Argeș. Ghid de arhitectură pentru încadrarea în specificul local din mediul rural

Peisajul construit al Argeșului este modelat de structura ocupațională a locuitorilor, îmbinând peisajul forestier cu cel agro-pastoral și pomi-viticol, cu puternice intervenții de peisaj cultural, cu valențe identitare.

După cum remarcă autorii ghidului, din punctul de vedere al structurii și funcțiillor gospodăriei tradiționale, Argeșul se divide în două zone:

• subzona montană, în nord, cu preponderenţa gospodăriei axate pe creşterea animalelor, lucrul la pădure şi pomicultură (economie mixtă)

• subzona de câmpie, în sud, caracterizată de gospodăriile axate pe agricultură şi creşterea animalelor.

Între ele se află zona de deal unde, în funcţie de geografia terenului şi de funcţiunea dominantă, se întâlneşte un mix de gospodării care aparţin ambelor subzone principale.

În toate aceste zone se întâlnesc gospodării şi construcţii viticole.

Atât în subzona montană, cât şi în cea de câmpie, numărul şi mărimea anexelor se aflau în interdependenţă cu situaţia social-materială a gospodarului respectiv1.

În general se remarcă existenţa unor loturi mai mici în zonele centrale ale satelor. Loturi mai mari (şi uneori cu forme mai neregulate) sunt preponderente adiacent zonei centrale şi către periferia aşezării. Construcţiile sunt de regulă retrase de la stradă, în faţa acestora existând o grădiniţă cu flori şi pomi şi arbuşti fructiferi.

Locuințele întâlnite în zona au o serie de caractere comune:

• locuinţa este amplasată în faţa lotului, la o depărtare variabilă faţă de gardul de la stradă (se intâlnesc şi locuinţe retrase către centrul lotului, în special în satele răsfirate şi risipite) în faţa acestora existând grădina de flori, arbuşti fructiferi şi pomi;

• locuinţele sunt cu prioritate orientate către S şi E, fără a urmări alinierea cu strada; accesul se face în general pe latura lungă;

• locuinţele şi-au păstrat acoperişul în 4 ape (şi uneori în 3 ape);

anexele pot fi amplasate în continuarea locuinţei sau independent de aceasta. Pot fi unifuncţionale sau plurifuncţionale, dezvoltate pe un nivel sau două.

• de obicei, adăposturile pentru animale sunt amplasate înspre partea din spate a lotului.

• anexele au acoperişul in general in două ape, însă poate fi şi în patru ape;

Din punct de vedere volumetric, casa tradiţională se încadrează în tipul cu un singur nucleu compoziţional, în care armonia şi echilibrul sunt date de proporţiile dintre înălţimea peretelui şi a acoperişului, şi de întrepătrunderea dintre spaţiile închise ale locuirii şi spaţiile semideschise care fac legătura cu lumea înconjurătoare.

Construcţiile tradiţionale prezintă o dezvoltare în registre orizontale, marcate de soclu, prispă, linia de streaşină şi linia de coamă.

În Argeş se remarcă  existenţa construcţiilor tradiţionale joase, cu un singur nivel, ridicat sau nu pe soclu pentru zona de câmpie şi la unele construcţii din zona colinară.

In zonele subcarpaţilor, acolo unde terenul este denivelat, soclul preia aceste diferenţe de nivel, şi construcţiile se înalţă. Construcţiile cu etaj sunt prezente în zona muntoasă şi în programele de arhitectură de mai mare amploare: conace, cule, mânăstiri etc. (mai rar în zonele de deal şi de luncă).

In funcţie de tipul de construcţie, se întâlnesc următoarele proportii:

- înălțimea pereților mai mică decât înălțimea acoperișului;

- înălțimea pereților este egală cu cea a acoperișului;

- înălțimea pereților mai maredecât înălțimea acoperișului;

CASA JOASĂ (PARTER)

În zona de deal, pentru construcţiile joase aşezate pe teren plan, pereţii şi acoperişul au aceeaşi înălţime. După 1900 s-a început o diminuare a înălţimii acoperişului, datorată adoptării ţiglei ca material pentru învelitoare, ceea ce a dus la modificarea pantelor.

Variaţiuni ale acestei formule  se obţin în zonele mai joase (spre câmpie) unde pantele acoperişului - şi prin aceasta înălţimea lui - sunt mai joase (însă este o situaţie mai rar întâlnită în zona Argeşului), şi în zonele de munte unde, din cauza pantei mari generată de climat, acoperişul este mai înalt.

CASA ÎNALTĂ

În cazul construcţiilor aşezate pe terenurile în pantă, apare soclul, care preia această denivelare. În funcţie de topografia terenului, soclul poate fi mai înalt, registrul soclului căpătând o mai mare amploare. (...)

La casele cu parapetul prispei din lemn, profilul retras al nivelului superior – în general – împarte pereţii casei în două registre orizontale, în general egale.2

CULE, CONACE, VILE

La cule, conace, vile, se remarcă existenţa registrului inferior puternic marcat, mai înalt decât registrul superior.

După cum concluzionează autorii ghidului, construcțiile din zona Argeșului sunt preponderent dezvoltate pe orizontală, cu registre orizontale bine definite la nivelul volumului principal (cel puţin). Construcţiile anexe sunt construcţii utilitare, la care intenţia de decorare în registre orizontale şi definire a unor volumetrii care să „aşeze” construcţia pe pământ, corelată totodată cu funcţionalitatea construcţiei, a reprezentat totuşi o preocupare.

Ghidul se aplică în toate satele de pe teritorul administrativ al următoarelor localități:

Albeștii de Argeș, Albeștii de Muscel, Albota, Aninoasa, Arefu, Bascov, Băbana, Băiculești, Băilești, Beleți-Negrești, Berevoiești, Bogați, Boteni, Boțești, Brăduleț, Budeasa, Bughea de Jos, Bughea de Sus, Călinești, Cepari, Cetățeni, Cicănești, Ciofrângeni, Cocu, Corbeni, Corbi, Coșești, Cotmeana, Cuca, Davidești, Dâmbovicioara, Dârmănești, Dobrești, Domnești, Dragoslavele, Drăganu, Godeni, Hârsești, Hârtiești, Leordeni, Lerești, Lunca Corbului, Mălureni, Mărăcineni, Merișani, Micești, Mihăești, Mioarele, Morărești, Moșoaia, Mușătești, Nucșoara, Pietroșani, Poiana Lacului, Poienarii de Argeș, Poienarii de Muscel, Priboieni, Rucăr, Sălătrucu, Săpata, Schitu Golești, Stâlpeni, Stoienești, Șuici, Tigveni, Țițești, Uda, Valea Danului, Valea Iașului, Valea-Mare Pravăț.

Colectiv de elaborare:

Echipă: arh. Mihaela Arsene, arh. Andrei Bălteanu, arh. Dana Raicu, Grupul Rural al OAR

Consultanți: arh. Adrian Crăciunescu, arh. Ana Bârcă

Tehnoredactare: arh. Mihaela Arsene, arh. Andrei Bălteanu, arh. Dana Raicu

Consultați mai jos integral Ghidul de Arhitectură pentru zona Argeș

 Salvează pdf Full screen