Gradina din gunoi
Reciclarea are multe fatete si de obicei se vorbeste despre materialele nedegradabile sau greu de obtinut ce ar trebuie recuperate si refolosite in diverse industrii. Hartia, metalul, sticla sunt vazute separat de desurile organice, care sunt biodegradabile si in legatura cu care ecologistii dau mai putine sfaturi. Totusi, pana si in gunoiul cel mai banal stau o serie de secrete.
Desi multi dintre cei care lucreaza pamantul din propria gradina stiu deja acest secret, poate ca e cazul sa ne reaminim ca ceea ce numim “gunoi” poate fi deopotriva util intr-o adevarata gospodarie. O minte preocupata sa refoloseasca, economiseasca si sporeasca ceea ce are va descoperi adevarate averi chiar si in cele mai marunte daruri ale naturii.
Chiar si daca sunteti grijulii cu reciclarea deseurilor din casa, probabil ca inca obisnuiti sa aruncati resturile de mancare de la bucatarie (coji de cartofi, ceapa, morcovi, seminte si codite de ardei etc., dar si zatul de cafea, ceai), dar adevarul este ca acestea pot consituti baza pentru un compost de gradina foarte bun ca ingrasamant. Pentru pregatirea compostului trebuie insa ales un loc mai indepartat de casa undeva la umbra, unde sa amenajati un vas (un tomberon sau pur si simplu un cos, o lada mai adanca, de 1,5 m, care sa aiba eventual si capac si pe care sa-l captusiti eventual cu un sac de plastic). In acest recipient puteti strange si frunzele sau iarba taiata din gradina, crengutele si, daca aveti animale sau pasari, gunoiul de grajd (acesta ar trebui totusi lasat un timp sa se usuce, nu folosit “proaspat”). Daca alternati straturile de diverse tipuri de gunoi aveti mai multe sanse ca descompunerea sa inceapa mai rapid.
Dupa fiecare 30 cm de gunoi adunat acoperiti stratul cu pamant si lasati sa se descompuna totul dedesubt. Amestecati periodic resturile, penrtu a asigura oxigenarea compostului, si, pe masura ce se aduna alt strat de 30 cm gunoi, adaugati si un nou strat de pamant. Teoretic, compostul este gata in trei pana la sase luni, dar cand e seceta afara trebuie si udat pentru a i se pastra umiditatea. Oxigenul si umiditatea sunt factori importanti pentru ca oragnisemele care asigura descompunerea sa lucreze la parametrii optimi.
Si un simplu gard poate delimita spatiile in care se depoziteaza compostul (foto: octaviens.blogspot.com)
Exista insa si cateva lucruri de care trebuie sa tineti cont: NU toate vegetalele trebuie adunate in acest vas. Nu se pun in el frunzele de nuc si de castan, care contin substante daunatoare altor plante. Nu se pun nici plante care au fost atacate de ciuperci si nici buruieni taiate (care in materia fertila din amestec vor incolti din nou). Se poate pune si hartie, dar nu mai mult de 10% din cantitate, de preferat carton, ambalaje, cofraje de oua etc. Nu se pun resturile de legume de la bucatarie care vedeti clar ca au fost atacate sau au boli, pentru ca este posibil ca acestea sa fie preluate d eplantele viitoare. Materialele textile, chistoacele de tigara (evident!) sau nimic care sa semene a plastic nu au ce cauta in compost. Nici resturile de carne sau oasele nu sunt recomandate.
Daca la final compostul nu este cu totul gata, el poate fi separat si ceea ce nu s-a descompus lasat in vas, pentru a-si continua descompuenerea. Partea descompusa este un strat de pamant lutos, fara mirosuri urate: un sol hranitor pentru plante, care se foloseste la fertilizarea gradinii.
Pentru cei care vor sa investeasca intr-un compostor: exista pe piata tomberoane (lazi) speciale pentru compost, prevazute cu un tocator, care macina si amesteca continutul, pentru a grabi procesul de descompunere a materiei organice. Unele persoane recomanda existenta a doua lazi, care sa lucreze alternativ, lucru care ajuta si la descompunerea mai rapida, in timp ce o serie de gradinari spun ca fac compostul direct pe sol si planteaza chiar pe el seminte de dovleac sau mazare.
