Casa de vacanta, refugiu inserat in versantii muntilor din Elvetia
Autor: Andrew Michler
Pe masura ce interesul pentru casele de vacanta a crescut, versantii muntilor din Elvetia s-au umplut astfel ca au ajuns sa arate din ce in ce mai mult cu suburbii marilor orase. Biroul de proiectare, Bassicarella Architects a pus in practica o alta viziune in momentul in care au realizat casa de vacanta in cauza. Denumita Pavilionul de Vara la Sierra este in fapt o volumetrie simpla, subtil inserata in panta versantului, lasandu-si expuse doar niste vistraje si pereti de piatra. Restul casei a fost atent organizat pentru a se ascunde sub pamant, in versantul muntelui Sierra din Elvetia.
Poate fi numit minimalism natural sau arhitectura care respecta mediul inconjurator. Casa astfel realizata are pereti din piata naturala atent tesuta si suprapusa care flancheaza volumetria si ii ofera o fatada naturala casei. Peretii exteriori se profileaza pe terasele versantului construite cu decenii si chiar secole in urma.
Doua ferestre panoramice au fost inserate in perete la fiecare capat al casei. Una ofera zonei de living privelisti minunate catre vale in timp ce ce cealalta asigura o legatura mai intima cu natura inconjuratoare. Peretii de la interior au fost realizati din beton lasat nefinisat, care asigura stabilitate volumului aflat sub pamant. De vreme ce casa este inserata in versant, interioarele au o atmosfera placuta, cu o temperatura relativ constanta care necesita mult mai putina energie pentru a o incalzi.
Pozitionarea casei si a functiunilor s-a facut in lungul curbelor naturale ale terenului, peretii urcand si coborand odata cu relieful mascand aproape complet volumetria casei. Privite de la distanta benzile de piatra nu se diferentiaza de intariturile existente, astfel ca daca nu ai sti ca acolo se afla o intrare ai fi tentat sa treci mai departe.
Mai multe informatii gasiti pe: http://inhabitat.com
Traducere si adaptare: Arh. Raluca Popa
2.4. Asamblări filetate
Dacă piesa din oţel conţine elemente de asamblare filetate ce nu necesită să fie acoperite cu zinc, este nevoie ca acestea să fie protejate înaintea zincării termice. Dacă nu se realizează acest lucru, filetele vor fi acoperite cu zinc și nu vor mai putea fi utilizate. Dacă filetele trebuie totuși să fie zincate, trebuie să se folosească o flacără în zona filetelor pentru a se mai putea utiliza. Acestea se vor încălzi cu ajutorul unei flăcări cu gaz până când zincul se topește (dar trebuie avut grijă ca acesta să nu se vaporizeze). Excesul de zinc va fi îndepărtat apoi cu o perie de sârmă.
Această metodă este eficientă doar dacă există suficientă toleranţă pe filet pentru a permite acoperirea cu zinc. Dacă nu există toleranţă suficientă, singura soluţie rămasă este refiletarea după zincarea termică.
2.3. Îmbinări și articulaţii
Se recomandă ca piesele din oţel ce conţin balamale, articulaţii sau alte elemente mobile să fie zincate separat și asamblate ulterior. Dacă acest lucru nu este posibil, se va utiliza o flacără de sudură cu gaz pentru a înmuia zincul din zona afectată.
După îndepărtarea flăcării de sudură, piesa va trebui mișcată încontinuu un anumit timp, până ce balamalele și articulaţiile se vor mișca liber, putând fi astfel utilizate normal.
2.4. Asamblări filetate
Dacă piesa din oţel conţine elemente de asamblare filetate ce nu necesită să fie acoperite cu zinc, este nevoie ca acestea să fie protejate înaintea zincării termice. Dacă nu se realizează acest lucru, filetele vor fi acoperite cu zinc și nu vor mai putea fi utilizate. Dacă filetele trebuie totuși să fie zincate, trebuie să se folosească o flacără în zona filetelor pentru a se mai putea utiliza. Acestea se vor încălzi cu ajutorul unei flăcări cu gaz până când zincul se topește (dar trebuie avut grijă ca acesta să nu se vaporizeze). Excesul de zinc va fi îndepărtat apoi cu o perie de sârmă.
Această metodă este eficientă doar dacă există suficientă toleranţă pe filet pentru a permite acoperirea cu zinc. Dacă nu există toleranţă suficientă, singura soluţie rămasă este refiletarea după zincarea termică.
2.3. Îmbinări și articulaţii
Se recomandă ca piesele din oţel ce conţin balamale, articulaţii sau alte elemente mobile să fie zincate separat și asamblate ulterior. Dacă acest lucru nu este posibil, se va utiliza o flacără de sudură cu gaz pentru a înmuia zincul din zona afectată.
După îndepărtarea flăcării de sudură, piesa va trebui mișcată încontinuu un anumit timp, până ce balamalele și articulaţiile se vor mișca liber, putând fi astfel utilizate normal.
2.4. Asamblări filetate
Dacă piesa din oţel conţine elemente de asamblare filetate ce nu necesită să fie acoperite cu zinc, este nevoie ca acestea să fie protejate înaintea zincării termice. Dacă nu se realizează acest lucru, filetele vor fi acoperite cu zinc și nu vor mai putea fi utilizate. Dacă filetele trebuie totuși să fie zincate, trebuie să se folosească o flacără în zona filetelor pentru a se mai putea utiliza. Acestea se vor încălzi cu ajutorul unei flăcări cu gaz până când zincul se topește (dar trebuie avut grijă ca acesta să nu se vaporizeze). Excesul de zinc va fi îndepărtat apoi cu o perie de sârmă.
Această metodă este eficientă doar dacă există suficientă toleranţă pe filet pentru a permite acoperirea cu zinc. Dacă nu există toleranţă suficientă, singura soluţie rămasă este refiletarea după zincarea termică.
3. Planificarea
Orice operaţie de ajustare sau asamblare trebuie planificată din faza de proiectare pentru a reduce la minim costurile. Se recomandă contactarea din timp a zincatorului, pentru discutarea eventualelor operaţiuni ulterioare zincării.
2.5. Recondiţionarea zonelor deteriorate
Uneori piesele zincate termic pot suferi deteriorări în timpul transportului sau asamblării acestora. Și în cazul sudării piesei în timpul asamblării, aceasta poate suferi deteriorări. Zona afectată trebuie recondiţionată ulterior pentru a se asigura protecţie anticorozivă pe toată suprafaţa piesei. După curăţarea riguroasă a zonei afectate și îndepărtarea eventualelor urmelor de coroziune apărute, piesa se repară astfel:
• prin pulverizare cu zinc;
• prin acoperirea cu un strat de vopsea bogată în zinc.
Există și alte procedee pentru recondiţionare.Mai multe detalii despre aceste modalităţi sunt disponibile în SR EN ISO 1461.
2.6. Scântei sau așchii rezultate în urma polizării sau găuririi
Asamblarea pieselor zincate termic implică adesea polizarea și găurirea lor, operaţiuni care pot produce deteriorări și în zonele învecinate, nu doar în cele direct afectate de sculele folosite. Scânteile fierbinţi rezultate în urma polizării suprafeţei respective se depun de piesa zincată și, datorată energiilor intrinseci ale acestora, pătrund în interiorul stratului de zinc. În condiţii de umezeală, aceste particule de fier vor coroda și decolora porţiunea afectată, aceasta căpătând culoarea ruginie.
Acest fapt poate fi evitat dacă sunt luate măsuri de precauţie în timpul operaţiunii de polizare, precum utilizarea unor panouri protectoare care vor prelua aceste scântei. Rămășiţele electrozilor de sudură sau resturile de metal rămase în urma găuririi pot de asemenea să provoace ruginirea anumitor zone dacă rămân pe suprafaţa zincată. În prezenţa umidităţii apare “rugina fantomă”, care însă poate fi îndepărtată ușor cu o perie de sârmă.
3. Planificarea
Orice operaţie de ajustare sau asamblare trebuie planificată din faza de proiectare pentru a reduce la minimum costurile. Se recomandă contactarea din timp a zincatorului, pentru discutarea eventualelor operaţiuni ulterioare zincării.
