Busuiocul, regele plantelor aromatice
Daca de-a lungul unei veri atat de calde busuiocul s-a simtit foarte bine afara, in gradini, odata cu venirea toamnei putem planta noi seminte de busuioc si in ghivecele pe care le vom tine in bucatarie, balcoane inchise sau sere. Astfel, vom beneficia de proprietatile sale culinare inca o luna, doua de acum inainte.
Desi se recomanda ca busuiocul sa fie plantat la inceputul primaverii, pentru a beneficia toata vara de parfumul lui, daca mai aveti seminte de busuioc le puteti folosi si acum, pentru a infiinta cateva jardiniere de toamna, pe care le puteti tine si afara, pe balcon sau pervaz, iar mai tarziu le puteti muta in casa sau in sera. Pentru ghivece, cautati varietatea din imagine, mai frageda si mai micuta de “statura”.
Varietati Ruda cu menta, busiocul, Ocimum basilicum, are o serie de varietati (in jur de 150, multe dintre ele hibride), dar numai doua dintre acestea sunt mai intalnite la noi, ambele ajunse aici pe linie mediteraneeana. Exista si vareitati cu frunze roscate sau cu gust mai puternic, ce aminteste fie de cuisoare, fie de menta, fie de lamaita, ansaon, iar in unele tari exista si varietati picante (in India sau Thailanda).
Traditional, la noi se folosea mai mult in tratamente si in scopuri ritualice decat pe plan culinar asa zisul busioc “romanesc”, cel cu tulpina lemnoasa si frunze ascutite, care poate ajunge pana la 60 cm inaltime si creste in tufe. Ca sa capete puteri magice si calitati tamaduitoare, busuiocul trebuia semanat in dimineata zilei de Sfantul Gheorghe, pe 23 aprilie (de altminteri, o zi care garanteaza instalarea primaverii cu drepturi depline).
Varietatea cu frunze ovale, aproape rotunde, din imaginea de mai sus mai este numita “busuioc dulce” si se preteaza cel mai bine pentru cresterea in jardiniere, in sere sau incaperi luminoase, ferite de frig.
Ingrijire. Cel mai important pentru busuioc este sa fie tinut intr-un loc ferit de curent, dar sub lumina binefacatoare a soarelui. Pentru a creste repede si frumos, busuiocul are nevoie de un sol bine drenat si de udare frecventa, pentru ca ii place umiditatea. Intr-o jardiniera, trasati cu degetul pe sol dungi paralele si presarati semintele de busuioc in sir. Dupa ce plantutele au atins doi centimetri, puteti incepe sa le rarity, iar primele fire astfel scoase sa le folositi deja la condiemtarea mancarii. Pe masura ce cresc plantele pot fi rarite din nou, iar cand raman doua trei fire intr-un cuib puteti incepe sa taiati doar varfuri, cu ajutorul unor foarfece. Planta sa va ramifica sub locul de unde ati taiat-o. Rupeti folorile pentru a incuraja frunzisul, cel de care aveti nevoie in bucatarie sau diverse remedii naturiste.
Utilizare in bucatarie. Busuiocul se potriveste perfect cu rosiile si sosurile de rosii, dar si cu o serie de alte legume (dovlecei, broccoli, varza, ardei copt etc.). Completeaza gustul carnii si al branzeturilor, mai ales al celor dulci si impreuna cu usturoi, parmezan si seminte de pin formeaza inconfundabilul sos pesto. Nu uitati ca se adauga in mancare cat mai proaspat si dup ace s-a luat mancarea de pe foc, pentru ca prin fierbere isi pierde atat parfumul, cat si calitatile.
Proprietati naturiste Ocimum basilicum are o serie de calitati: in primul rand este un bun digestiv, ferind de balonare si greata. Mai este considerat antioxidant, antibacterian, calmant pentru migrene si relaxant al sistemului nervos. Traditional, ceaiul de busuioc era folosit seara, inainte de culcare, pentru ca avea efect calmant, iar toamna era baut pentru ca se considera ca previne racelile.
Recoltare si uscare Dupa recoltare, busuiocul se usuca intr-un strat subtire, pana cand tulpinile si frunzele devin usor casante. Depozitarea se face in pungi de hartie sau in saculeti de panza, in locuri intunecoase, uscate si racoroase. Totusi, busuiocul uscat nu-si pastreaza mai deloc aroma si proprietatile, asa ca e mult mai bine sa-l folositi proaspat ori de cate ori il aveti.
