Casa pentru un oier din Tasmania, Australia
Locuinta este amplasat in „Waterview”, o proprietate cu o istorie veche din zona de nord a insulei Bruny al carei teren a fost acordat in 1840 Capitanului James Kelly. Aici se afla o ferma de oi ce se intinde pe o suprafata de 440ha si care a fost condusa de membrii aceleiasi familii timp de zece ani. Una dintre prioritatile beneficiarilor a fost refacerea cadrului natural pe o suprafata de 150ha destinata zonei de rezervatie si plantarea a peste 6000 de copaci din esente locale.
Casa oierului a fost construita pe terenul ocupat inainte de un vechi adapost distrus de un incendiu in anii ’80. Cladirea a fost gandita ca un element menit sa completeze vizual casuta existenta, cu valoare istorica din cadrul fermei de oi construita initial de Kelly. Arhitectii au proiectat-o astfel incat sa gazduiasca membrii familiei, prieteni si alti oieri veniti cu treaba in perioada de plantare a puietilor sau doar pentru a petrece cateva saptamani de concediu in natura. Spatiul interior contine o mare zona deschisa in care se regasesc livingul, bucataria si locul de luat masa si o zona retrasa unde au fost amenajate doua dormitoare, un dormitor comun cu mai multe paturi, o baie si o spalatorie.
Forma in plan a casei se transforma pe lungime, pornind de la o zona mai lata care beneficiaza de o inaltime libera generoasa si ajunge la o sectiune ingusta cu acoperisul mult coborat. Aceasta geometrie si modificarea planurilor acoperisului este vizibila pe tot parcursul casei fiind evidentiata cu ajutorul placajelor din lemn si a ferestrelor care pornesc din pardoseala si se termina sub acoperis. Expunerea celor doua forme primare specifice arhitecturii agricole a permis planului sa se alinieze perfect atat cu panta terenului de pe zona de sud cat si cu constructia existenta de pe zona de nord. Veranda protejata de pe partea de nord schimba alinierea cu coama, astfel incat se aliniaza cu veranda de la vechea casa. Aceasta transformare permite casei sa se largeasca inspre est astfel incat sa ofere zonei de zi o suprafata generoasa care se deschide catre peisajul de coasta.
Pentru aceasta cladire s-a folosit o paleta restransa de materiale. Avand in vedere cadrul natural, predomina lemnul iar acesta este completat cu panouri din tabla cutata, sticla si tabla plana. Multe materiale sunt reciclate, spre exemplu dormitoarele sunt finisate cu lemn de la vechile lazi de mere. Arhitectii au tinut cont de conditiile de mediu locale atunci cand au pozitionat casa si au dispus spatiile astfel ca acestea sunt protejate impotriva vanturilor dominante iar lamele mobile permit ventilarea naturala a incaperilor.
Apa de ploaie este colectata si folosita pentru spalat in timp ce apa menajera este tratata si folosita pentru irigatii.
Mai multe informatii gasiti pe: http://www.archdaily.com
Traducere si adaptare: Arh. Raluca Popa
Dacă va fi realizată în forma actuală, clădirea din Oklahoma va depăși cu mult cea mai înaltă clădire din Uniunea Europeană, Varso Tower, un zgârie-nori de 310 de metri construit în Varşovia, Polonia. Turnul proiectat de biroul britanic Foster + Partners şi construit alături de compania de inginerie Buro Happold şi de compania de arhitectură şi construcţii Epstein a fost finalizat de curând în centrul oraşului, lângă Gara Centrală, ca parte a unei dezvoltari imobiliare dedicate sectorului business. Cuprinde birouri, restaurante, spaţii de retail şi o grădină la înălţime.
O “destinaţie vibrantă în inima Varşoviei”, Varso este un turn cu o siluetă rectilinie format din trei volume de înălţimi diferite, atingând 230 de metri în cel mai înalt punct. Structura continuă cu o fleşă înaltă de 80 de metri: A fost finalizată cea mai înaltă clădire din Uniunea Europeană
