mai mare de 5 grade constant), dar nici prea fierbinte (uscarea prea rapida duce la craparea tencuielii). Pe de alta parte, de retinut este si ca o tencuiala pe baza de ipsos se usuca mai repede decat o tencuiala pe baza de ciment.
Folosit la interior, ipsosul aplicat ca tencuiala ofera suprafete netede, ce pot fi finisate in variate moduri. Dar de asemenea ipsosul poate fi folosit la diverse lucrari, de la umplere a golurilor, pana la mulaje diverse, tencuiri, putand fi folosit atat ca strat decorativ (exista si ipsosuri colorate), cat si ca suport pentru alte finisaje, precum vopsire, tapetare, lacuire sau zugravire.
Exista o serie de tipuri de ipsos, cu diverse granulatii, iar de asemenea praful este produs cu anumite specificatii pentru utilizarea sa ulterioara. Praful de ghips amestcat cu apa da nastere unui “lapte” vascos, al carui secret este chiar consistenta, de aceea sunt importante indicatiile producatorului. Poate fi combinat cu nisip de rau sau cu var, in diverse proportii, pentru diverse tipuri de aplicari exterioare. Pentru lucrari de modelaj (turnari in matrite) se foloseste un tip de ipsos cu rezultat de un alb matasos.
Ipsosul se poate aplica pe zidarii traditionale, pe piatra sau pe lemn masiv, dar si pe suprafete constructive moderne, precum betonul. Daca pe cele dintai se poate aplica direct, pe cel din urma insa are nevoie de un strat intermediar sau de o tencuiala care sa ofere aderenta (ce poate fi la randul ei pe baza de ipsos). Ipsosul traditional se poate aplica cu canciocul sau dupa caz cu o drisca din otel (daca e nevoie de o suprafata perfect neteda), insa o serie de tipuri de ipsos, care contin si aditivi (ex. perlit), coloranti sau lianti, are nevoie de o aplicare mecanica, ce nu poate fi facuta decat de catre un profesionist.
Puteti urmari si singuri insa, daca sunt respectate conditiile de aplicare, si anume: stratul suport trebuie umezit inainte de tencuire, trebuie curatat de parf sau impuritati, temperature ambientala nu trebuie sa fie nici rece, nici prea ridicata, fara vant sau curenti prea puternici, deoarece, asa cum ziceam si mai sus, uscarea prea rapida poate duce la craparea ulterioara.
