Cum arată și unde a fost construită cea mai mare clădire de birouri din lume, care a întrecut Pentagonul
Cea mai mare clădire de birouri din lume a fost finalizată în India, detronând Pentagonul, care a deținut acest titlu timp de opt decenii.
Proiectată de biroul de arhitectură Morphogenesis, Bursa de Diamante din Surat (”Surat Diamond Bourse”) este un ”oraș în oraș” cu o suprafață desfășurată de 660.000 de metri pătrați care va găzdui una dintre cele mai mari comunități din lume ale comercianților de diamante. Un lucru poate mai puțin cunoscut, în Surat, un oraș situat la 240 de kilometri nord de Mumbai, la periferia căruia a fost ridicată clădirea-mamut, sunt tăiate aproximativ 90% din diamantele planetei.
Spre comparație, Pentagonul, construit în 1943 în apropiere de Washington DC, se întinde pe 620.000 de metri pătrați.
Arhitecții Bursei de Diamante din Surat au urmărit să creeze o clădire care să răspundă la stilul de viață al angajaților din industrie, de la oamenii care taie și lustruiesc diamantele, la cei care le comercializează. ”Am încercat să facem acest lucru derulând studii de caz detaliate despre cum lucrează comunitatea, de la modul informal în care sunt făcute tranzacțiile, la importanța acordată interacțiunilor sociale și multe altele”, spune Sonali Rastogi, partener fondator al Morphogenesis, pentru Dezeen.
Clădirea este compusă din nouă aripi a câte 15 etaje fiecare dispuse în jurul unui coridor central. Fiecare aripă conține 4.717 de birouri, care au suprafețe cuprinse între 28 de metri pătrați și 10.500 de metri pătrați. Majoritatea sunt însă birouri de mici dimensiuni, ”menținând scara umană și intimă”, și beneficiază de lumină naturală, adaugă Rastogi. Totodată, clădirea este proiectată astfel încât să se poată ajunge la orice birou, din oricare dintre punctele de acces, în șapte minute.
Toate birourile sunt conectate prin intermediul unei serii de atriumuri pe toată înălțimea clădirii, spre care dau balcoane la toate nivelurile. Această structură centrală se deschide în capăt asemenea unui evantai, canalizând vânturile predominante în interiorul clădirii. Aceasta este prevăzută și cu un sistem de răcire radiantă prin care pe sub pardoseli circulă apă rece pentru a reduce temperaturile de la interior. Zonele comune sunt alimentate cu energie solară.
Între aripile clădirii au fost amenajate curți interioare, cu scopul de a fi folosite pentru activități recreative, dar și ca spații informale de lucru.
La exterior, arhitecții au combinat suprafețe vitrate ample cu materiale naturale de proveniență locală.
”Am decis să creăm ceva iconic, care împrumută din contextul său și de la comunitatea cu care lucrăm”, planul clădirii fiind ”bazat pe un design de mediu și sustenabil, mai degrabă decât pe un anumit limbaj arhitectural”, precizează Rastogi pentru CNN.
Lucrările de construcţie au durat patru ani, proiectul fiind întârziat de izbucnirea pandemiei de coronavirus, iar clădirea urmează să îşi întâmpine primii ocupanţi în noiembrie.
