Allied Architects International proiecteaza un nou hotel la mare
Clientii care au angajat echipa de la Allied Architects International au cumparat o mare bucata de teren, avand 700m de plaja in golful Xiang Shui, China. Terenul, aflat la doar saptezeci de kilometri de aeroportul Sanya International este suficient de mare pentru a gazdui trei complexe hoteliere independente. Clientul a ales zona centrala pentru dezvoltarea primului complex care sa cuprinda doua restaurante si un bar, un centru pentru conferinte si fitness si o piscina in aer liber pe doua niveluri.
Ca in cazul majoritatii statiunilor de la mare, principala atractie este intotdeauna marea. Avand aceasta idee in minte, Allied Architects au dezvoltat conceptul unei coloane centrale avand o piscina de 88m lungime si 8m latime care se intinde de la zona receptiei pana la plaja. Toate dotarile comune precum receptia, centrul de conferinte, spa-ul, barul si cele doua restaurante au fost grupate in lungul axei centrale care nu numai ca organizeaza spatiile publice dar aduce, intr-un mod simbolic, marea mai aproape de munti. In plus, coloana centrala a fost ridicata in mod intentionat cu un etaj de la nivelul terenului existent. Acest lucru face ca partea de sud a coloanei sa fie la aproximativ 4m deasupra plajei, permitand aplasarea unei a doua piscine de „joaca” imediat dedesubt pentru copii, familii si alti oaspeti.
Fiecare client poate sa aleaga din cateva tipuri de vile care au fost amplasate strategic astfel incat majoritatea sa aiba vedere directa la mare. Camerele de oaspeti se remarca printr-un spatiu de baie semi-deschis, cu pereti mari din sticla care permit accesul in piscinele private, la terase si gradini.
Fiecare statiune de buna calitate se face remarcata prin arhitectura deosebita, emblematica. Este unul din aspectele principale care creaza o impresie de neuitat. In cazul de fata, echipa de la Allied Architects au desfacut o casa tipic chinezeasca si au folosit elementele intr-un mod contemporan dar in acelasi timp incercand sa mentina proportiile. Au fost adaugate cateva detalii unicat, cum este cazul elementelor de pe acoperis, in vederea obtinerii unei estetici deosebite.
Mai multe informatii gasiti pe: http://www.worldarchitecturenews.com
Traducere si adaptare: Arh. Raluca Popa
Ce a fost mai dificil la colaborarea cu De-a Arhitectura?
Umbla vorba la început că vrem cu acest opțional să îi facem pe toți arhitecți. Fata de care vă povesteam nu a dat la arhitectură. Dar câțiva ani mai târziu s-a înscris în programul „De-a arhitectura în școala mea” – actualul program „My School Can Be Cool” – încântată de colaborări interdisciplinare, muncă în echipă, cunoștințe noi, îndemânare și, desigur, voluntariat, pentru că programul presupune și implementarea propriu-zisă a proiectului dezvoltat împreună cu arhitecți și cadre didactice. Aici am vrut să ajung. Cred că acesta a fost singurul lucru dificil, și nu din colaborarea cu De-a arhitectura, ci din colaborarea cu sistemul nostru de învățământ. Dar s-a rezolvat. Acum nu sunt suficienți arhitecți voluntari pentru numărul mare de clase înscrise.
Ai fost marcată de întâlnirea cu vreun profesor, pe parcursul educaţiei tale? Povesteşte-ne în câteva rânduri şi spune-ne cum a influenţat experienţa ta prezenţa ta în clasa De-a arhitectura?
Când vine vorba de profesori la această categorie mă gândesc la profesoara mea de franceză din liceu, care mi-a fost și dirigintă. Un profesor ideal datorită metodelor alternative de predare. Trebuia să susținem liber diverse texte în fața clasei. Nu-mi trecea prin gând cât de util îmi va fi pe viitor. Dar azi pot spune că a fost printre cele mai importante dintre resursele mele personale. Ca arhitect ești nevoit constant să îți susții proiectele, să le prezinți. M-am folosit de această resursă la clase. Desigur, suportul cursului presupunea acest tip de exercițiu, dar a fost o plăcere să încurajez copiii să vorbească liber, să-și exprime părerea sau să-și susțină lucrarea.
Ce te interesează în momentul de faţă şi cum îţi alimentează proiectele?
Aș putea să spun că mă atrage constant colaborarea în acest domeniu. Cu beneficiarul, cu structuristul, cu vecinii, cu colegii, cu alți specialiști din diferite domenii. Mi-ar face mare plăcere să știm să reciclăm, să refolosim mai mult, să consumăm mai puțin. Caut eficiență în tot ceea ce fac. Îmi place minimalismul și ca stil de viață, nu doar în arhitectură. Încerc să integrez acest concept în proiectele mele.
Spune-ne câteva cuvinte despre cele mai frumoase dintre proiectele tale care au atins comunitatea, oraşul.
Nu știu eu să spun care sunt cele care ating comunitatea sau orașul. Îmi imaginez că odată cu trecerea timpului apar adevăratele recenzii sau concluzii. Pentru mine arhitectura este despre comunitate. Nu prea poți să construiești o casă fără să ții cont de vecini. La fel cum nu poți promova arhitectura dacă nu răspunde nevoilor oamenilor. Și astfel toate se leagă. Îmi place să cred că arhitectura atinge comunitatea, la fel cum urbanismul creionează mediul construit, orașul.
Deocamdată De-a arhitectura e evident cel mai vizibil proiect pentru comunitate la care încerc să contribui. Urmează un eveniment, „De-a arhitectura în camera” în Timișoara. După toată perioada aceasta complicată prin care am trecut, abia așteptăm activitățile față-în-față.
Care este motto-ul tău personal ?
Nu pot spune că am un motto personal, dar îmi place mult cum sună: „Together we rise!” – „Împreună vom reuși!”
• Materiale care nu pot fi considerate termoizolante: beton – 1,45 W/mK, piatră – 2,90 W/mK, cărămidă – 0,9 W/mK, lemn de stejar – 0,38 W/mK, lemn de pin – 0,28 W/mK.
• Materiale considerate termoizolante: polistiren expandat – 0,04 W/mK, polistiren extrudat – 0,035 W/mK, vată minerală – 0,034 până la 0,041 W/mK, poliuretan 0,02 W/mK, lâna de oaie – 0,04 W/mK (conductivitatea termică depinde de gradul de comprimare, tipul de celulă închisă sau deschisă la materialele sintetice, aditivi sau particule de altă natură înglobate).
Rezistența termică R
Acest parametru a fost conceput tot pentru materiale omogene, dar astfel încât să fie implicată și grosimea stratului de material izolant; în felul acesta, putem evalua nu neapărat un material în general, ci un produs concret – de exemplu, o placă de poliuretan sau o saltea de vată minerală, cu o grosime anume. Astfel, este definit ca direct proporțional cu grosimea materialului prin care trece căldura și invers proporțional cu conductivitatea termică λ, deci: R = d / λ. Cu cât R este mai mare, cu atât materialul este mai bun termoizolant, deci vom economisi mai multă energie.
Aici poate interveni o confuzie care provine din zona definirii termenilor englezești, confuzie care se propagă în lanț atunci când sunt traduse fișele tehnice. În engleză, ”thermal resistance” are mai multe conotații: rezistența termică absolută Rt (depinde de suprafața și grosimea materialului, fiind măsurată în K/W), rezistența termică specifică Rλ (este inversul conductivității termice despre care am vorbit anterior, fiind măsurată în Km/W) și izolarea termică sau factorul de izolare termică – ”thermal insulance” (măsurată în m2K/W). Aceasta din urmă, denumită deseori R-value, depinde de grosimea și densitatea materialului și o întâlnim destul de des pe prospectele materialelor. Este definită ca rezistența termică a unității de suprafață și a fost preluată în literatura de specialitate de la noi (ca și în cea internațională) ca ”rezistență termică R”, definitorie pentru capacitatea de izolare termică a materialelor. În plus, este o mărime foarte utilă atunci când se calculează capacitatea de termoizolare a produselor compuse din mai multe materiale, în serie sau în paralel – cazul unui panou multistrat, ori al unei ferestre termoizolante.
Coeficientul de transfer termic
Este o mărime notată în general cu U, pe care, de asemenea, o întâlnim deseori în fișele tehnice și reprezintă cantitatea de căldură pe care o pierde un material, într-o unitate de timp (o secundă), când este supus la o anumită diferență de temperatură. Fiind inversul rezistenței termice definite mai sus, se măsoară în w/m2K și depinde de grosimea materialului (vom fi, deci atenți, că acest coeficient de transfer termic este valabil pentru un produs cu o anumită grosime). Dacă știm care este valoarea rezistenței termice, putem calcula coeficientul de transfer termic (U=1/R) și invers (R=1/U). Dacă vrem să obținem o termoizolație performantă, vom dori ca acest U să fie cât mai mic. U este un parametru des întâlnit, de exemplu, la tâmplăria modernă și se notează cu UW. Cu cât UW este mai mic, cu atât fereastra este mai performantă. Sunt implicate o serie de calcule mai complexe, pe care nu are sens să le menționăm de aici, deci ne vom raporta la cifrele oferite de producător per ansamblu.
Evaluarea capacității de termoizolare se poate face și empiric: dacă punem mâna pe un material și îl simțim cald, înseamnă că pierde puțină căldură. Dar este mai bine să ne orientăm după niște parametri fizici cuantificabili, iar cei menționați aici sunt suficient de reprezentativi.
