Inaugurarea primului Centru Maggie anti-cancer in Tara Galilor
Primul Centru Maggie anti-cancer din Tara Galilor a fost inaugurat in orasul Swansea, pe un teren imediat langa Spitalul Singleton. Arhitectul japonez, Kisho Kurokawa, a inceput lucrul la acest proiect, avand la baza ideea „unei spirale cosmice, care reprezinta un puternic simbol al vietii”. O data cu moartea acestuia in 2007 proiectul a fost preluat de arhitectii Thore Garbers si Wendy James de la biroul de proiectare Garbers&James, care cunoasteau subiectul pentru ca se inalnisera si discutasera cu domnul Kurokawa la un moment dat, in primele etape ale designului.
Forma spiralei evoca un mediu primitor si placut pentru cei care au fost afectati de aceasta boala, realizand in mod intentionat un contrast cu atmosfera unui spital tipic, atat de impersonala si de ostila. Acesta este primul centru de acest tip in Tara Galilor, desi in timpul lucrarilor de constructie un centru Maggie interimar a functionat in spatiile spitalului Singleton, si va fi folosit in stransa legatura cu Reteaua Anti-Cancer din Sudul Tarii Galilor care acopera aproximativ 900 000 de persoane afectate.
In timpul procesului de proiectare, arhitectul Kurokawa si-a descris conceptul astfel: „Noul Centru Maggie va rasari din pamant si se va extinde cu doua aripi curbate, asemeni unei galaxii. O aripa ii va primi pe vizitatori si ii va conduce catre cealalta aripa, care imbratiseaza natura, copacii, pietrele si apa. Un spatiu deosebit, o gradina. Legatura cu cosmosul si relatia dintre est si vest – sunt doua motive la care eu si Maggie tineam foarte mult – au fost integrate in design, in speranta ca s-ar fi bucurat de acest lucru.”
Arhitectul peisagist Kim Wilkie a realizat amenajrea cadrului natural din jurul cladirii, care poate fi admirat de pe diferitele terase si de la ferestrele panoramice ale volumetriei. Cladirea se afla la marginea unei zone impadurite, fapt care ii confera un cadru ambiental placut si linistit. Un spatiu central a fost gandit sa fie inima cladirii, din care pornesc cele doua aripi care asigura spatii mai intime, linistite, pentru ca pacientii sa poata contempla si reflecta fara a fi deranjati.
Fondurile necesare realizarii proiectului au fost obtinute prin campanii initiate de fundatia Joy of Living, condusa de directorul centrului Maggie doamna Sarah Brown si cu 1.5mil de euro provenind de la Comitetul Galez.
Directorul executiv al centrul Maggie declara urmatoarele: „Oameni din toata regiunea au depus un efort sustinut in strangerea banilor necesari constructiei centrului si astazi comunitatea locala ar trebui sa fie mandra de mostenirea pe care au creat-o pentru mii de pacienti afectati de efectele devastatoare ale bolilor de cancer. Fostul arhitect dr. Kisho Kurokawa impreuna cu arhitectul Kim Wilkie au realizat un mediu cu adevart unic, care ii va ajuta pe pacienti in recuperarea lor, acestia se vor simti in siguranta si ingrijiti cu atentie. Sub un singur acoperis ajutorul echipelor de specialisti de la Centrul Maggie va fi oferit bolnavilor pentru ca acestia sa gaseasca puterea necesara depasirii acestui moment dificil, ce pare fara speranta”.
Mai multe informatii gasiti pe: http://www.worldarchitecturenews.com
Traducere si adaptare: Arh. Raluca Popa
Cine sau ce a avut cea mai mare influenţă asupra muncii tale până în prezent?
Pornind de la această lume apropiată de natură în care trăiesc, îmi place să lucrez cu materiale naturale, să le pun în valoare și să le arăt frumusețea. Așadar, cred că natura mă influențează cel mai tare.
Când ai început colaborarea cu De-a Arhitectura? Şi de ce? La ce te aşteptai?
Colobarorarea am început-o acum un an, în 2019, și am fost arhitect volutar la școala „Teleki Domokos” din Gornești, jud. Mureș [n.r. în programul „De-a arhitectura în școala mea”]. De când m-am mutat în satul Cașva am cunoscut comunitatea, dar și pe copiii de aici și mi-am dat seama că aceștia au nevoie de ceva mai mult sprijin decât cei de la oraș pentru că nu au parte de activități interesante, dedicate lor, în afara orelor de curs. Majoritatea nu își permit să meargă la cursuri private la oraș, plus că, dacă ar vrea să o facă, ar fi destul de complicat cu transportul în comun. Mai pe scurt, am vrut să mă implic în educația copiilor din mediul rural, din zona mea, iar acest program mi s-a părut cea mai bună cale de a o face. Și am avut dreptate.
