Amenajari in spatii cu tavane inalte
Casele cu distante mai mari intre pardoseala si tavan sunt in special cele vechi. Pentru o reamenajare moderna a acelora este insa nevoie de idei originale. In urma cu un secol sau doua camerele nu se foloseau intotdeauna pe inaltime, chiar daca mobilierul era mai inalt. Dar astazi e nevoie mai mult decat oricand de noi spatii functionale, care sa permita utilizarea spatiulu nu doar pe orizontala, ci si pe verticala, cat mai eficient.
In dormitoare, cea mai interesanta aranajare este cea in care patul este suspendat, iar astfel camera e impartita intr-un „etaj” si un spatiu obisnuit ce poate fi amenajat in cele mai diverse feluri. Zona de sub pat poate fi folosita pentru un birou, un dressing sau depozitare.
In bucatarii, distanta pana la plafon este chiar avanatajoasa: in afara de faptul ca permite suspendarea hotelor la distantele cele mai potrivite, se pot suspenda dessupra balturilor de lucru cele mai diverse accesorii si ustensile necesare lucrului. Asa se intampla de fapt si in buctariile vechi ale castelelor. Vesela utila (linguri, polonice, cutite, tigai etc.) nu erau tinute dedesubt, sub masa de lucru, pentru ca bucatarul sa se aplece permanent dupa cate ceva sau sa se rasuceasca si intoarca prin toata bucataria. Ele erau atarnate la indemana si ofereau si un aer rustic extrem de atragtor. Pana la urma ce este bucataria fiecaruia daca nu o mini-uzina care se ocupa de aprovizionarea familiei cu energie si gusturi delicioase?
In spatiile cu conformatii distincte, cu capriori la vedere, sau in mansardele cu inclinatii mari ale plafoanelor, este destul de dificila aproape orice amenajare. Aici se poate castiga un plus de esetica, insa, prin folosirea elementelor decarotive, lemnului.
In amenajarile clasice, elegante, candelabrele erau cele care umpleau spatiul atat cu volumul lor, cat si cu lumina placuta pe care o raspandeau seara in toate ungherele.
In cazul subsolurilor, tavanul inalt se dovedeste functional doar pentru ca asigura iluminarea naturala, prin ferestrele aflate la nivelul solului. In acest caz nimic nu trebuia sa stea in calea luminii, asa ca nu mai exista utilizarea spatiului „pe inaltime” – mobilierul se poate desfasura pe inaltime, dar numai pana sub glafurile ferestrelor si in asa fel incat sa nu impiedice lumina sa patrunda.