Iţi place aceasta stire? Recomand-o prietenilor:
Abonează-te la SpaţiulConstruit sau conectează-te prin Facebook pentru a primi periodic articole similare.

Ceva nemaipomenit s-a întâmplat în acest orășel după fiascoul cu noul incinerator și întreaga lume poate lua lecții

Cu o populatie care nu depaseste 1.700 de locuitori, Kamikatsu este cea mai mica asezare de pe insula Shikoku, din vestul Japoniei. Cu toate acestea, in ultimii ani am putut gasi acest orasel frecvent mentionat in presa internationala. Ce il face atat de special?
Kamikatsu
Facebook / Kamikatsu

Foarte pe scurt, absenta camioanelor de gunoi.

Pana acum vreo 20 de ani, Kamikatsu se ocupa de deseuri la fel ca majoritatea localitatilor lumii, fie incinerandu-le, fie ingropandu-le in pamant.

Lucrurile aveau sa ia o turnura neasteptata cand autoritatile au hotarat sa construiasca un nou incinerator. Pentru ca elibera prea multe dioxine in atmosfera, incineratorul a fost declarat de guvernul de la Tokio un pericol la adresa sigurantei si sanatatii locuitorilor si inchis.

O idee ambitioasa s-a nascut atunci in Kamikatsu: in loc sa investeasca intr-o alta statie similara poluanta, de ce sa nu devina un oras zero-waste? Asadar, in 2003, autoritatile de aici si-au propus ca pana in 2020 sa nu mai arunce sau sa distruga nici macar un kimono vechi.

Scenarii SF, optimism naiv, iti spui poate in timp ce iesi pe usa cu sacul doldora de gunoi menajer.

Dar iata ca astazi, micuta localitate japoneza reuseste sa tina departe de incinerator si de groapa de gunoi mai mult de 80% din deseurile produse de locuitorii sai.

Rezultatul se datoreaza eforturilor organizatiei non-profit Zero Waste Academy, care a implementat in Kamikatsu o strategie foarte laborioasa, cel putin la prima vedere, de colectare selectiva, de reutilizare si de reciclare a deseurilor.

Locuitorii din Kamikatsu isi arunca gunoiul in 45 de tipuri diferite de pubele

In primul rand, gunoiul este impartit in cel putin 45 de categorii diferite. Avem cateva categorii principale, dedicate, de pilda, resturilor alimentare, metalelor, hartiei, plasticului, sticlei, tavilor din polistiren pentru alimente, mobilei si aparatelor electronice si electrocasnice. Acestea sunt la randul lor divizate in subcategorii. De exemplu, metalele sunt mai departe separate in functie de tipul lor - aluminiul intr-o pubela si otelul in alta -, hartia se scindeaza in ziare, carton, pahare si hartie tocata si asa mai departe.

In acest fel, este asigurat faptul ca la centrele de reciclare vor ajunge resurse de inalta calitate, a explicat Akira Sakano, sef-adjunct al Zero Waste Academy, cu ocazia celei mai recente editii a Forumului Economic Mondial de la Davos.

Daca poti sa refolosesti ca atare, si mai bine

O alta parte importanta a planului pentru un viitor zero-waste o reprezinta asa-numitele magazine kuru-kuru (circulare). Aici gasesti haine, ustensile de bucatarie si multe alte lucruri inca utilizabile, pe care proprietarii lor nu le mai vor.

Oamenii pot imprumuta peste 8.000 de obiecte de vesela in fiecare an, astfel incat nu mai au motive sa cumpere farfurii si pahare de unica folosinta pentru evenimente speciale.

Exista in Kamikatsu si un atelier de reciclare, unde locuitorii aduc, de exemplu, kimono-uri vechi de care nu mai au nevoie, din care locuitorii mai in varsta fac obiecte folositoare.

"Microbul” verde a atins si afacerile locale. Multe restaurante au renuntat la servetelele din hartie si nu emit bonuri decat la cerere. Oamenii sunt incurajati sa foloseasca la cumparaturi pungi reutilizabile si chiar propriile recipiente. 

Marea provocare: schimbarea mentalitatilor

Una dintre marile provocari cu care initiatorii miscarii zero-waste s-au confruntat a fost aceea de a-i convinge pe locuitori sa-si schimbe obiceiurile de zi cu zi, potrivit lui Sakano. Nu numai ca oamenii trebuie sa spele si sa sorteze deseurile in propria gospodarie, dar trebuie sa le transporte si pana la centrul de colectare.

"O multime de oameni au fost impotriva noului sistem de colectare, intreband de ce trebuie sa-si aduca propriul gunoi la centrul nostru de gestionare a deseurilor. Credeau ca autoritatile municipale nu isi fac treaba cum trebuie", a continuat Sakano le evenimentul din Elvetia.

Cautand sa incurajeze dialogul, autoritatile au decis sa organizeze intruniri ale comunitatii locale. Incet, incet, oamenii au inceput sa inteleaga si sa coopereze. Odata pus in functiune sistemul de colectare selectiva a deseurilor, au vazut ca nu este chiar asa de greu.

"Poate fi o pacoste si la inceput am fost impotriva acestei idei. Acum nu ma mai gandesc la asta. A devenit natural sa separ gunoiul corect", spune o localnica.

Sistemul este unul eficient din punctul de vedere al costurilor. Dupa ce a irosit o multime de bani pe un incinerator pe care nu l-au putut folosi, Kamikatsu nici nu prea avea de ales.

Cum locuitorii pun ei insisi deseurile in pubelele corespunzatoare, nu este nevoie de aparate sofisticate pentru sortare. Cativa angajati ofera asistenta si se asigura ca pubelele incarcate ajung la centrele de reciclare.

Si asa s-a ajuns ca, la sfarsitul anului 2018, doar 19% din cantitatea totala de deseuri a orasului era incinerata sau ingropata.

In spatele succesului se mai ascunde ceva

Este tocmai blamata vizita la statia de gestionare a deseurilor. Japonia se confrunta astazi cu un proces de imbatranire accelerata a populatiei. Pentru cei singuri si izolati social situatia este atat de dezolanta incat nu de putine ori acestia savarsesc infractiuni pentru ca stiu ca in inchisoare vor avea companie, conform Bloomberg

Kamikatsu este o comunitate mica si inchegata, dar si aici jumatate din populatie este formata de varstnici. Aceste intruniri ale comunitatii contribuie semnificativ la imbunatatirea starii lor de spirit, oferindu-le ocazia sa interactioneze cu alti oameni si sentimentul ca fac parte din comunitate.

O lume fara gunoaie dupa modelul Kamikatsu?

Lasand la o parte particularitatile legate de zona geografica sau de dimensiuni, Sakano crede este posibil sa aplici masuri similare si la nivel global.

Pe fiecare pubela oamenii pot citi unde ajunge gunoiul, cum va fi refolosit si cati bani economiseste orasul. Sakano este convinsa ca acest aspect este esential pentru succesul programului. Cand le spui ca betisoarele chinezesti vor fi transformate in papetarie, ca obtii 155 de yeni pe conservele de aluminiu sau ca sticla si ceramica vor fi zdrobite si folosite in constructii, oamenii inteleg mai bine economia circulara si sunt dispusi in mai mare masura sa isi schimbe obiceiurile de consum.

"Fiind o comunitate locala, nu putem schimba modul in care functioneaza intreg sistemul. Insa suntem cu totii conectati intr-un fel sau altul de la un capat la celalalt al lumii, iar noi le putem arata liderilor lumii ca este posibil sa atingi o rata de reciclare de 80%", a spus Sakano pentru Euractiv

Reciclarea si concepte ca zero-waste incep sa preocupe tot mai multe orase ale lumii, cateva exemple notabile fiind San Diego, San Francisco si New York.

Cat despre obiectivul de a deveni 100% zero-waste pana in 2020, reprezentanta Zero Waste Academy recunoaste ca acest lucru nu va fi posibil in Kamikatsu fara implicarea unui numar cat mai mare dintre actorii cu un rol in aparitia in prima instanta a deseurilor, cum ar fi producatorii.

"Produsele trebuie sa fie concepute pentru economia circulara, in care totul este reutilizat sau reciclat", a mai spus Akira Sakano la Forumul Economic Mondial.

  • Conform unui studiu din 2013 al Bancii Mondiale, pana in 2025, orasele lumii vor produce zilnic, colectiv, gunoi cat sa umple toate camioanele asezate intr -un sir lung de 5.000 de kilometri. 
captura YouTube

Ai o întrebare despre acest subiect? Scrie-o aici!

Ataseaza fisiere
(Foto, video sau PDF. Maxim 1600x1600 pixeli @ 50 MB)
Anunță-mă când răspunde cineva